632 matches
-
din „oglindă” va dispărea foarte repede. *Pe domnul colonel din scara de bloc vecină l-a vizitat un militar mai tînăr. Colonelul e - se pare - bolnav. Aflînd de aceasta, tînărul i-a spus: „Regret că nu sînteți în plenitudine...” *Metafora „Cîrmaciului”, care pe noi, popor de agricultori și de oieri, ne enervează atît de mult, e un loc comun la cei din țările cu vocație maritimă. Cel mai recent am auzit-o la José-Maria Gil Robles, spaniol de origine, care compara
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
arată faptul că, ros de boală, a cedat după numai cîțiva ani. Dacă amestec știrile de la Radio „Europa liberă” cu cele de la posturile naționale și televiziune iese următorul „buletin informativ”: - „Românii suferă de malnutriție și hipotermie” (REL, 7 ianuarie 1989); - „Cîrmaciul iscusit veghează / Noi frumuseți prefigurînd” (TV, 8 ianuarie 1989). Literatura bate realitatea? * Cînd a apărut pe ușă, am exclamat într-un fel care m-a surprins pe mine însumi: „A venit limbiotul!” Am vrut să sune a glumă, dar a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la Pico della Mirandola, iar sacrosanta instituție a MAE poate deveni, încăpută pe mâna unor nechemați, un mecanism "second hand" lipsit de profesionalism, glorie și ștaif, de exercitare și afirmare a unor mărunte și păguboase ambiții personale, o corabie fără cârmaci, aflată în derivă, uneori în situații de criză sau de importanță majoră pentru țară. Peste doi ani de la intrarea în minister, împlinind vechimea legală, m-am prezentat la examenul de secretar 3. M-am pregătit conștiincios. Era primul examen din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
august 1969, unul din redactorii cotidianului vasluian a demonstrat, cu vârf și-ndesat, că nu a fost atent nici măcar la citarea „valoroaselor” documente emanate la cel de-al X-lea congres al mărețului partid condus de și mai marele - mic cârmaci. Greșeala a fost descoperită de Ion Andrei În articolul „Învățămîntul românesc În concordanță cu cerințele epocii”. Cenzorul a notat următoarele: „(...) la acest articol s-a folosit un citat din Raportul CC al PCR: <<O sarcină primordială care se ridică În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
-ncolonează tăcut/ parc-ar pleca la revoltă”. Iată motivația pur ideologică a cenzorului, ce l-a determinat să taie poemul din cuprinsul revistei: „Pentru ambiguitatea poeziei și, mai cu seamă (sintagmă ceaușistă preluată rapid de scărpinătorul Între cornițe al <<marelui cîrmaci>>, n.n.) pentru că ea conduce la desprinderea unei concluzii eronate, cea a realității istorice de astăzi referitoare la <<problema pămîntului>>, poezia a fost semnalată organului de partid local care a hotărît eliminarea ei”. Dacă autorul (autoarea) acestei versificații Îndrăznețe va fi
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
trișăm protectorul: făceam troc între noi cu alimente, intram pe ușa din dos în magazine, foloseam butelii cu butan în loc de benzină, dădeam meditații pe făină, brânză, găini și ouă și, mai grav, speranțele noastre difereau radical de cele ale Marelui Cârmaci. Societatea socialistă multilateral dezvoltată însemna pentru noi pătrunderea suprastructurii în cele mai private dintre dorințe, locuri, relații. Căsătoriile țineau cont de dosar, abstinența de la divorț la fel. Numărul de copii era trasat de sus, la fel și educația lor. Prieteniile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
ne amintim cât de greu și cât de riscant era să facem filosofie în condițiile în care aceasta era ancilară în raport cu politica. Practicam un adevărat slalom prin programă astfel încât să eliminăm critica marxistă a orice și să eludăm contribuția omniscientului cârmaci la dezvoltarea filosofiei. O făceam pe riscul nostru și în virtutea unei credințe că datoria noastră este să pregătim viitorul (destul de abstract pe atunci). Filosofia este exercițiul gândirii critice, reflexive, exercițiu dialogal, pluralist, exercițiul prin care ni se oferă șansa să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
epava îngropată în nisip a goeletei și a aflat câte ceva despre ce se întâmplase cu ea, de când o văzuse plecând, pe Bosfor. Și, cel mai important, a aflat că prietenul său trăiește. Cu un echipaj vrednic, format din români, un cârmaci grec și un bucătar turc, Anton Lupan a dezgropat corabia, a reparat-o și a făcut-o din nou să plutească. Rebotezată Speranța, ea a fost lansată la apă în aceeași formă inițială ca atunci când pornise din Istanbul cu o
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
în viteză, la nevoie. Dacă nu și-a făcut propria-i corabie, Radu Tudoran a imaginat-o detaliat, de la construcție la realizare, în cartea pe care a scris-o. Ambiguitatea simbolică fată-corabie, pe care o întreține, la un moment dat, cârmaciul Gherasim, e justificată : goeleta Speranța, arhetip psihic și proiecție ficțională, merită iubită, au făcut-o și autorul, și personajele sale. Tema pirateriei e ilustrată, desigur, prin prezența antipaticului Spânu, dar nu numai. Sunt alte câteva trimiteri, în roman, sugerând o
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
doar cu un smoc negru în vârf : Bărcile lor, înguste și nepuntate, fără alt lest decât lestul viu al echipajului, purtau o pânză primejdios de mare, pe care vântul o înclina până deasupra valurilor. Se cerea o iscusință nemaipomenită din partea cârmaciului, ca să nu se răstoarne și să manevreze printre crestele înspumate, astfel ca niciun val să nu se năpustească peste copastie, inundând barca și făcând-o să se răstoarne într-o clipă. Dincolo de decorul ușor ajustat la spectaculosul epic, detaliile corespund
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
noi pluteam, cu atâția ani mai înainte, bastimentele franceze și engleze, din escadra Levantului, își plimbau, legănându-și, spân zurați de catarge, pirații greci, pentru ca să îngrozească populația insulelor, care se hrănea numai din piraterie, pe vremea aceea. În același text, cârmaciul grec Barba Gheorghe povestește, într-un răgaz nocturn, după ce-și terminase cartul, amintiri trezite de vederea unei miste rioase brigantine, care-și căuta tovarășii de aventură. Bătrânul cu surâs amar, fața neagră, arsă de soare și tăbăcită de sărătura
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
englezul. După ce ne-a ținut trei zile în fiare, în fundul magaziei de cărbuni, ne-a dat drumul, debarcându-ne la Samos : a oprit numai pe căpitanul nostru. Care căpitan va sfârși spânzurat de catargul fregatei engleze, după cum relatează, în final, cârmaciul nostalgic. Scena înfruntării dintre brigantina corsară elenă și vasul britanic poate fi luată drept reper simbolic pentru ultimele prezențe ale vechilor corăbii cu pânze, în Mediterana și-n toate mările lumii, învinse, tot mai mult, de vapoarele moderne cu aburi
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
pagini revin anualele omagii aduse „Griviței roșii”, zilei de 1 mai, „revoluției de eliberare socială și națională” (23 august), semicentenarului PCR ori al UTC - toate, cuprinzând oportunist și elogiul lui Nicolae Ceaușescu, căruia i se închină și numere speciale. Glorificarea „cârmaciului”, abundentă în editoriale, în telegramele și mesajele ce i se adresează sau în circumstanțiale profesiuni de credință, strânse îndeobște în grupaje, anchete ori mese rotunde, este ceva mai discretă în lirică sau în epică, excepție făcând, de pildă, romanul Tinerețea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
manager. Cuvântul boss desemnează în engleză piesa centrală, de piatră sau de lemn, a unei arcade sau a unui turn, pe care se sprijină grinzile. Fără această piesă, întreaga structură s-ar prăbuși; - guvernator: provine din latinescul gubernator, care desemna cârmaciul unei nave, omul care se asigură că nava păstrează direcția bună. Se poate observa, din analiza etimologică și semantică, relevanța relațiilor stabilite între conceptele analizate și cel de management. Scopul evaluării este și unul apropiat educației, întrucât mediul pedagogic a
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
te joci? Nu-ți este teamă?“. „Tatăl meu e cel care conduce vaporul! De ce ar trebui să mă tem?“. Dragi și iubiți frați, la cârma vaporului e Tatăl nostru ceresc. De ce să ne temem? Vor veni furtunile, dificultățile: nu vă temeți! Cârmaciul nu va greși în misiunea sa, iar noi vom ajunge siguri în portul mântuirii veșnice. Capitolul XVI Autoritățile bisericești Don Giovanni Calabria se supunea autorităților bisericești fără prefăcătorii și false adulații. În poruncile sau în dispozițiile lor vedea exprimată voința
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
lumea de țară, c-așa-i românul! Până la urmă, toți își râd în față, sătui de atâtea nedreptăți pe care, făcându-le, le aruncă în spatele celor neputincioși. Situație care îmi reamintesc niște versui scrise de Alexandu Vlahuță pe la 1881, intitulate: Cârmacii Vai, nenorocită țară, rele zile-ai mai ajuns! A lor ghiare-nfipte-n pieptu-ți fără milă l-au străpuns Și-n bucăți împart, infamii carnea ta, avutul tău! Tot ce s-a găsit pe lume mai stricat, mai crud, mai rău, Ăști
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
istoria ei - proslăvesc puterea, sfidând tăcerea și suferințele victimelor sale. Să-i cunoască și să-i arate cu degetul! Comportamentul lor e un atentat permanent împotriva bunului-simț. Un scrib punând lumină pe întuneric, un pictor decorând «pieptul de aramă» al cârmacilor, un muzician «cântând» afonia puterii sunt poate tot atât de vinovați ca și obiectul lor de cult. Ei pun gaz peste foc, incendiază durerea țării.“ Democrația originală și adaptabilitatea lichelelor Virgil Ierunca sperase probabil ca, într-o bună și demnă zi, numele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mileniu, fapte contradictorii, întâmplări, evenimente pentru care, în timpuri mai calme, ar fi fost nevoie, cine știe, de vreo jumătate de secol. Criza mondială, în formele ei schimbătoare și imprevizibile, nu ne-a ocolit, firește, nici pe noi. Dar înțeleptul Cârmaci, cum scria odată poetul, se afla la datorie. Exemplul său de mare patriot, de militant pentru pace leagă prezentul de trecut și de viitor. El amintește deopotrivă de marii bărbați din istoria noastră și fixează repere pentru generațiile viitoare. Prestigiul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de filme au înțeles că prin această manifestare de spirit să-și aducă un modest aport la uriașa cinstire cu care întregul popor a omagiat anii de viață, de luptă revoluționară și de apărător al păcii, de încercat și înțelept cârmaci ai tovarășului Nicolae Ceaușescu.“ („Omagiu“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 22 ianuarie 1984) „Am vrea ca spectatorii noștri să se bucure de subiecte pline de mesaj, eficient-educative, bogate în conținut și cu un limbaj cinematografic inovator. Partidul împlinește odată cu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cu ceilalți lucrători culturali de pe cuprinsul patriei, artiști plastici - profund angajați în procesul de desăvârșire a construcției socialiste - văd în tovarășul Nicolae Ceaușescu o uriașă forță dinamică a țării în mersul ei neabătut spre un viitor luminos, văd un înțelept cârmaci și un apropiat prieten al artelor, ce i-a ajutat veșnic, în munca și în aspirațiile lor necontenite către îndeplinirea misiunii lor sociale, către atingerea unui nivel maxim de eficacitate civică și artistică, îngemănând în chip superior frumosul cu binele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pace. Celui simțitor la tot Și pe care-l doare Tot ce-i om și omenesc La mulți ani și soare. [...] Celui care e garant Pentru libertate, Întru sfântul drept la ea, La mulți ani și toate.“ („Trăiască-n sănătate Cârmaciul Țării noastre“, Flacăra, 26 ianuarie 1984) „Noi, Neamul Românesc, prin voia noastră, Venind dinspre strămoși ca un ecou Și cu copiii bucălați pe umeri Ca-ntr-un străvechi renascentist tablou, Noi hotărâm prin toți aleșii noștri Să învestim în rang
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în Faptă e împlinit.“ („Un cântec“, în vol. omagial Cunună de lauri: pagini literare dedicate tovarășei Elena Ceaușescu, Editura Eminescu, 1989, p. 28) RÂPEANU Valeriu „Mândria de a fi român o avem știind că în fruntea noastră se află neîncetat cârmaciul și călăuza, cel care din vremurile de răstriște ne-a călăuzit drumul, cel care ne-a arătat calea libertății, cel sub conducerea căruia viața nouă, libertatea, frăția, dreptatea După revoluție, profesor la Universitatea „Spiru Haret“ din București. și egalitatea, idealurile
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pârtii largi către viață El steagul de foc tot mai sus l-a ținut Astfel și-a urmat Ceaușescu destinul Cu-o dragoste vie de oameni în piept Astfel nu mai miră pe nimeni că astăzi E falnic stejar și cârmaci înțelept.“ („Poem de închinare“, România literară, 2 februarie 1978) „Partidul și Patria-n veci să trăiască și epoca noastră de azi, vitejească! Și înc-o urare, din suflet, fierbinte: Trăiască al țării întâi președinte!“ („Elogiu Republicii“, Săptămîna, 29 decembrie 1982) „[...] E
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
prin care, sistematic, factorii interesați ne puneau în evidență mărginită provincială. Servituțile unei situații nedorite și nedrepte sporeau pe măsură ce ni se contestau noblețea spirituală, hărnicia, talentul.“ (Săptămîna culturală a Capitalei, 7 iulie 1972) ZAMFIRESCU Dan „Epoca noastră își are marele cârmaci, în care s-au împletit îndelunga răbdare a lui Vlaicu Vodă cu clarviziunea și geniul lui Ștefan, vitejia lui Mihail cu neteama de jertfă a lui Tudor din Vladimiri, înțelepciunea lui Kogălniceanu cu inima arzândă a lui Bălcescu, simțul demnității
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
simțul demnității naționale a lui Cuza cu pătimașa iubire de patrie a lui Eminescu, și toate la un loc cu hotărârea de a schimba «orânduirea cea crudă și nedreaptă», hotărâre cu care a intrat în istorie clasa muncitoare. Numele acestui cârmaci este universal cunoscut, mai departe răzbătând decât al oricăruia dintre voievozii trecutului nostru, înconjurând planeta ca un mesager al ethosului nostru și al aspirațiilor lumii la o lume mai dreaptă și mai bună. Numele lui este Partidul Comunist Român.“ (Luceafărul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]