1,714 matches
-
care povestise la toată lumea deși unii începuseră să râdă ca niște netoți ce erau. Așadar, un kil de urdă, două de țuică, un caș, niște ouă de țară, puțin mălai pentru o mămăligă, plus un pachețel, special pentru Heimlich, cu cârnați pipărați, să-și aducă aminte de fericita vară petrecută în neuitata Oltenie. Evident, inteligentă și prevăzătoare, o calitate indispensabilă unei adevărate soții, Timona pregăti terenul cu sacrificiul unui telefon prealabil. Ce-i drept sună cam cinci zile la rând, pentru că
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
pliant la subsuoară și cu o carte educativă în mână, spre a citi în liniște, alături de alți protestatari echipați cu același gen de „arme”. Și ce fac eu, în replică? La plecare îmi pun în bagaj brânză de burduf, slănină, cârnați și țuică de prună, toate direct de la producător și multe-multe cărți, reviste, albume, pliante, CD-uri, DVD-uri, calendare, pliante, cărți poștale etc. Într-un cuvânt: hrană. ---------------------------------------- Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG Benissa, Spania martie 2017 Referință Bibliografică: Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG - ROMÂNIA
ROMÂNIA EDUCATIVĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1489572721.html [Corola-blog/BlogPost/368992_a_370321]
-
Opinii Hai că acum chiar că s-au terminat, în sfîrșit, cele mai dense și mai de nerefuzat sărbători, de iarnă, cu sărmăluțe și colțunași și colaci și cozonaci și piftii și cîrnați de tot felul și tobă și caltaboși și drob și alte porcării fără număr și, bineînțeles, ciorbă de burtă (păi se poate... fără mîncarea națională, brandu’ de țară?), toate pe motiv de tradiție, c-așa trebuie, c-am moștenit rînduielile
Înapoi… în prezent by http://www.zilesinopti.ro/articole/1579/inapoi-in-prezent [Corola-blog/BlogPost/99743_a_101035]
-
să vezi livada întinsă de nu îi vedeai capătul, plină cu meri, peri și pruni. Casa avea scara și fundația înaltă care era întotdeauna îngrijită, vopsită în albastru iar în apropierea casei era o căbănuță răcoroasă unde ținea bidonul cu cârnați și costițe afumate conservate în untură, deseori bunica îmi șoptea și mă chema să-mi dea câte o bucată de cârnați cu unsoare pe o felie de pâine știind că-mi place tare mult. În cealaltă căbănuță care se afla
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odioase_v.html [Corola-blog/BlogPost/370958_a_372287]
-
care era întotdeauna îngrijită, vopsită în albastru iar în apropierea casei era o căbănuță răcoroasă unde ținea bidonul cu cârnați și costițe afumate conservate în untură, deseori bunica îmi șoptea și mă chema să-mi dea câte o bucată de cârnați cu unsoare pe o felie de pâine știind că-mi place tare mult. În cealaltă căbănuță care se afla în spatele casei ținea prunele uscate pe care mi le dădea alintându-mă. Făcând o comparație între bunicul și străbunicul meu, bunica
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odioase_v.html [Corola-blog/BlogPost/370958_a_372287]
-
la încălțăminte, marochinărie, textile, confecții etc. Piețele agroalimentare te uimesc prin rapiditatea deservirii, corectitudinea tranzacțiilor, ordinea și curățenia ce domnesc peste tot. Un popas obligatoriu, dar deosebit de apetisant, îl constituie Viktualiennmarket, bogata piață ce te uimește prin varietatea de produse (cârnați, vânat, fructe, legume și zarzavaturi), apoi în celebrul Hofbräuhaus unde servim Weiss-wurist (o specialitate de cârnați din carne de vițel, umpluți cu pătrunjel, fierți și serviți fierbinți cu muștar) și un pahar de bere. Trebuie să-ți imaginezi cele o
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
și curățenia ce domnesc peste tot. Un popas obligatoriu, dar deosebit de apetisant, îl constituie Viktualiennmarket, bogata piață ce te uimește prin varietatea de produse (cârnați, vânat, fructe, legume și zarzavaturi), apoi în celebrul Hofbräuhaus unde servim Weiss-wurist (o specialitate de cârnați din carne de vițel, umpluți cu pătrunjel, fierți și serviți fierbinți cu muștar) și un pahar de bere. Trebuie să-ți imaginezi cele o sută de terase invadate de turiști și localnici, după orele cinci după-amiaza, discuțiile prelungindu-se până
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
ca cea de la Poiana Sibiului, când ne întâlneam de Sărbători. Îmi aduc aminte că în copilărie crăpau pietrele de frig în puterea iernii, când noi umblam cu colindul pe uliță, întrebând dacă „Ne dați ori nu ne dați, pâine și cârnați”. Vorbind despre Poiana Sibiului, sat de ciobani, care încă mai păstrează tradiția venită din negura vremilor, acum Poienarii sunt toți conectați pe Facebook; am fost onorată sa ma alătur și eu grupului lor. De acolo primisem în ajunul Crăciunului următoarele
DESPRE SĂRBĂTORI – DIN ALTE LUMI, DIN ALTE TIMPURI de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1483587645.html [Corola-blog/BlogPost/375293_a_376622]
-
de oaie și opinci. Am trecut apoi la bucătăria tradițională, unde erau expuse produse apetisante cărora cu greu le rezistam și pe care le doream în cămara mea. Am cumpărat cașcaval în coajă de brad, prăjituri de casă cu cremă, cârnați ardelenești afumați și cozonac cu nucă. Mai târziu, mi-am luat o geantă din piele de căprioară, o ie cu mâneci scurte și niște mărgele roșii din lemn de cireș. Ne vânturasem pe acolo vreo două ore, când Nicoleta m-
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 7 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1486126752.html [Corola-blog/BlogPost/371674_a_373003]
-
Și... de ger nimeni nu plânge? La sat țăranii gospodari Din moși-strămoși, din tată-n fiu, Petrec cu drag din an în ani De sărbători. Așa îi știu. De Domnul binecuvântați Să aibă-n Noul An venit Cămara plină de cârnați, În beci butoiul cepuit, Câmpuri cu holde mai bogate, Grajduri cu vite cât mai multe, Albinele roi înșirate Pe flori spontane-n șes și munte, Copii frumoși, bine-mpliniți Și tot ce-și mai dorește omul Din câte știe din
IARNA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1453105874.html [Corola-blog/BlogPost/380820_a_382149]
-
Ionuț, care era gata, gata să se prăvălească de pe tub, și vroia să se întoarcă în curte. Trebuia să sfarme niște porumb, să ducă la moară. Avea nevoie de mâncare bună pentru cei doi șoldani dacă dorea slănina groasă și cârnați pe măsură, de Crăciun. Dând cu ochii de poștaș, se gândi că poate el îi va aduce vestea ce o aștepta, cine știe ce evenimente se întâmplaseră în țară sau în lume, precis era ceva important scris în „Scânteia”. Amână întoarcerea în
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392029273.html [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
ani în urmă, în America unde abia făceam cunoștință cu calculatoare tinere dar mai răsărite, am fost rugat de o cunoștință să ajut un mic industriaș. Era cârnățar și procurase tot ce poate mecaniza munca, deloc ușoară, de preparare a cârnaților. Clienții se plângeau însă că acel cârnaț nu avea întotdeauna același gust și risca să-i piardă. Și nu era vorba de vre-un naș mai fudul deranjat de gustul supei ci de tone de carene tocată care se pierdeau
O SUPĂ BUNĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1472120605.html [Corola-blog/BlogPost/383769_a_385098]
-
făceam cunoștință cu calculatoare tinere dar mai răsărite, am fost rugat de o cunoștință să ajut un mic industriaș. Era cârnățar și procurase tot ce poate mecaniza munca, deloc ușoară, de preparare a cârnaților. Clienții se plângeau însă că acel cârnaț nu avea întotdeauna același gust și risca să-i piardă. Și nu era vorba de vre-un naș mai fudul deranjat de gustul supei ci de tone de carene tocată care se pierdeau din cauza unui dram de piper, coriandru sau
O SUPĂ BUNĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1472120605.html [Corola-blog/BlogPost/383769_a_385098]
-
și banii care s-au terminat, precum și gagicile care umblă înfofolite în palton și încălțate cu galoși, ar fi câteva din motive, însă suficiente să te prăbușească. Din adâncurile întunecate ale fiecărui om, dintre scheletele a sute de sarmale, caltaboși, cârnați, kile de tobă, țuică, bere, vin și zeamă de varză, se ridică rânjind spectrul suicidului, iar gheara sa rece strânge beregățile poporului muncitor. Normal, poporul, după ce stoarce ultima picătură de zaț și ultimul fum din țigară, se declară pregătit să
PUNGA DE PLASTIC-EXTREMĂ URGENŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Punga_de_plastic_extrema_urge_mihai_batog_bujenita_1385136465.html [Corola-blog/BlogPost/372331_a_373660]
-
sat, în ton sec. Aborda o mină severă, căci tăierea porcului era o treabă nu tocmai amuzantă. Tragică și brutală cum era, nu puteai să renunți la sacrificarea grăsanului dacă vroiai să supraviețuiești cu demnitate anul, cu provizii solide de cârnați, șoric, slănină, caltaboși, jumeri, tobă, carne la borcan și untură. Specialitatea familiei era moagăna, un fel de tobă supradimensionată, fiartă în varză murată, după o rețetă păstrată și transmisă cu sfințenie din tată-n fiu. Nimeni din familie nu va
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG by http://confluente.ro/articole/gabriela_c%C4%83lu%C5%A3iu_sonnenberg/canal [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
sat, în ton sec. Aborda o mină severă, căci tăierea porcului era o treabă nu tocmai amuzantă. Tragică și brutală cum era, nu puteai să renunți la sacrificarea grăsanului dacă vroiai să supraviețuiești cu demnitate anul, cu provizii solide de cârnați, șoric, slănină, caltaboși, jumeri, tobă, carne la borcan și untură.Specialitatea familiei era moagăna, un fel de tobă supradimensionată, fiartă în varză murată, după o rețetă păstrată și transmisă cu sfințenie din tată-n fiu. Nimeni din familie nu va
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG by http://confluente.ro/articole/gabriela_c%C4%83lu%C5%A3iu_sonnenberg/canal [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
și de la ipistați, cu puști de vânat, cu pistoale și reteveie. La șase, în Piața Unirii plină de popor - tocmai pe locul unde se ridică astăzi mândră Statua Libertății (cetățenilor ploieșteni Națiunea recunoscătoare) - Prezidentul, urcat pe un scaun de tocat cârnați citește actul solemn al întemeierii Republicii. La șapte, se desfundă în toate răspântiile boloboace în sunetele marșului eroic de la '48. La opt, o parte din popor, cu polițaiul și un taraf de lăutari, mergem în grădina Lipănescului. Aici, pe iarbă
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxvii_ion_ifrim.html [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
spun cu mândrie”, spera în prescrierea vinei sale contra monarhiei. Cuprins de febrilitatea unei frenezii administrativ teritoriale republicane, cunoscutul general Candiano Popescu, în calitatea sa de Prezident al Republicii, ce-și va citi proclamația ridicat pe un scaun de tocat cârnați, va declanșa insurecția de la Ploiești, fără ca celelalte orașe ce făceau parte din conjurație: București, Buzău, Craiova, să-l fi urmat. Pentru moment puciul republicanilor va reuși. Ploieștenii sunt în culmea entuziasmului. Clasa proletariatului revoluționar se află în culmea fericirii. Evenimentul
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxvii_ion_ifrim.html [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
fără ca celelalte orașe ce făceau parte din conjurație: București, Buzău, Craiova, să-l fi urmat. Pentru moment puciul republicanilor va reuși. Ploieștenii sunt în culmea entuziasmului. Clasa proletariatului revoluționar se află în culmea fericirii. Evenimentul este sărbătorit cu friptură și cârnați cu usturoi, amintind de lumpenproletariatul Parisului anilor 1849, condus de Napoleon al III-lea, șeful societății lui 10 Decembrie. Suntem îndreptățiți să credem că junele iacobin Caragiale, știa nu numai de existența conspiratorilor ploieșteni, din rândul cărora, la numai cei
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxvii_ion_ifrim.html [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
de moarte. Se zăresc șorțuri pătate cu roșu și un cuțit însângerat. Urmează un marș funebru. Spectatorul care se aștepta să vadă pașnica frizerie model a lui Nae Girimea e suprins să descopere decorul reprezentând o măcelărie-mezelărie cu șunci, salamuri, cârnați și păstrămuri. Dragoș Galgoțiu, regizorul și scenograful piesei reușește astfel să introducă foarte rapid publicul în atmosfera viziunii sale. Spectatorul care a văzut la PROTV reluarea filmului „De ce trag clopotele Mitică" (regia Lucian Pintilie, 1981) cu scenariul alcătuit din câteva
MAGDALENA BRĂTESCU by http://confluente.ro/articole/magdalena_br%C4%83tescu/canal [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
de moarte. Se zăresc șorțuri pătate cu roșu și un cuțit însângerat. Urmează un marș funebru. Spectatorul care se aștepta să vadă pașnica frizerie model a lui Nae Girimea e suprins să descopere decorul reprezentând o măcelărie-mezelărie cu șunci, salamuri, cârnați și păstrămuri. Dragoș Galgoțiu, regizorul și scenograful piesei reușește astfel să introducă foarte rapid publicul în atmosfera viziunii sale.Spectatorul care a văzut la PROTV reluarea filmului „De ce trag clopotele Mitică" (regia Lucian Pintilie, 1981) cu scenariul alcătuit din câteva
MAGDALENA BRĂTESCU by http://confluente.ro/articole/magdalena_br%C4%83tescu/canal [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
fără tata...și noaptea asta, mai vine un an...fără ei...fără altceva...fără altcineva... Nu-și dădu seama că tot mai ținea în mâini tava cu plăcinte. O trânti furioasă pe plita aragazului. Făcuse răcituri, caltaboș, salată beuf, fripsese cârnați, mai avea sarmale de la Crăciun... Făcuse și un tort, pe care scrisese cu frișcă: „La mulți ani!” De ce...mulți? Se ... Citește mai mult 1. Tava cu plăcinteDupă ce scoase tava cu plăcinte din cuptorul aragazului, Maria zâmbi, mulțumită că îi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
fără tata...și noaptea asta, mai vine un an...fără ei...fără altceva...fără altcineva...Nu-și dădu seama că tot mai ținea în mâini tava cu plăcinte. O trânti furioasă pe plita aragazului. Făcuse răcituri, caltaboș, salată beuf, fripsese cârnați, mai avea sarmale de la Crăciun... Făcuse și un tort, pe care scrisese cu frișcă: „La mulți ani!” De ce...mulți? Se ... XIII. POVESTIREA BOLINDEȚI DIN VOL. "MAGIA COLINDEI", de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 2184 din 23 decembrie 2016. Pe
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
pasă! Fiindcă și ele au o căsuță unde au un pat și o masă, sobă cu plită, deci iarna nu prinde nici o furnicuță nepregătită. Cămara e plină, vă spun, cu de toate, boabe de grâu, fructe confiate, au mălai, făină, cârnați și slănină, lapte la pet și ciocolată au berechet. Și-n mușuroi, pentru cei îndemânatici, sunt fabrici unde mămicuțele lucrează să-și îmbrace furnicuțele, fac căciulițe, bluzițe, plovărașe ciorăpei și ghetuțe pufoase. Au grădinițe, școli, teatre, cinematografe, mănâncă popcorn și
CE FAC FURNICUŢELE IARNA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 by http://confluente.ro/Ce_fac_furnicutele_iarna_valeria_iacob_tamas_1337754955.html [Corola-blog/BlogPost/358393_a_359722]
-
Acasa > Impact > Relatare > MISIUNEA Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1397 din 28 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului MISIUNEA Marea sărbătoare a Zilei Muncii fusese, ca de obicei, un adevărat triumf. O maree de bere, țuici, șprițuri, mici, cârnați și fleici la grătar, manele, mame disperate că le dispăruseră pruncii în mulțime, tați cu burțile peste bermude, râgâind sonor, extrem de mândri și fericiți, scandaluri și înjurături, pumni, bastoane de la poliție, răgete, ochi vineți, un tzunami (hai, că se poartă
MISIUNEA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1414518591.html [Corola-blog/BlogPost/347038_a_348367]