2,157 matches
-
se miște în valuri, împingând-o în față. De grija arcului și săgeților, nici măcar nu auzi vorbele regelui. Îl vedea doar pe tatăl ei, ajuns la un moment dat în fața regelui, alături de alți conducători. Curioasă, își schimbă locul și se cățără ca o veveriță, în cel mai apropiat stejar. Își găsi un loc bun, pe o creangă groasă, întinsă chiar deasupra adunării și ciuli urechile. Nu înțelegea ea prea multe din vorbele regelui, așa că, începu să se distreze, studiind fețele și
POVESTEA MICUŢEI ARCAŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1426736853.html [Corola-blog/BlogPost/370252_a_371581]
-
de sânge și se stinge. La o fereastră a palatului, o prințesă cu chip frumos, cu privirile ca două văpăi, asistă la scena uciderii iubitului ei soț și-i percepe șoaptele. După câteva clipe Prințesa, cu pruncul în brațe, se cățără pe zid sub privirile uimite ale oștenilor. Mama și fătul saltă peste metereze și dispare dincolo de ele. CĂPITANUL SASU: Căpitane Arnăutu, cine-i năluca asta? CĂPITANUL ARNĂUTU: (cu glas tunător) Căpitane Sasu, asta-i Fiica lui Dracula! (sare în șaua
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iv_sc_ion_nalbitoru_1390815168.html [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (5) - SORENTO Autor: Sergiu Găbureac Publicat în: Ediția nr. 612 din 03 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Din nou în Circumvezuviana spre Sorento. Trecem de Vezuviu și victimele sale. Ajungem la o stațiune cățărată pe malurile abrupte ale Mării Tireniene. Orașul poetului Torquato Tasso. Torquato Tasso!?! Meditez la ce s-ar fi întâmplat dacă nu s-ar fi pierdut marea majoritate a scrierilor anticilor! Mai mult. Cum am fi evoluat dacă s-ar fi
CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (5) – SORENTO de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_cinci_intr_unul_file_sergiu_gabureac_1346667854.html [Corola-blog/BlogPost/343747_a_345076]
-
din alte sfere - reci steluțe, meteori; Farmecul nespus al iernii - abundentele ninsori. Săniuțe croșetează derdelușuri de argint, Crengile cădelnițează fine flori de mărgărint, Iar la geam zâmbesc voioase mere roșii și gutui, Că a poposit belșugul în ograda orișicui. Brazii cățărați pe munte par armate de pigmei, Strălucește cald lumina cocoțatului bordei, Muntele în haină albă-un mister de nepătruns. Păsările, mici gângănii - nu se știe ce-au ajuns. Veverița-și inspectează burdușitele cămări, Cârd de ciute spre izvor, pe troienitele
NINSORI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ninsori_george_nicolae_podisor_1327388577.html [Corola-blog/BlogPost/360555_a_361884]
-
năpădită de amintiri. Mă întorc cu vreo paisprezece ani în urmă. Vara anului 1996. O după-amiază de august splendidă. Totul părea frumos, liniștit. Copiii umpleau cu larma lor parcul din apropierea spitalului din Domnești. Veselie, jocuri, renumita pitulice , unii chiar erau cățărați în copacii ale căror ramuri dese opreau razele puternice ale soarelui de vară. La poartă mă strigă puternic, speriat, gâfâind de cât fugise, un copilaș mult drag mie care, suspinând, abia reușește să îmi spună o veste proastă: “Nepotul dvs.
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
năpădită de amintiri. Mă întorc cu vreo paisprezece ani în urmă. Vara anului 1996. O după-amiază de august splendidă. Totul părea frumos, liniștit. Copiii umpleau cu larma lor parcul din apropierea spitalului din Domnești. Veselie, jocuri, renumita pitulice , unii chiar erau cățărați în copacii ale căror ramuri dese opreau razele puternice ale soarelui de vară. La poartă mă strigă puternic, speriat, gâfâind de cât fugise, un copilaș mult drag mie care, suspinând, abia reușește să îmi spună o veste proastă: “Nepotul dvs.
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
din 15 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Și se făcea că nu-mi erai poveste, Că nu mă-ntâmpinai c-un braț de flori Punând căpăstru vântului iar peste Trupul de lut nu tu-mi scriai fiori Și nu te cățărai pe-un țanc de liniști De câte ori lumina mi-o zăreai Iar maci carbonizați, pe albe miriști Încremeneau în moarte. Nu aveai Niciun surâs blajin la îndemână, Mersul ți-era spre noapte înclinat. Aceeași umbră ne ținea de mână Dar noi
ŞI SE FĂCEA... de AURA POPA în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aura_popa_1397541841.html [Corola-blog/BlogPost/347828_a_349157]
-
veche Doc. -Asta e ca-ntr-un film de pe Animal Planet! chicoti Papa. Adunase unul o mulțime de gândaci într-o găleată... ce credeți că făceau creaturile?! Cum ieșea unul la suprafață, căpătând o poziție mai avantajoasă, cum ceilalți se cățărau pe el și-l trăgeau la fund... -Dacă excludem comparația nu tocmai plăcută în timpul mesei, se strâmbă Flower-Power, Papa are dreptate! -Terminați, vă rog, cu imaginile scabroase! se îngrețoșă Solitarul. -Ia uite ce sensibil e! îl atacă Papa. Pun pariu
CAP.7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1436681454.html [Corola-blog/BlogPost/379940_a_381269]
-
voi face din eșafod un loc sfânt *** înfășoară-mă în giulgiul de cristal, acolo în brațele razelor, unde nu mai există de mâncare pentru ochi, urechi sau piele unde libertatea mă desfată cu limite albastre unde frigul nu se poate cățăra, unde viața e atât de tare încât poate îmbata vinul *** scapă-mă de mine, să mă evapor, să fiu transpirație pe suferința Ta, tăietură în coasta crucii, taie-mă cu coasa iubirii, fă-mă amurg și junghiere perpetuă, scapă-ma
POEME ANONIME de SERGIU SAVA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_sava_poeme_anonime_sergiu_sava_1371464346.html [Corola-blog/BlogPost/346082_a_347411]
-
exista o baie în casă! Ar fi murit de groază să fi fost nevoită să înfrunte atacul pelicanului în timp ce încerca să înlăture mizeria adunată pe drum. Se așteptase să găsească măcar o cabină de duș. În schimb, vana greoaie, metalică, cățărată pe niște picioare arcuite și sprijinită de chiuveta cu picior, de la robinetul căreia pornea un furtun, o făcu să înțeleagă clar cum stăteau lucrurile în acea casă. Măcar apa era aproape caldă! Potrivi furtunul și dădu drumul apei să curgă
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1421914956.html [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
de studiu, în care nu aveau ce căuta cățelele de muieri cu cururile mereu în flăcări, care nu aveau cum să priceapă parfumul unei cronici sau exuberanța și gestica personajelor biblice. De altfel și nevastă-sa se ferea să se cațere pe scara aia de lemn aproape verticală, pentru că nu o interesau deloc hieroglifele lui bărbatu-său, cum zicea ea, amuzîndu-se, cu toate că îl iubea, pentru că era bun și blînd cu ea, dar nu o interesa absolut deloc din ce cauză din
CAP 19-21 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_19_ioan_lila_1331110350.html [Corola-blog/BlogPost/354452_a_355781]
-
strănepotului, răsări dintre frunze brusc, gata să-l dea pe spate. Bau! - Bată-te noroacele să te bată, tresări gata să-și scape proteza din gură, ai venit la cireșe? - Neah, îs pline de jiermi! Da’-mi place să mă cațăr în pomi! Bunu dădu din cap, adunându-și din nou ochii ca să poată urmări pâlpâierile sângerii pe care lumina dansa ademenitoare. Lăsă copilul să sară lângă el în iarba înaltă, ca un cosaș năzdrăvan și îi ciufuli chica de păr
CIREŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1435632735.html [Corola-blog/BlogPost/352997_a_354326]
-
oferit surpriză unei zapezi, după versurile lui Francois Villon, ca-n vremurile „de altădată”, în care casele au rămas mici, stâlpii au fost îngropați cu totul sub nămeți, oamenii au orbecăit prin tuneluri de zăpadă înghețată, pe cascade te puteai cațără că pe munte, polii s-au confundat unul cu celălalt și veștile îngrozeau pur și simplu oamenii, indiferent de locație, am ajuns, în sfârșit în Mărțișor, timp în care Babă Dochia ar trebui să-și lepede cele nouă cojoace. Dar
de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 by http://confluente.ro/Samburi_de_migdale_cezarina_adamescu_cezarina_adamescu_1330936900.html [Corola-blog/BlogPost/354767_a_356096]
-
vâlvoi și mut. Încercă să-l readucă la realitate, dar acesta abia a doua zi reuși să îndruge câteva cuvinte. Oșteanul povesti că în toiul nopții zărise o creatură cu coarne, urechi lungi, coadă stufoasă și gheare cu care se cățăra pe zid. Trăsese o săgeată asupra acelei arătări, dar aceasta o smulsese din piept fără să-i curgă nici o picătură de sânge, îi rânjise batjocoritor, apoi sărise peste zid făcându-se nevăzută. Peste vreo două zile găsiră un alt oștean
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
treacă pe deasupra sa. Curentul rece și tumultul masei de apă ce se rostogolea în gol îl fascină. Ajuns pe malul celălalt al cascadei mai aruncă în urmă o privire plină de admirație pentru spectacolul oferit de mama natură, apoi se cațără pe stâncă și privirile îi descoperiră o peșteră, ca un altar, în fața căreia îl întâmpină un bătrân gârbovit, slab, cu barba albă până la brâu și pielea gălbuie ca de cadavru. - Te aștept, tinere! - rosti cu voce răgușită. - Iartă-mă că
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
măsură! - porunci principele încheind discuția. Odată scăpat de sub observația noului stăpân, Preda se furișă de privirile indiscrete, încălecă pe roibul său și se făcu nevăzut pe cărarea dintre munți care ducea la cascadă. Se strecură pe sub șuvoiul de apă, se cățără pe stânci și ajunse în fața grotei, unde, spre surprinderea sa, îl aștepta pusnicul cu toiagul în mână, nemișcat ca un sfinx. După câteva clipe, ce părură o eternitate, pe chipul bătrânului se așternu un surâs de admirație: - Vezi? Iar te
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
Nu tulbura apa/ Cu iubiri imposibile/ Cu patimi//Privește-ți chipul/dincolo de ochi/Adânc/ În inima/Lacului” (“Hidrică 3”, pag. 127). Mihaela Nicoleta Aionesei se cantonează în aceeași zonă cenaclieră specifică autorilor neinteresați de linia orizontului: “când umbre cresc/îmi cațăr neputința/spre ochiul de lumină/o lacrimă închid și strig/auzindu-mă”. Daniel Thomas Dobircianu mizează pe efectele ludicului, reușind mai mult în sunetele ritmice ale cuvintelor decât în rostul lor semantic:”penumbră în umbră/vieții/rece și sumbră//alarme
ANTOLOGIA LIRA 21 de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_ii.html [Corola-blog/BlogPost/364651_a_365980]
-
l-a avut cu Lira21, trebuie să recunoaștem că este un poet notabil, cu mari perspective de afirmare. Mihaela Nicoleta Aionesei se cantonează în aceeași zonă cenaclieră specifică autorilor neinteresați de linia orizontului... Alegerea acestor versuri: “când umbre cresc/îmi cațăr neputința/spre ochiul de lumină/o lacrimă închid și strig/auzindu-mă”, mi se pare a fi o alegere un pic „răutăcioasă” din partea lectorului împingând-o într-un con de umbră. Daniel Thomas Dobircianu este relativ bine conturat. Ana Urma
ANTOLOGIA LIRA 21 de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_ii.html [Corola-blog/BlogPost/364651_a_365980]
-
agățat în corzi, la zeci sau sute de metri deasupra prăpăstiilor? Ai simțit vreodată plăcerea de a urca pe un vârf de munte sau pe un perete de stâncă? Pasiunea lui Dan este alpinismul. Dan, de ce te-ai apucat de cățărat? Când ai spus prima dată: „Vreau să urc pe stânca asta, să ajung în vârf ”? Dan Glazer: Eu am crescut în Deva, oraș situat în apropierea Munților Retezat, Apuseni și Parâng. De cățărat m-am apucat când aveam 16 ani
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_dan_glazer_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/356605_a_357934]
-
alpinismul. Dan, de ce te-ai apucat de cățărat? Când ai spus prima dată: „Vreau să urc pe stânca asta, să ajung în vârf ”? Dan Glazer: Eu am crescut în Deva, oraș situat în apropierea Munților Retezat, Apuseni și Parâng. De cățărat m-am apucat când aveam 16 ani și a fost din dragoste pentru munte. Reporter: Ai întâlnit vreodată vreo viperă în timp ce te cățărai pe munți și pe stânci sau poate la Cetatea Devei? Dan Glazer: Sunt extrem de rare cazurile când
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_dan_glazer_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/356605_a_357934]
-
Dan Glazer: Eu am crescut în Deva, oraș situat în apropierea Munților Retezat, Apuseni și Parâng. De cățărat m-am apucat când aveam 16 ani și a fost din dragoste pentru munte. Reporter: Ai întâlnit vreodată vreo viperă în timp ce te cățărai pe munți și pe stânci sau poate la Cetatea Devei? Dan Glazer: Sunt extrem de rare cazurile când întâlnești vipere pe poteca sau pe grohotișul pe care-l străbați în drum spre peretele de stâncă. La Cetatea Devei nu am întâlnit
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_dan_glazer_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/356605_a_357934]
-
te sprijini complet. Este dezolant. Eu atunci mă simt trădat, pentru că în stânca aceea mi-am pus toată nădejdea, abia apoi în coardă și în coechipier. Când iese o piatră cu tine, te simți trădat din toate părțile. Odată mă cățăram împreună cu un prieten și el era cap de coardă. După vreo 7-8 metri după ce el a plecat, s-a desprins o piatră. Nu cu el, el trecuse de piatră. Însă ce-a fost înfiorător era că acea piatră s-a
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_dan_glazer_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/356605_a_357934]
-
-l pui în amestecul acela, nu iese. Acel ceva special în cazul olarului este apa. Pentru mine acel ceva special a fost împlinirea pe care mi-a dat-o Dumnezeu. De exemplu: Joc baschet - sunt fericit. Schiez - sunt fericit. Mă cațăr pe munți - sunt fericit. Sunt câteodată în culmea fericirii, dar rămân la atât și nu sunt împlinit. Însă împlinirea și liniștea pe care mi le dă Dumnezeu, depășesc înțelegerea omenească. Îți dorești foarte mult un lucru și îl obții. După
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_dan_glazer_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/356605_a_357934]
-
uităm că de astă dată îl vom înfrunta pe însuși Contele Dracula! Va fi greu de păcălit. Ursuz spunea că apare și dispare dintr-un loc în altul cu iuțeala gândului. Zboară ca un vultur, trece prin ziduri și se cațără pe stânci ca o nălucă. Poate lua formă de om, de lup sau de pasăre răpitoare. Alteori parcă-i o fantomă care se prelinge ca o umbră fioroasă a nopții. - Brrr! - se cutremură căpitanul Sasu. - Nu-i cale de întoarcere
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1422549812.html [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
ani, la o lobotomie lentă. La fel cum, ani de zile am așteptat americanii să vină să ne salveze de comunism, acum ne găsim eroii zâmbind dulce pe ecranele televizoarelor, fără a vedea mormanul de cadavre pe care s-au cățărat și din vârful căruia zâmbesc suav. Așa am devenit extrem de vulnerabili și am ajuns să uităm prima regulă de bază a supraviețuirii - informează-te, pune totul sub semnul întrebării și caută dovada înainte de a acționa. Am uitat că avem dreptul
Medicii care suferă de sindromul Burnei-Dumnezeu. „Mi s-a spus că sunt impertinentă, că nu are dreptul o puştoaică să pună la îndoială decizia medicului” by https://republica.ro/medicii-care-sufera-de-sindromul-burnei-dumnezeu-zmi-s-a-spus-ca-sunt-impertinenta-ca-nu-are-dreptul-o [Corola-blog/BlogPost/338046_a_339375]