1,865 matches
-
de vești și de gânduri. Nava, fie ea fregata sau corabia cu vele, de-acum de domeniul trecutului, mânată de vântul prielnic care îi umflă pânzele, nu este altceva decât zborul gândurilor, al visurilor unui poet care se vrea o călăuză a întregii lumi în căutarea fericirii, a frumuseții vieții și a iubirii, căci „pluteau pe zări albastre pâlpâiri,/chemări și doruri, fragede zidiri,/tăcerile bolnave de iubire”, iar poeta, „pe țărmuri, împietrită, lângă stânci”, așteaptă cu nerăbdare „întoarcerea fregatei scufundate
REVERII AUTUMNALE ŞI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1496288525.html [Corola-blog/BlogPost/369366_a_370695]
-
zbori Înălțare spre albul din nori. Ridică o rugă spre cer O șoaptă de stea în eter O candelă aprinsă în privire Icoană de caldă iubire. Să crezi în lacrima curată În clipa vie de-altădată Privește la steaua măreață Călăuză-n magica-ți viață. Adiere de vânt jucăuș Pe-a inimii strună arcuș O voce de înger ne-alină În piept de copil ce suspină. Un strop de izvor neumblat Un drum de tărâm necălcat Ești leacul din roua de
SĂ IUBEŞTI..E ATÂT DE UŞOR de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sa_iubesti_e_atat_de_usor.html [Corola-blog/BlogPost/355553_a_356882]
-
șoseaua uscată, pregătită demult să primească binecuvantarea lacrimilor de sus. De-o parte și de alta a șoselei dealuri cu livezi de meri pitici, care abia mai țineau în cârcă roadele cu obrajii roșii ca de copil crescut la țară. Călăuză era un nor cu mutra de bunic somnoros și pus pe harță, care ne însoțea în călătorie, protejându-ne de razele prea indiscrete din miezul zilei. Mintea îmi este acoperită de aceleași imagini, iar sufletul tresare ori de câte ori văd dealurile pictate
PENTRU O ORĂ AM IUBIT ÎNTUNERICUL! de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Pentru_o_ora_am_iubit_intune_ana_maria_gibu_1366637492.html [Corola-blog/BlogPost/345952_a_347281]
-
numărul continentelor, sunt incapabili să numească două state europene, însă sunt convinși că Anglia nu face parte din Europa... În schimb, eu susțin sus și tare că încă nu-i totul pierdut pentru spiritualitatea românească, atâta timp cât apar și se mențin călăuze de talia revistei Zeit. Într-adevăr, căci ele întruchipează speranța că într-un viitor nedeterminat nu se vor mai strecura în lucrările de bacalaureat „perle” de felul „ Creierul este cel mai important organ genital al omului” și că tot românul
REVISTA ZEIT LA COTA 100 de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1497497308.html [Corola-blog/BlogPost/363210_a_364539]
-
o lume în care fiecare este însărcinat cu propria fericire. Un roman care străbate vremurile, viața și țara, dându-i timpului timp și întrebărilor răspunsurile pe care le așteaptă. Prozatorul, încărcat de toată cunoașterea ce-o simte că îi este călăuză, ne trezește cu o deosebită inteligență și iscusință interesul, amintindu-ne că libertatea o poți trăi cu nesaț doar după ce ai cunoscut încătușarea, lumina o iubești cu adevărat abia după ce ai străbătut întunericul. Deși acțiunea pornește de undeva din târziul
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Stan_Virgil.html [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
Tu, stăpânul meu pe veci Ce-ai rodit prin a mea ființă, Dara ta pe unde treci Îmi e rază-n neputința. Îmi ești soare, îmi ești luna, Îmi ești roua de pe buza, Liniștea mea din furtună Iar prin viață, călăuza. Tu îmi ești hotarul sfânt Ce-mi îngrădești nemurirea, Îmi ești aripi și avânt, Dragostea și contopirea. Îmi ești vis în dimineața, Rază blândă-n răsărit, Mi-ești sărutul de pe față, Îmi ești umăr de granit. Îmi ești lac cu
ÎMI ESTI de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1466181997.html [Corola-blog/BlogPost/373600_a_374929]
-
patru și jumătate pleca pe jos spre Antim sau cu primul tramvai ca să spovedească. El spovedea de dimineață de la ora cinci jumătate. La fel, sute, mii de oameni au trecut pe sub epitrahilul lui și au primit iertarea de la Dumnezeu și călăuză în viața duhovnicească. A plecat apoi, în urma unor complicații cardiace (a avut două preinfarcturi și chiar un infarct), și s-a retras la Mănăstirea Lainici unde și aerul era mai curat, clima mai constantă, dar erau mai puține și solicitările
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO by http://confluente.ro/stelian_gombos_1495173116.html [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
cei interesați de aprofundarea valorilor moral-creștine, acum când este nevoie de o nouă încreștinare. Această carte ar trebui să se afle în mai toate instituțiile de educație, biblioteci și lăcașuri de cult pentru a fi studiată și a servi drept călăuză. Lucrarea este scrisă cu acribie, într-un limbaj elevat, dar accesibil și profanilor. Pentru întocmirea ei s-a investit muncă și timp. Autorul se relevă ca un erudit care încearcă să pună în lumină vocația de învățător și pedagog al
GÂNDURI DESPRE O CARTE DE EDUCAŢIE RELIGIOASĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 932 din 20 iulie 2013 by http://confluente.ro/_ganduri_despre_o_carte_de_ed_radu_botis_1374320201.html [Corola-blog/BlogPost/365262_a_366591]
-
floare prinsă de arșiță Mai însetata că o garofița Ce soarbe-avid din răcoroasă-ți ploaie. Te-oi adună pe gene și pe buze Pe trupul meu vei curge că un val Mergând în josul apei, în aval Credinței noastre fi-vom călăuze Apoi ne-om încerca și noi norocul Jucându-ne cu apă și cu focul. Poem de iubire Și azi mai mult că ieri, îmi pari frumoasă Și te privesc iubito cu uimire Tu risipești în jur numai iubire Cu zâmbetul
ANTOLOGIA REVISTEI DOR DE DOR, VALERIA TAMAS de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Antologia_revistei_dor_de_dor_valeria_tamas.html [Corola-blog/BlogPost/352133_a_353462]
-
stropii-n ropote, de ploaie. Durerea ei, din suflet, este mută Și inima se rupe și se-ndoaie, Rămâne neagră-n carte înc-o foaie, Se pierde noaptea, făr-a fi-ncepută. Când luna,-n întuneric și furtună, E fără drum și fără călăuze, Iar fulgerele se aprind și tună, Se supără și-ar vrea să ne acuze Că nu mai suntem împreună Și nu mai punem sărutări pe buze. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: FULGER / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
FULGER de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1472066776.html [Corola-blog/BlogPost/371497_a_372826]
-
Autorului NU PLÂNGE! Vreau să te păzesc de tot ce e rău, Îți ofer cerul senin, fără nori, Sunt lângă tine, la brațul tău, Nu plânge, ia buchetul cu flori. Spune-mi simplu pe nume, Să-ți fiu tot timpul călăuză, Mergând amândoi prin lume, Să-ți fiu sprijin, tu mie Muză. Nu mai caut suprema fericire, Numai lângă tine o găsesc, Mergem pereche spre nemurire, Repetându-ți mereu; TE IUBESC. Referință Bibliografică: Nu plânge! / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
NU PLÂNGE! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Nu_plange_.html [Corola-blog/BlogPost/355674_a_357003]
-
anume momentul întâlnirii cu viitorul său prieten Mihail Mihailovici Kazanski. Întâlnirea din brutăria “prăpădită, murdară și slinoasă” avea să-i ofere mai târziu o prietenie plină de peripeții, dar și o viață conturată în spiritul vagabondajului. Mihail avea să fie călăuza unui spirit care urma să se trezească din amorțeală. “Pe gulerul hainei sale, doi păduchi se plimbau agale, iar în mâini ținea o carte franțuzească.” Ce bizar! Ce ciudată imagine, incredibil de asemănătoare cu aceea care urma să se contureze
Panait Istrati – Între datorie morală şi sursă de existenţă -Publicistica, o dominantă a scrisului istratian I by http://uzp.org.ro/panait-istrati-intre-datorie-morala-si-sursa-de-existenta-Publicistica-o-dominanta-a-scrisului-istratian-i/ [Corola-blog/BlogPost/92393_a_93685]
-
Sperie troznind o grindă Lucrătura la gherghef Îndrăznesc să vă supun Labirintul meu firesc Virtual donquijotesc Adiere de simun Nu justific, nu acuz Riscul doar în nume propriu Pentru teama de oprobriu, Când e vorba de abuz Cu sau fără călăuză Năzuim cu toți o oază Și apoi vedem cu groază În declin soarta lehuză! Eșuează câte-o firmă Purtătoare de succes De pe urma cărei ies, Omuleți care infirmă Nu tăgădui un verdict Nici să vă răpesc din timp Ausweissul de olimp
DOMNULE REDACTOR ŞEF de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Domnule_redactor_sef.html [Corola-blog/BlogPost/359486_a_360815]
-
cred în Putna și Ștefan, În Avram Iancu și în Țebea, În glia care ne hrănea , Ca și în dragostea de neam ”. Mama pentru el rămâne comoara sufletului poetului, este aripa sa ocrotitoare,la bine și la rău îi este călăuză, precum o zână bună, și -i veghează spiritul spre eternitate. În profunzimea sufletului nu a părăsit niciodată locurile dragi, păstrează cu sfințenie valorile morale moștenite de acasă, de la părinți și nu recunoaște alte valori, decât învățămintele primite din scoală, și
ADIERI LIRICE DE COSTACHE NĂSTASE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_buldum_1430580874.html [Corola-blog/BlogPost/371301_a_372630]
-
sunt închinate ei pentru a le ocroti, iar în nordul Greciei, Bulgaria și Serbia credincioșii ortodocși o cinstesc, de asemenea, cu multă evlavie (A se vedea în această privință frumoasa carte - album, în limbile română, greacă și engleză, Sfânta Parascheva - Călăuza pelerinilor, Editura mitropolitană, Trinitas, Iași, 2000). În București există optsprezece biserici cu hramul Sfânta Cuvioasă Parascheva, iar mai recent (din anul 2008) chiar Paraclisul vechi din Reședința Patriarhală a primit și hramul Sfânta Cuvioasă Parascheva. Sfânta Cuvioasă Parascheva este numită
SFÂNTA PARASCHEVA CEA MULT FOLOSITOARE. IMPACTUL ŞI INFLUENŢA EI ÎN VIAŢA CEA EVLAVIOASĂ A CREŞTINULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1412593791.html [Corola-blog/BlogPost/353047_a_354376]
-
musulman ca să se roage. Atunci, un ortodox l-a întrebat: - Cum de-ai venit să te rogi la un sfânt de-al nostru? Musulmanul a răspuns: - Nu este nici al nostru, nici al vostru, ci al lui Dumnezeu (Sfânta Parascheva - Călăuza pelerinilor, Editura mitropolitană, Trinitas, Iași, 2000, pagina 53). Cu alte cuvinte, sfințenia este iubire și bunătate dumnezeiască fără granițe, care se revarsă în lume prin legătura rugăciunii. Să cerem, așadar cu toții, Sfintei Cuvioase Parascheva să ne ajute cu rugăciunile ei
SFÂNTA PARASCHEVA CEA MULT FOLOSITOARE. IMPACTUL ŞI INFLUENŢA EI ÎN VIAŢA CEA EVLAVIOASĂ A CREŞTINULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1412593791.html [Corola-blog/BlogPost/353047_a_354376]
-
deși grădina e plină, la fel și autorul volumului de față poposește pe anumite momente din viața sa, pe anumite chipuri, cele mai expresive: nașterea, copilăria, adolescența - acea margine a copilăriei, cum o numește de fapt, moartea, părinții, bunicii, Dumnezeu - Călăuza cea de toate zilele, - repere pentru propriul echilibru existențial. Poetul se destăinuie cititorului, îl pune față în față cu destinul său printr-o metodă originală: persoana lăuntrică, - cea din viață, singură, împărtășind această stare dificilă cu amintirile sale-, schimbând locul
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1437581677.html [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
iubește și dușmanii, Că suntem călători din ceasul zămislirii Și să-ntărim credința-n Bunul Dumnezeu, Că viața este timp de marea pregătire Pentru Cealaltă Lume, dar după mântuire. Deși mi-au luat tichia, calea mi-a fost lumină Și călăuză dreaptă credința ortodoxă, Pe care am slujit-o în viața-mi efemeră, Fiind gata să primesc, ca pe mireasă, moartea, Să merg în veșnicie, cum toată lumea speră. Ce frică să mai fie, când Domnul ne iubește Dându-L la moarte
NU MI-E FRICĂ DE MOARTE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1469006883.html [Corola-blog/BlogPost/380879_a_382208]
-
atrage atenția. Veronica IVANOV: Când și unde a avut loc prima dvs. lansare de carte? George ROCA: În Australia am publicat versuri în două antologii colective (mai mulți autori), prima „Orizonturi albastre”, Editura Cogito, Oradea, 1993 și „Dincolo de orizont”, Editura Călăuza, Deva, 1996. Lansările au fost făcute aici, la Sydney, în prezența repezentaților Ambasadei Române și ale altor personalități diplomatice și desigur a membrilor comunității românești din Sydney. Consider că a fost nu numai un succes ci și o provocare deoarece
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Veornica_ivanov_1397223351.html [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
caleaDe straja să iți fie... III. DORINȚA, de Remus Strugar, publicat în Ediția nr. 2200 din 08 ianuarie 2017. Dorința Să-ți scriu poezie, La noapte să iți fie, O punte către vise, Cu porți mereu deschise? Să-ți fie călăuza, În noaptea confuză, Să iți deschidă cale În lumi autumnale? Să te pătrund cu gândul, Să iți aprind dorința, De a simți cum trupul, Vibrează cu ființă? Te-aș îmbată cu vise, Ți-aș oferi-nfinitul, Și te-aș purta prin
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/remus_strugar/canal [Corola-blog/BlogPost/342704_a_344033]
-
Te-aș îmbată cu vise, Ți-aș oferi-nfinitul, Și te-aș purta prin lume, Precum adie vântul. Citește mai mult DorințaSă-ți scriu poezie,La noapte să iți fie,O punte către vise,Cu porți mereu deschise?Să-ți fie călăuza,În noaptea confuză,Să îți deschidă caleIn lumi autumnale?Să te pătrund cu gândul,Să îți aprind dorința,De a simți cum trupul,Vibrează cu ființă? Te-aș îmbată cu vise,Ți-aș oferi-nfinitul,Și te-aș purta prin lume
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/remus_strugar/canal [Corola-blog/BlogPost/342704_a_344033]
-
tresări Valdescu. Deci este adevărat că ați avut probleme cu dracul? Mâine în zori plec în căutarea vrăjitoarei. O schingiuiesc până îmi arată ascunzătoarea. Unde își are lăcașul? - Într-o peșteră, pe o vale, între Stâncile Diavolului. Să mă cereți călăuză, dar în așa fel încât Preda să nu bănuiască vreun moment complicitatea mea. Scăpat de sub urmărirea sa, vă voi purta pașii la zgripțuroaică. Dacă își dă seama de intenția domniei tale va trimite în secret pe cineva să mute comoara
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
și acest lucru mă bucură, căci mai rar sunt oameni ca tine. Am s-o caut singur. - Să nu vă rătăciți. Locurile sunt sălbatice și bântuite atât de animale sălbatice cât și de duhurile rele. - Nici o grijă. Voi găsi o călăuză în tot regatul! - Precum ți-i voia, dar să nu intrați în grotă că-i blestemată. - Să lăsăm asta pe mâine, acum să înceapă veselia și voia bună! Să cânte lăutarii! Căpitanul Preda tresărea la orice zgomot sinistru care spinteca
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
principelui, părăsiră sufletele din trupurile oștenilor, ridicându-se disperate la cer, implorând îndurare puterii Divine să-i salveze pe tinerii nevinovați. Alergau nebunește de ceva vreme dar nici urmă de castel. Parcă intrase în pământ! - Am rătăcit drumul! Unde-i călăuza? - răcni stăpânul furios. - Mă iertați, dar parcă mi-a înnodat dracul mințile. Pe cât îmi erau de cunoscute aceste locuri pe atât de străine îmi par acum. - Nenorocitule, te joci cu răbdarea mea? - Îndurare, Măria Ta! - Singura iertare ți-o mai
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
mâini/ tot dorul ce le doare/... m-am depărtat de patimi/ și de albastrul cer/ m-am apropiat/ izvoare” („în-depărtare”), cu atât mai mult cu cât convingerea Elisabetei Gîlcescu se exprimă simplu, într-un îndemn ce ar trebui să fie călăuză tuturor oamenilor: „Iubește-l pe aproapele tău!”, pentru că „tăcerea aproapelui - iubire/ domnească/ slobozire”. Până să treacă la capitolul următor, „Balchik, dulce istov”, autoarea este preocupată să înlăture presupuse semne de întrebare ale cititorului și precizează: „m-am molipsit/ de albastrul
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_marian_malciu_1384093517.html [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]