1,691 matches
-
costițe afumate. Erau bărbați și femei laolaltă? — Nu. Finlandezii erau surprinzător de pudibonzi pe tema asta. Nu tocmai cum te-ai fi așteptat din partea unor scandinavi. Doamnele au făcut sauna separat și mai tarziu le-am reîntâlnit la bere și cârnați. Sună grozav. — Da, chiar așa a și fost. Iar într-o altă zi s-a organizat un meci de fotbal între scriitorii finlandezi și Restul Lumii, disputat la lumina soarelui de la miezul nopții. — Cine-a câștigat? — Noi, cu 3-2. Țin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
boeuf cu speranța că doamna Moduna va Înțelege semnalul și se va așeza și ea la masă, În fața unei căni de ceai, cum obișnuia de multă vreme Nimic nu l-ar fi oprit pe domnul Moduna să atace movila de cârnați afumați din mijlocul mesei, Înălțată chiar de el pe un capac de lemn cu diametrul unei roți de „Pegas” pliant, dacă În pragul ușii deschise fără zgomot n-ar fi apărut Flavius-Tiberius, fiul lor. Doamna Moduna Îl recunoscu numaidecât după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
un târziu. Fiecare va aduce ce crede de cuviință! Soluția era simplă și te ferea de cheltuieli neprevăzute. Va fi o harababură nemaipomenită, zise ea, tot mai Încântată de spectacolul ce se Înfiripa În imaginația ei hazlie: un munte de cârnați, caltaboși, răcituri și crenvurști. Nu revelion, ci chermeză! A pensionarilor bineînțeles, pentru că nici un tânăr cu scaun la cap n-o să-ți calce pragul. În afară de tine... Da... Și de Flavius-Tiberius... Poate... Dar nu l-am invitat, se grăbi el să precizeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
un ton firesc, Îți spun egyböl că nu mă duc. Nici eu, interveni Zegrea. Aștept telefon de la fiică-mea. Mă sună să Îmi spună la mulți ani. Poate ne sună și Cain... Parcă la ei e altfel, zise Horacsek. Fără cârnaț afumat, hrean, sarmale. Ce contează, o urare poți face, zise Gheretă. Regreta deja că ar putea rata prima sa convorbire cu străinătatea. Pe de altă parte, dacă rămân acasă, Zorela nu avea cum să-și vândă blana de nutrie. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
am nici dolari să plătesc chiria la coteț! Cheamă alt măcelar, a zis Húsvágó. Mai bine otrăvesc porcul, am zis eu. Atunci, Húnór bácsi a zis: Tăiem la el În doi ianvar, dache Dumnezeu ajută. Și ce mă fac fără cârnaț, vereș, tobă, carne? Dau io Împrumut la tine, bine? Bine, bine, am zis io care n-am mâncat niciodată la Crăciun din carne de Împrumut. Parcă aș fi Închiriat Crăciunul, zău așa, cum unii Închiriază rochii de mireasă ori costume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
pun și girofar. Pentru impresie și colaborare cu ordinea publică. Polițiștii nu aveau nimic de obiectat. Domnul Gusti Careja nici atât, iar cei deposedați de noroc se mulțumeau cu ce mai aveau prin cămară: o jumătate de vițel, șapte metri de cârnați de Salonta, o șuncă de Aosta, una de Bayonne și multe alte chestii aduse din străinătate. Scumpe toate, dar fără specific decât poate cu o aromă amețitoare de libertate, ca un parfum celebru cu numărul 5 din care Însă cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ocazionate de sărbătorile de iarnă. Știa pînă la cele mai mici amănunte cum se pregătește un gospodar pentru aceste nopți speciale. Din acest motiv, n-a fost luat niciodată pe nepregătite, nu i s-a furat toporul, barda și nici cîrnații afumați. Bătrînul avea bani mărunți, mai mici și mai mărișori, după cum erau și urătorii. În tindă avea un imens coș cu mere, culese din curtea casei lui. Cînd prichindeii veneau, el, bătrînul, îi invita cu bunătate: Hai, luați și cîte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
sînt de acord, îl înșfacă pe Vasile și-l dau afară din baracă. Printre uși, el mai vine cu un argument: "Dar berea...", însă nimeni nu-l mai ascultă. Ia să vedem ce mînca, șobolanul. Caută în pachete și strigă: Cîrnați, băi. Asta mînca Satana. Toți scuipă cîrnațul și apoi îl oferă celui din ploaie. Na, ghiftuiește-te, Scaraoțchi. Ploaia insistă să ajungă la pielea lui Vasile și chiar reușește. Tremură de frig și înjură. Ar vrea să dea foc barăcii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și-l dau afară din baracă. Printre uși, el mai vine cu un argument: "Dar berea...", însă nimeni nu-l mai ascultă. Ia să vedem ce mînca, șobolanul. Caută în pachete și strigă: Cîrnați, băi. Asta mînca Satana. Toți scuipă cîrnațul și apoi îl oferă celui din ploaie. Na, ghiftuiește-te, Scaraoțchi. Ploaia insistă să ajungă la pielea lui Vasile și chiar reușește. Tremură de frig și înjură. Ar vrea să dea foc barăcii, să ardă toți ca șobolanii, dar n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
este tot în interior. Le dau foc la noapte, cînd dorm toți și încui și ușa pe dinafară. Cînd noaptea își intră în drepturi, Vasile este chemat înăuntru. Era vînăt, tremura și era ud pînă la piele. Intră, Satană! Crapă cîrnați în săptămîna mare! Numai că Vasile se îmbolnăvește rău și face aproape 41 de grade. Aiura și amesteca mai multe cuvinte ca șobolani, foc, chibrituri, petrol etc. De pneumonie s-a vindecat greu și de Paști, deh, numai Paști n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
-su cînd a ieșit la pensie din CFR. L-a rugat, a vrut să-l plătească dublu cît făcea ceasul acela de buzunar, dar n-a fost chip să înduplece hoțul. Cînd aproape să uite istoria, din beci au dispărut cîrnații, jambonul, rachiu, vin și drujba. Toate s-au petrecut cînd Cosașu și nevasta lui repetau colinde la biserică. Vecinul Bîtcă a fost. El știa orice mișcare din casă. Omul păgubit, credincios cum altul nu-i pe lume, a fost zdruncinat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
noi, la pri măria din Rătești. Au plecat de acolo spre Țara Codrului... Știu și eu cînd l-au lichidat pe Blidaru. Au trîntit securiștii un chef ca la cîștigarea unui război! Trei zile le-au cărat vin, slănină și cîrnați Geiger și Baumgartner și tot nu i-au săturat. Eram numai urechi. Nu Înțelegeam: cum putuseră niște inși izolați să țină piept regimului stăpînitor pretutindeni? Și iată că se putuse. Mă temeam ca nu cumva tata să se oprească din
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
urmă pensiune, fu deschisă. Floare și două fete din Făgăraș găteau, serveau, un bucovinean alerga după cele de trebuință. Nu lipseau de pe masă tăițeii și lăștile cu brînză, guiașul, plăcintele cu curechi și cu cartofi, popricașul de pui cu smîntînă, cîrnații făcuți ca la șvabi, zupa cu găluște, zama cu groscior pe poame ca vișinele ori cireșele, iar la sărbători, fiert Îndelung, cîte un bograci, un laboș de gomboți cu prune bine tăvăliți prin pesmet și o tavă de haioșe. Greu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de ieri din tren, răspunde, fără fasoane, Dora. S-a făcut, revin imediat. Ciprian dispare doar pentru câteva clipe și intră încărcat cu o tavă mare pe care tronează un samovar și farfurioare cu bunătăți : zacuscă, brânză telemea, felioare de cârnaț, șuncă și tobă, mici găvănoase cu dulcețuri și miere. Totul pare să o fi așteptat pe Dora cu grijă și delicată atenție. Dragoș a trecut de dimineață pe aici, mi-a spus că o să veniți și să vă aștept cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
fără greșuri. Cât despre șuruburi și fierăraie, ce să mai vorbim! Știau să bată fierul cât era cald. Și toate lucrurile le făceau la marele fix și fără grabă. Adică, langsam aber siher! Erau neîntrecuți la prepararea șuncii, slăninii și cârnaților. Dar la oi nu se pricepeau prea bine și-și angajau ciobani băștinași. Dădeau cu plăcere tot felul de rețete pentru oricine era interesat! Cei mai mulți dintre ei și-au părăsit baștina și au plecat în timpul războiului ca să moară prin țări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
împingeam atelajul din spate. Alături de noi, cu botul în rouă și cu privirea blândă, pășea văcuța Rujana, speranța noastră de supraviețuire. Purcelul Roh-Roh, de curând afumat in podul casei, se afla într-un sac sub formă de șuncă, slănină și cârnați. Jumările, untura și povidla erau la îndemână pentru a fi unse pe pâinea neagră de secară ori de câte ori cei mici strigau Mama, papa!. Și așa zile și nopți, nopți și zile în șir, strecurându-ne printre tancuri, motorizate, blindate, chesoane, afeturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
acasă târziu în noapte, cu chimirul aproape gol. Unde-ai fost, țigane?! Că-aiștia mi-au luat traista și-au înghițit tot ce se afla într-însa... Să-l fi văzut pe cel mic cum striga Dă cârr, dă cârr în loc de cârnaț și cum cea mare i-a dat bucata lui, dar i-a spus să nu mai cârâie ca cioara și să zică seleam, mai mare dragu, măi Giovan... Ia uite-i cum dorm toți patru cu burțile pline de franzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Adevărul este că erau frumoase manifestele, iar Burtă Multă avea tot dreptul să știe, îmi ziceam eu, care sunt talentații aceia care le realizaseră. De pildă, toarășul mare despre care noi învățam poezii frumoase la școală era desenat cu un cârnaț în gură și i se recomanda: "Crapă singur, crăpa-ți-ar să-ți crape!" Toarșa lui era desenată într-o bărcuță pe care scria: "Scufundă-te, scorpio!" Alt bilețel îmi mergea direct la inimă, pentru că zicea cam așa: "Nenorociților, l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
dintr-o cultură a burții, ca martor la numeroase orgii gastronomice, precedate sau urmate de suite polifonice de libații, în fine, ca ambasador al unei umanități hedoniste, cufundate în diluvii de bere și de vin și scăldate în râuri de cârnați aioși (ca să reiau sintagma iscusitului Ion Budai-Deleanu), de cotlete aburinde și de sarmale mănăstirești, îmi este destul de greu să înțeleg, iertat îmi fie nefericitul oximoron, pasiunea extrem-orientală pentru moderație. În România și în restul Europei, ca să nu mai vorbim de
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
și a altor soiuri de nepoftiți. În ce-l privește pe Diego Alatriste, masa pe care i-o rezerva Caridad Lebrijana lângă ușă era comodă și Însorită; uneori, stăpâna localului Îi trimetea de la bucătărie o plăcintă cu carne sau niște cârnați, ca să alunece vinul mai cu spor. Din tinerețea lui despre care nu vorbea niciodată, nici puțin, nici mult, căpitanul păstrase o anumită Înclinație spre lectură; și nu era lucru neobișnuit să-l vezi șezând la masă, singur, cu spada și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
ana, Elena Badea Victor Ciutacu îi explică fostului redactor șef al ziarului Adevărul, Laurențiu Ciocăzanu, despre care spune că este "un ratat care s-a realizat profesional vânzând cârnați și omlete-n Spania", de ce nu mai scrie deocamdată pe blogul publicației, atrăgând atenția, celor care s-au grăbit să-i interpreteze calmul din ultima vreme, că "nu a devenit un bun creștin care întoarce și celălalt obraz". „Un ratat
Ciutacu, replică dură pentru Ciocăzanu: Un ratat, se închipuie ziarist by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78766_a_80091]
-
mai scrie deocamdată pe blogul publicației, atrăgând atenția, celor care s-au grăbit să-i interpreteze calmul din ultima vreme, că "nu a devenit un bun creștin care întoarce și celălalt obraz". „Un ratat care s-a realizat profesional vânzând cârnați și omlete-n Spania zgârie Netul pe un așa-zis site de media și se închipuie ziarist (aluzie la Laurențiu Ciocăzanu, care scrie la siteul reportervirtual.ro). De-o vreme insistă în a vehicula aberația că stau la ușile ziarului
Ciutacu, replică dură pentru Ciocăzanu: Un ratat, se închipuie ziarist by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78766_a_80091]
-
orcărei pizza, specifică statului Chicago din Statele Unite ale Americii, este gros și întins până pe marginile unei tăvi de oțel. Peste aluat se toarnă apoi mai multe straturi, începând cu brânză mozzarela, urmată de diferite topinguri la alegere: șuncă, ciuperci sau cârnați Prima pizza Chicago Style a fost făcută în anul 1943. Locul 4. Osaka și Hiroshima, Japan Uneori i se spune ”prăjitura japoneză”, alteori ”omleta japoneză”, însă forma plată și ingredinetele o fac cunoscută ca fiind ”pizza japoneză”. Este vorba despre
Top oraşe cu cea mai bună pizza din lume () [Corola-journal/Journalistic/70209_a_71534]
-
vor juca în fața câștigătoarei din semifinala Olanda - Argentina: în primele cinci minute din finală, Germania să joace cu naționala de rugby din Noua Zeelandă. Iată cronica scrisă de Mirel Palada după semifinala Brazilia - Germania 1-7: "Ce le pune, dom'le, în cîrnați și în bere? Aseară, de nervi, m-am culcat. Noroc că m-am culcat pe la începutul meciului, cînd era doar (doar!) 0-1. M-am declarat oficial obosit și practicant de rugby și de aikido și am zis că nu vreau
BRAZILIA - GERMANIA 1-7. Mirel Palada: "Ce le pune, dom'le, în cîrnați și în bere?" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/73786_a_75111]
-
Tineretului din Capitală. Participanții la festival vor avea ocazia să savureze o gamă variată de bere germană, dar și mărci din Cehia, bere rusească și bere englezească, scrie . Printre mâncărurile ce vor fi servite la festival, se numără sortimente de cârnați bavarezi, coaste de porc la grătar și dulciuri. De asemenea, participanții la eveniment vor putea să ia parte la spectacole de percuție, pantomimă și stand-up comedy, concerte în aer liber și alte activități, cât și expoziții de artizanat și obiecte
Festivalul Berii Germane, de joi până duminică, în Parcul Tineretului () [Corola-journal/Journalistic/68918_a_70243]