686 matches
-
mediile multianuale. ... 2.6. Elemente de interes conservativ de tip abiotic Cel mai spectaculos element abiotoic din sit este reprezentat de relieful carstic. Relieful format pe roci carstificabile este reprezentat prin aproape toate tipurile de forme și ansambluri carstice existente pe călcare. Microformele de tipul lapiezurilor, apoi dolinele uvalele și văile carstice caracterizează în totalitate relieful ariei protejate la vest de valea Iadei. Singurele formele de tip polie lipsesc din peisajul carstic al Pădurii Craiului. Dacă pentru relieful Munților Pădurea Craiului formele
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Platoul Zece Hotare. Pe teritoriul ariei protejate, Platoul Zece Hotare reprezintă toată suprafața care se include arealului delimitat de localitatea Șuncuiuș (valea Măguran), râul Crișul Repede, localitatea Vadu Crișului și limita vestică a teritoriului în studiu. Platoul este dezvoltat pe călcare Jurasic superioare pe cea mai mare parte, la care se adaugă câteva petice de călcare Cretacic inferioare și conglomerate gresii și argile jurasice, acestea din urmă fiind localizate în apropiere de Șuncuiuș. Relieful carstic de aici se află într-un
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
include arealului delimitat de localitatea Șuncuiuș (valea Măguran), râul Crișul Repede, localitatea Vadu Crișului și limita vestică a teritoriului în studiu. Platoul este dezvoltat pe călcare Jurasic superioare pe cea mai mare parte, la care se adaugă câteva petice de călcare Cretacic inferioare și conglomerate gresii și argile jurasice, acestea din urmă fiind localizate în apropiere de Șuncuiuș. Relieful carstic de aici se află într-un stadiu de evoluție avansat, cu un număr mare de doline, uvale, văi de doline și
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
km și se înscrie în relief sub forma unei văi adânci, unde energia de relief atinge valori cuprinse între 80-150 m, formă ușor curbată spre vest, cu versanți foarte abrupți și largi trene de grohotișuri la baza. Sunt sculptate în călcare și dolomite triasice și sunt străbătute de un curs de apă temporar (debite bogate iarna și primăvara și posibilitatea de dispariție a apei pe perioada de vară și toamnă), cu o pantă de curgere de 3.4%. În perioadele ploioase, apele
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
pe jos și numai în perioadele cu ape mici. Cheile Brătcuței - se dezvoltă pe cursul râului cu același nume, în partea aval a acestuia, între confluența cu Valea Rusului în amonte și localitatea Bratca în aval. Cheile sunt formate în călcare și dolomite triasice și în călcare jurasice. Au o lungime de 4.4 km, o panta medie de curgere de 2.3%, iar cursul de apă ce le străbate are caracter permanent deoarece bazinul de recepție al râului este dezvoltat pe șisturile
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
cu ape mici. Cheile Brătcuței - se dezvoltă pe cursul râului cu același nume, în partea aval a acestuia, între confluența cu Valea Rusului în amonte și localitatea Bratca în aval. Cheile sunt formate în călcare și dolomite triasice și în călcare jurasice. Au o lungime de 4.4 km, o panta medie de curgere de 2.3%, iar cursul de apă ce le străbate are caracter permanent deoarece bazinul de recepție al râului este dezvoltat pe șisturile cristaline din amonte. Și aici valorile
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
cu precădere în zona platoului Zece Hotare, Valea Mișidului, Piatra Acră și Dl. Culmea Frunții. Forme endocarstice - Peșterile. Geneza peșterilor este foarte variată în funcție de condițiile tectonice, petrografice și structurale ale calcarelor dintr-o anumită zonă. Totuși tectonica din călcare și prezența apei sunt condiții esențiale în apariția și dezvoltarea peșterilor. În Munții Pădurea Craiului există un număr foarte mare de goluri carstice (de ordinul sutelor) representative, cunoscute ca peșteri. Dintre acestea, o parte se găsesc localizate în zona arealului
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
însumată a galeriilor care formează peștera ajunge la 54 de kilometri. Acestea sunt dispuse pe patru niveluri (etaje) dintre care cele trei superioare sunt fosile (fără apă) iar ultimul, cel inferior este activ. Peștera a luat naștere prin infiltrarea în călcare a apelor din valea Mișidului și sculptarea nivelurilor peșterii în funcție de evoluția în adâncime a văii. Peștera este pitorească, cu o faună de insecte cavernicole bogată și nu este deschisă turismului de masă. Este foarte valoroasă din punct de
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
tabel activitățile pe care le faci în mod obișnuit și notează dacă ai nevoie de ajutor sau nu. EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI: achiziționarea de alimente, igienă personală, realizarea de apeluri telefonice, deplasarea în oraș, curățenia în apartament, stabilirea bugetului, spălarea și călcarea hainelor, administrarea medicamentelor, gătit etc. ACTIVITATE Pot să o desfășor singur/singură Am nevoie de sprijin (DA/NU) CE NU ÎMI PLACE Scrie ce nu îți place să faci, ce te deranjează, ce te face furios/furioasă sau nefericit/nefericită. . . 1. .......................................... ............................................. ... 2. .......................................... ............................................. ... 3. .......................................... ............................................. ... LOCUINȚA
GHID din 2 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281776]
-
de A.B.A. Banat predomină rocile de tip silicios. Rocile calcaroase se regăsesc în special în fâșii transversal iar rocile organice ocupă suprafețe restrânse. Formațiunile montane aparțin cristalinului autohton și Pânzei Getice. La câmpie se regăsesc nisipuri, argile, argilă roșie, loessuri, călcare, gresii, marne, marne nisipoase, pietrișuri. Clima în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat este temperat continentală moderată cu influențe submediteraneene. Temperaturile variază astfel: în zona de câmpie temperaturile medii multianuale sunt cuprinse între 10-11°C, iar în zona montană ajung la
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278243]
-
cuprinde prevederi informative bazate pe buna practică, a căror aplicare se recomandă pentru adaptarea clădirilor noi și existente situate în zone inundabile. (2) Prezentul ghid se aplică atunci când Nivelul probabil al inundației depășește 0,80 m peste nivelul cotei de călcare al accesului în clădire. Pentru un Nivel probabil al inundației mai mic de 0,80 m peste nivelul cotei de călcare al accesului în clădire se vor utiliza și prevederile "Ghidului de bune practici privind măsuri de protecție aplicabile clădirilor existente
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
zone inundabile. (2) Prezentul ghid se aplică atunci când Nivelul probabil al inundației depășește 0,80 m peste nivelul cotei de călcare al accesului în clădire. Pentru un Nivel probabil al inundației mai mic de 0,80 m peste nivelul cotei de călcare al accesului în clădire se vor utiliza și prevederile "Ghidului de bune practici privind măsuri de protecție aplicabile clădirilor existente și clădirilor noi, situate în zone inundabile, indicativ RTC 12-2022". (3) Prevederile prezentului ghid se adresează autorităților administrațiilor publice și
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
cauză care produce avarii clădirilor. De cele mai multe ori, datorită acestei presiuni neechilibrate, pereții exteriori cedează și se produc avarii. Din acest motiv, adică pentru echilibrarea presiunilor, pentru înălțimi de peste 0,80 m ale apei, peste nivelul cotei de călcare al accesului în clădire, apa trebuie lăsată să intre în clădire. Fig. 3. Efectele presiunii hidrostatice asupra clădirilor. 1 - Clădirea fără subsol are presiuni hidrostatice mai mici; 2 - Clădirea cu subsol are presiuni hidrostatice mai mari (săgețile pline) și, suplimentar
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
sau mult mai costisitoare decât realizarea unei clădiri noi de gabaritul celei inițiale. Fig. 4. Dislocarea terenului de sub sistemul de fundare al clădirilor. (4) Daunele potențiale date de inundații asupra clădirilor în care apa ajunge sub nivelul cotei de călcare al accesului în clădire (de regulă parterul clădirii) sunt: (a) eroziuni ale terenului de sub fundație; saturarea terenului de fundare duce la scăderea capacității portante a acestuia și apariția în teren de stări limită ultime sau de serviciu. De asemenea
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
care se pot umezi și își pot pierde capacitatea portantă; ... (d) deteriorarea elementelor de finisaj de pardoseală sensibile la apă precum parchet, mochetă, dușumea; ... (e) deteriorarea anumitor materiale izolatoare în subsol, în soclu, sau în placa de la nivelul de călcare al accesului, ce își pierd eficacitatea prin umezire sau uscare prea lentă. ... (5) Daunele potențiale produse de inundații asupra clădirilor în care apa este sub 0,80 m peste nivelul cotei de călcare a accesului în clădire (de regulă parterul clădirii
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
soclu, sau în placa de la nivelul de călcare al accesului, ce își pierd eficacitatea prin umezire sau uscare prea lentă. ... (5) Daunele potențiale produse de inundații asupra clădirilor în care apa este sub 0,80 m peste nivelul cotei de călcare a accesului în clădire (de regulă parterul clădirii) sunt: (a) deteriorarea pereților de compartimentare de gipscarton ce se pot deforma; ... (b) deteriorarea materialelor izolatoare în pereții casei, ce își pierd eficacitatea prin umezire sau uscare prea lentă; ... (c) deteriorarea elementelor
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
inclusiv în zone cu structură din lemn, în cazul compartimentărilor de gipscarton, precum și a pereților de cărămidă; ... (f) deteriorarea mobilierului. ... (6) Daunele potențiale produse de inundații asupra clădirilor în care apa depășește 0,80 m față de nivelul cotei de călcare al accesului în clădire (parter) sunt: (a) avarierea pereților de cărămidă ce pot crăpa sau chiar se pot prăbuși sub acțiunea hidrostatică a apei; ... (b) avarierea acoperișului ce poate fi dislocat de apă prin smulgerea de țigle, plăci sau bucăți
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
chepenguri, trape sau lucarne cu dimensiuni suficiente care să permită facilitarea evacuării ocupanților clădirii, cu spații de staționare și sisteme de ancorare a utilizatorilor pe acoperiș (5) Odată cu creșterea nivelului apei (peste 0,80 m față de nivelul cotei de călcare al accesului în clădire), cresc foarte mult și presiunile laterale aplicate pereților exteriori, iar aceștia vor ceda, pentru că nu au fost calculați și dimensionați la solicitări laterale de o asemenea intensitate, perpendiculare pe planul pereților. Trebuie ținut cont și
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
care tind să ridice clădirea de pe teren cu o forță egală cu volumul de apă dezlocuit. Din acest motiv, la clădirile fără subsol, dacă nivelul apei continuă să crească peste nivelul de 0,80 m față de nivelul cotei de călcare al accesului în clădire, trebuie să fie permisă intrarea apei în incinta clădirii pentru echilibrarea presiunilor exterioare și interioare, asupra pereților exteriori. Tot pentru echilibrarea presiunilor, în cazul unor inundații de amploare, la clădirile cu demisol, subsol sau subsoluri, este
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
Acoperișurile cu stocare și control al scurgerii apei sunt proiectate să stocheze temporar apa și să dreneze treptat surplusul, printr-un sistem de drenuri și membrane hidroizolante. Pot fi realizate ca suprafețe deschise de apă sau amplasate sub stratul de călcare, precum și ca strat de drenaj și suport pentru acoperișuri verzi. Rolul acestora este să stocheze temporar apa de ploaie pentru a nu încărca excesiv sistemele de canalizare, să reducă debitul de apă evacuat de pe acoperiș, să stocheze și
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
penitenții își imitau protopărintele în străpungere și lacrimi, adică în afara bisericii, pe suprafața exterioară a zidurilor ei, sau, uneori, în pronaosul acesteia. Sfântul Simeon Noul Teolog scrie, referindu-se la tema acestei duminici: „Să luăm aminte că, așa cum Adam, după călcarea poruncii, a fost izgonit din rai și din desfătarea, și din petrecerea împreună cu îngerii și a ajuns gol și departe de fața lui Dumnezeu, așa și noi, păcătuind, ne despărțim de Biserica robilor Săi Sfinți și dezbrăcăm prin păcat veșmântul
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
-Și arate puterea Sa de a pedepsi vreun om, ci cu ceva care are o fire neînsuflețită și nesimțitoare. Mai este însă și o pricină tainică a uscării smochinului ajunsă până la noi din bătrâni înțelepți, după cum zice Isidor Pelusiotul. Pomul călcării poruncii a fost smochinul. Din frunzele lui și-au făcut acoperământ strămoșii noștri călcători de poruncă. Din pricină că n-a fost blestemat atunci, a fost blestemat acum de Iisus Hristos, ca un iubitor de oameni, ca să nu mai facă rod, care
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
o dată ce el, prin el însuși a cunoscut cât de ușor este plecată firea omenească spre păcat. Întreita lepădare a lui Petru închipuiește păcatul tuturor oamenilor înaintea lui Dumnezeu. Prima lepădare înfățișează porunca pe care a călcat-o Adam; a doua, călcarea Legii scrise; și a treia, însăși întruparea Cuvântului. Mântuitorul a tămăduit lepădările lui Petru, mai târziu, prin întreita lui pocăință, prin cele trei întrebări ce i le-a pus: "Petre, Mă iubești?". În urmă, arătându-Se om, spune ucenicilor: Întristat
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
ziuă, Caiafa L-a trimis la Pilat. Iar cei care L-au adus, spune Scriptura, n-au intrat în pretoriu ca să nu se spurce, ci să poată mânca Paștile. Rezultă deci că arhiereii și fariseii au săvârșit atunci poate o călcare de Lege, după cum spune dumnezeiescul Ioan Hrisostom, mutând Paștile, căci ei trebuiau să mănânce Paștile în noaptea aceea; l-au amânat însă pentru a ucide pe Iisus Hristos. Iisus Hristos a arătat înainte de Cina cea de Taină că atunci trebuia
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
cu spini, îndepărtarea blestemului, hlamida de purpură, îmbrăcămintea împărătească în locul hainelor de piele. Piroanele, desăvârșita nemișcare a păcatului nostru. Crucea, pomul cel din rai. Coasta împunsă preînchipuia coasta lui Adam din care a fost făcută Eva, prin care a venit călcarea poruncii. Sulița arată că îndepărtează de la mine sabia cea de foc. Apa din coastă este icoana botezului. Sângele și trestia ne arată că Iisus Hristos ne-a dăruit, scriind cu litere roșii, vechea patrie. Se spune că în locul în care
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]