332 matches
-
unde exista multă înțelegere între oameni și aveam prieteni de vacanță de toate națiile, și unguri, și sași, și români, și țigani..., de toate, UE ar putea învăța de la noi... Mi-aduc aminte cu duioșie de Bujorel, țigănușul cu păr cârlionțat și cu față oacheșă oacheșă, de ziceai că-i un spiriduș din „O mie și una de nopți”, care m-a învățat să înalț zmeie de hârtie pe tăpșanul din marginea satului, precum îl învățase cândva Vasile Porojan pe viitorul
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
pleoapele i se deschideau și se închideau cu rapiditate, iar tot ce putea el să facă era să-i selecteze niște peruci virtuale... Samusamusamusamusa - și sunetele astea interminabile ieșeau din gura unei Margarete blonde, a uneia roșcate, a uneia brunete cârlionțate, a uneia cu părul verde. Samuel anula consola și se trântea pe spate în nisipul fierbinte. Vocea blocată pe același grup de sunete continua să se amestece cu țipetele îndepărtate ale pescărușilor. Atunci el se ridica și pornea încet de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
-ți pot da semn că mai exist!” Și eu îți răspund: „Tu poate nu mai exiști, corpul tău se află în cavou după acest noian de ani, oasele tale sunt învelite într-un costum, cu cravată, cu pantofi, cu păr cârlionțat și lung și îngălbenit de umezeală, cu ochii mâncați de întuneric, în găvanele craniului, cu oasele toate întregi, chiar dacă carnea ta e plecată în țărână, în lada aceea de stejar masiv, da, te închipui așa, te închipui cu fața trasă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
luară prin iarbă către vita roșie. Ca un zepelin gata de zbor, vaca stohnea greoi și-avea ceva neliniștit în priviri. Deșertul i se umflase pepene. Din spatele ei, mirat, cu ochi căprui, mari și o nuia în mână, un băiețel cârlionțat se uita la oameni. - A cui îi bâătu’ ! întrebă Hortolomei. - A Mariței, a cui să fie ! - De ce-ai lăsat-o, măi, în trifoi ? Nu vezi că-ți piere vita ? Ochii copilului se făcură mari și tăcuți. Nu înțelegea. între
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Ca mai umblat și mai în vârstă, în fruntea lor era acest Jorjâcă Bârcă, om răutăcios și spurcat la gură. Te spinteca negru cu privirea și te împungea cu două suluri albe de păr pieptănat din cărare ca două cornițe cârlionțate. Mic, gros, și plin de sine, se învârtea printre căruțe, ascultat cu sfințenie de podvodari. „N-aveți mâncare ?” zicea el. „Ați muri de foame de n-aș fi peaici și eu. Vedeți oile cele ? Acușica le mulg și vă dau
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
te-ar plăti cât de cât normal, copiii tăi ar arăta mai bine. Verișorii mei - Aristotel, Socrate, Cleopatra și Platon - aveau Înfățișarea supusă și excesiv de dichisită a copiilor de preoți. Băieții purtau costume ieftine la două rânduri, țipător colorate. Părul cârlionțat le stătea vâlvoi. Cleo, care era la fel de frumoasă ca și tiza ei și avea ochii migdalați, purta rochii de la Montgomery Ward. Vorbea rar și juca leagănul pisicii cu Platon În timpul slujbei. Mi-a plăcut Întotdeauna mătușa Zo. Îmi plăcea vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
avocatul lui Roger. — Bună, eu sunt Christina Roman. — Dă-mi voie să te conduc Într-o cameră unde Îți poți lăsa haina. — Mulțumesc. Traversând holul, simți o privire ațintită asupra ei. O femeie durdulie, cu un păr negru scurt și cârlionțat, se uita lung la ea de pe canapea. Purta o rochie colorată, marocană, și avea un aer oriental. Pe fruntea ei o duzină de coșuri păreau gata să explodeze. Un chelner Îi blocă vederea cu o tavă plină cu pahare, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
pătrățele albe și negre, ca o tablă de șah, o jachetă de blugi uzată, o geantă de voiaj Louis Vuitton și o cravată mare, purpurie, care flutura În vânt În ritmul mișcărilor sale vioaie, ca și când ar fi dansat. Părul negru, cârlionțat, era ciufulit rău de tot, iar ochii mici, căprui străluceau jucăuș pe o față obosită de prea multe petreceri și nopți nedormite. Avionul lui ajunsese mai devreme din New York și era morocănos din cauza așteptării. Alături de el se afla un bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
au legătură cu felul În care au aplicat Stalin și Lenin doctrina comunistă. Marx a prezis efectele globalizării asupra naturii și umanității Încă de acum o sută cincizeci de ani! zise Carlos cu pasiune, Întorcând capul Încadrat de părul negru, cârlionțat, spre ea, ochii căprui părăsind drumul și căutându-i pe ai ei În oglinda retrovizoare o clipă, În timp ce accelera și schimba benzile. A avut cele mai bune intenții, dar statul său era unul totalitarist. Fiecare dă cât poate și primește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
cele din urmă Își Încheie negocierea și Închise telefonul, privind-o cu mintea În altă parte. — A, apropo, arăți minunat. Un Mercedes negru, decapotabil, alerga pe curbele Înguste din Bel Air. Șoferul și pasagerul - un bărbat cu un păr bogat, cârlionțat, cu fruntea mare și cu nasul acvilin (profil puternic), și o tânără cu un păr bogat, fluturând În vânt, cu fruntea mare și cu nasul drept (profil frumos) - erau adânciți În gândurile lor. „Oare știe cine sunt eu cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Pe copertă scria „Cum să supraviețuiești unei explozii nucleare”. S-a dovedit că stătea adesea acolo cînd era vreme frumoasă, citind ziarul sau moțăind. Uneori, Își dădea jos cămașa și stătea la bronzat. Avea pe piept o blăniță de păr cîrlionțat grizonat, ce-i cobora În formă de V pînă la buric, iar pe bicepsul stîng avea tatuat un trandafir roșu sub care se vedeau, În stil papirus, cîteva litere albastre, atît de șterse că abia dacă se mai vedeau. Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
statură decât mine, Însă la fel de bine legat, vânjos și cu o musculaură a centurii scapulare care Îi atesta mânuirea coasei și a celorlalte unelte pentru muncile agricole. Umbla În orice anotimp cu capul descoperit. Avea păr blond spre șaten, ușor cârlionțat, cu câteva șuvițe aplecate pe frunte. Ochii pătrunzători (mai târziu va purta ochelari), arcuiți și sprâncene stufoase, Îi completau conturul armonios al feței. Avea voce de tenor, ușor apăsată.” Și, pentru că trăsăturile psihice sunt mai valoroase decât cele fizice, autorul
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
câta oară am tras de tricoul ei și i-am împins înspre mijloc, boțindu-i-o în cute suprapuse, fusta ecosez. Când mi-am împins degetele mâinii drepte sub dunga de sus a chiloțeilor ei, afundîndu-mi-le în părul aspru și cârlionțat... Dar ea se ridică în capul oaselor, îmi luă obrajii în palme și-mi spuse, cu acea expresie contractată, imperioasă, că vrea să facă totul pentru mine. "De data asta vreau, înțelegi? Dar nu aici. Hai cu mine să-ți
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
în bucăți grosolane de pânză. Cele mai multe erau de cârpă, doar cu capetele dintr-un fel de ipsos care se ciobea foarte repede și cu părul de ață neagră, galbenă sau cafenie. Erau totuși și păpuși de cauciuc, înfățișînd niște negrese cârlionțate. Erau căluți albi, cu șa de pânză lăcuită, roșie ca flacăra, urși galbeni și cafenii, păsări mecanice de tablă. Mereu se aflau pe tejghea cinci-șase jucării care țopăiau, săreau, băteau toba, mașinuțe care înaintau prin frecare, rachete care scoteau scântei
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
noastră. Mie-mi era cam frică de el căci, pe când aveam vreo trei ani, mă mușcase de obraz. Era totuși un câine inofensiv, bătrân, cu urdori la ochi, cu picioare prea scurte pentru corpul lui gras, acoperit cu păr aspru, cârlionțat. Puțea mai pătrunzător decât orice alt câine pe care l-am văzut vreodată. Chombe lătra atât de tare, încît, în timp ce noi înaintam pe cărarea pavată cu cărămizi printre care se iveau flori-de-piatră pastelate, înainte să ajungem la intrare, ușa se
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
internă chiar cu mine. Sau poate vor zice „Dragă Emma, te-am ales special pe tine...“ — Emma ! Mă uit În jur și o văd pe Katie, prietena mea de la personal, urcînd treptele În urma mea și gîfÎind ușor. Părul roșu și cîrlionțat Îi stă În toate direcțiile și are un pantof În mînă. Ce naiba s-a Întîmplat ? zic cînd ajunge sus. — Nenorocitul ăsta de pantof, spune Katie necăjită. Acum cîteva zile l-am luat de la reparat și i s-a rupt tocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
de faptul că întâmplarea îi plasase atât de ciudat față în față, în acel compartiment de clasa a treia al trenului care circula pe ruta Varșovia-Petersburg. Unul dintre ei era scund, de vreo douăzeci și șapte de ani, cu părul cârlionțat și aproape negru, cu ochi cenușii, mici, dar arzători. Nasul îi era lat și turtit, fața cu obrajii proeminenți; buzele lui subțiri schițau necontenit un surâs insolent, ironic și chiar răutăcios; însă fruntea îi era înaltă și bine făcută, înfrumusețând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
că de el este vorba. Eu sunt și mic de statură, și îmbrăcat ca un slugoi, și mă holbez la ea fără să zic o vorbă, pentru că mi-i rușine, iar el e îmbrăcat după toate regulile modei, pomădat și cârlionțat, rumen, cu cravata în carouri, se gudură și n-ar fi de-a mirării ca ea să fi crezut că el sunt eu! „Vezi, îi zic eu de îndată ce-am ieșit, de-acuma nici să nu-ndrăznești măcar să calci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
din cauza asta. Uită imediat cuvântul jignitor. Însă în mulțime, nu departe de locul unde stătea el, într-o parte - n-ar fi putut nicidecum arăta în ce loc și în ce punct - zări o față, un chip palid, cu părul cârlionțat și negru, cu zâmbetul și privirea știute, prea bine știute; chipul licări și dispăru. Se prea poate ca doar să i se fi năzărit; din această nălucire rămase numai cu impresia zâmbetului strâmb, a ochilor și a cravatei elegante, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
fost unul Într-un trabant verde deschis. Era Îmbrăcat Într-o geaca de catifea (parcă În dungi) maro. O șapca pe cap la fel. O bluză albă pe dedesubt. Era gras, cu nasul turtit. De sub șapca i se vedea par cârlionțat, perciuni mari. La ora 14 a plecat. Era cu botul mașinii la „stejar”. Avea o vedere extra spre Alină. L-am poreclit Sobo (sobolul pentru că avea nasul că sobolița din Degețica)”. Despre această filă de jurnal, Alină Tăcu Își amintește
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ieftin În apartamentul ăsta mobilat de la Habitat/John Lewis. Foarte ordonat și nici un fir de praf. Ar fi bună ca soție de polițai. Și de futut. Cam unu șaiștrei, da peste șaptejde kile, mai curând voluptoasă decât grasă, păr brunet cârlionțat și aranjat În bucle cum ar avea o femeie mai tânără (Bunty probabil că are În jur de treișcinci de ani) și mai multe bijuterii ostentative: colier, cercei, brățări care-i dau un aer de târfă și nu se asortează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
poate spune un astfel de lucru despre modul său de a se deplasa - la Bistroul Elmei imediat după ce ieșise de la lecția despre Biblie. Hobbs Wentworth era un bărbat de statura unui urs, cu o barbă roșie și cu un păr cârlionțat ceva mai deschis la culoare. Cuvântul „carieră” nu fusese niciodată asociat de vreun locuitor din Canton Falls, New York, cu Hobbs, dar asta nu însemna în niciun caz că nu muncea ca un catâr. Căci accepta să facă orice treabă, atâta timp cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
când nu prea ai ce face, ar fi continuat să se uite în direcția respectivă, ar fi observat că omul de deasupra calului era mic, dar vânjos, cu umeri largi pe care surtucul de nobil venea ca turnat, cu păr cârlionțat ascuns în întregime sub peruca veche dar curată, cu o săbiuță încovoiată la șold, cu pulpe vânjoase din care tresărea din când în când un mare potențial, cu o privire severă țâșnind de sub streașină virilă a frunții din ochii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Mărgărita. Marea epidemie cabalină din 1563-1565 l-a adus pe potcovar la sapă de lemn, așa că micul Pietro va fi dat fără prea multe regrete, încă de la cinci ani, unei mănăstiri franciscane din apropiere. Copilul, slăbuț, palid, cu păr castaniu cârlionțat, înainte de a se învăța cu rigorile vieții monahale și-ale gramaticii latine (va păstra de-a lungul întregii sale vieți o ușoară aversiune pentru prepozițiile cu cazul ablativî învață să vorbească cu păsările, gâzele și celelalte blânde animale din grădina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
este și costumul Betty cea Urâtă (ceea ce dă o oarecare măsură a popularității serialului american cu același nume), care se realizează destul de ușor: luând din dulap cele mai nepotrivite haine, aranjând părul cu un ondulator care îl lasă nu doar cârlionțat, ci și dezordonat, o pereche de ochelari de tocilar și eventual un aparat de dinți fals. Dacă e vorba de un Halloween sărbătorit în doi, cel mai popular costum de cuplu este Brangelina - adică fericiții însurăței Angelina Jolie (mamă, frumusețe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]