240 matches
-
acest capitol căci, iată ce citim în Lumea liberă - în ceea ce o privește pe mama fostului președinte Ion Iliescu: "Alerandru Iliescu, băiatul cel mai mare al lui Vasili (...) s-a căsătorit în 1929 cu Măricica, o țiganca bulgăroaica, din neamul căldărarilor, analfabeta care vorbea prost românește, si care este adevărata mama a lui Ilici. Măricica era față lelei Stoica, țiganca din Oltenița venită- din Bulgaria, ce locuia pe o stradă paralelă cu I. H. Rădulescu. Nu se știe cine a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
erau date formal îi speriau pentru câteva zile, după care copiii nu mai veneau la școală și mergeau să pască vacile sătenilor sau se angajau la stâne. În primăvara aceea, la marginea Ghiduleștiului, și-a instalat tabăra o colonie de căldărari nomazi. 192 Tovarășa primar, au venit căldărarii care prelucrează arama și aluminiul. De când sunt aici, eu nu i-am văzut niciodată, am spus mirată. N-au mai fost de mulți ani. Anul acesta parcă-s mai mulți ca niciodată, m-
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
zile, după care copiii nu mai veneau la școală și mergeau să pască vacile sătenilor sau se angajau la stâne. În primăvara aceea, la marginea Ghiduleștiului, și-a instalat tabăra o colonie de căldărari nomazi. 192 Tovarășa primar, au venit căldărarii care prelucrează arama și aluminiul. De când sunt aici, eu nu i-am văzut niciodată, am spus mirată. N-au mai fost de mulți ani. Anul acesta parcă-s mai mulți ca niciodată, m-a informat contabila. De unde sunt de loc
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
dumneavoastră să vă ghicească? Îi dați ce aveți prin cămară și nu vă mai este de folos: șuncă, untură, murături. Sunt mulți și au nevoie de mâncare. După câteva zile de la această discuție, curtea primăriei s-a umplut de etnici căldărari. Căruța cu coviltir care oprise în fața primăriei era plină cu lighene din aluminiu, cazane, castroane, căni din aramă și cazane de țuică, a căror confecționare și comercializare era strict interzisă. Vedeți că v-au lăsat ceva acasă, mi-a șoptit
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
ce era s-o ție d. B. Florescu“. De unde ieșise? Cum s-a brodit să fie acolo tocmai la minută?... Fiindcă la conferință nu-l văzusem. Uralele izbucnesc: „Trăiască Fleva! Ura!“ O luăm pe strada Carol, cotim la stânga pe strada Căldărari și ajungem în Piața Ghica 31, în fața Primăriei. Intrarea Primăriei, unde era biroul electoral, era barată de amândouă părțile prin cordoane de pompieri cu căștile pe cap și cu puștile în mână. Comanda o avea un foarte simpatic și cunoscut
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tineri, sprinteni și voinici, toți cu pantalonii creți, anul 1875 253 31. În Piața Mare, Piața Unirii de astăzi. Pentru a ajunge în Piața Ghica grupul manifestanților, venind dinspre Calea Mogoșoaiei, „cotise“ de pe strada Carol (Franceză) la dreapta pe strada Căldărari, și nu la stânga, cum notează greșit Bacalbașa. 32. „Mahalagiu“ bucureștean, numit așa după pantalonii creți din stofă de șiac gros pe care îi purta. toți purtând câte o ghioagă în mână, se revarsă afară, urcă scările parapetului și se reped
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
am spus, dar știu că am perorat în contra guvernului, a bandelor și a asasinilor. Omul a încercat să mă liniștească cu vorbe blânde, apoi, fiindcă sângele îmi curgea pe pardesiul meu gris-fer, m-a dus într-o cârciumă din str. Căldărari. Acolo o femeie mi-a spălat rana, a căreia urmă o am și astăzi, și mi-a presă rat făină în creștet. Apoi am ieșit bandajat cu batista pe sub fălci. Ce se petrecuse în ziua aceea? Am aflat apoi că
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
18, 130; Aristide Briand (Regală; 13 Decembrie) 125; Bursei (Colonadelor) 126, 127; Buzești 117; Eugeniu Carada (Karagheorghevici) 118, 127, 170; Carol (ulița Franceză) 5, 50, 54, 117, 127-131, 137, 138, 146, 148, 218, 222, 249, 253, 256; Cazărmii (Bateriilor) 142; Căldărari 253; Câm pineanu (Știrbey-Vodă) 54, 115, 120, 121, 125, 128, 131, 134-136, 146, 378, 381, 398, 417, 419; Clemenței (C.A. Rosetti) 121; Colonadelor (Bursei) 126; Colței (Bulevardul Colței; Bulevardul 1848) 112, 127, 129, 147, 156, 228; Covaci 134; Cra
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
județul Caraș-Severin, România, cu domiciliul actual în Germania, 90491 Nurnberg, Aussere Bayreutherstr. 52, cu ultimul domiciliu din România în Timișoara, str. Ioan Slavici nr. 25, sc. B, ap. 14, județul Timiș. (Dosar nr. 657R/2006) 38. Szakacs Rodica-Maria, fiica lui Căldărar Gheorghe și Florica, născută la data de 5 octombrie 1969 în localitatea Arad, județul Arad, România, cu domiciliul actual în Austria, 8605 Kapfenberg, Karl-Schoberl-Hof 5/4, cu ultimul domiciliu din România în Arad, str. Aurel Vlaicu bl.9, sc. A
HOTĂRÂRE nr. 1.427 din 28 noiembrie 2007 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193123_a_194452]
-
1972 în localitatea Ploiești, județul Prahova, România, cu domiciliul actual în Germania, 27749 Delmenhorst, Klosterdamm 41, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Ploiești, str. Tismana nr.2, județul Prahova.(551/2005) 68. FĂȚAN VICTOR, fiul lui Ciurar Traian și Căldărar Elisabeta, născut la data de 28 mai 1977 în localitatea Făgăraș, județul Brașov, România, cu domiciliul actual în Polonia, Rîbnik 44-200, str. Chwalowicka, nr.27A, ap.7, cu ultimul domiciliu din România, în comuna Hîrseni nr.120, județul Brașov.(195
HOTĂRÂRE nr. 284 din 2 martie 2006 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175552_a_176881]
-
septembrie 1954 în localitatea Popești-Leordeni, sectorul agricol Ilfov, România, fiica lui Tudor Gheorghe și Gherghina, cu domiciliul actual în Germania, Stuttgart, Schlosserstr. 31. 132. Căldăraș Samuilă, apatrid, născut la 25 iulie 1962 în localitatea Săvârșin, județul Arad, România, fiul lui Căldărar Persida, cu domiciliul actual în Franța, Stains, Allee Copernic 5. 133. Constantin Florea, apatrid, născut la 11 octombrie 1937 în localitatea Bragadiru, sectorul agricol Ilfov, România, fiul lui Constantin Lazăr și Maria, cu domiciliul actual în Germania, Eisenbach, Herrenbergstr. 11
HOTĂRÂRE nr. 312 din 9 mai 1995 pentru acordarea cetăţeniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198445_a_199774]
-
Teoria celor trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică. Dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și "carpatici"), Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). b) Fonetică și fonologie ... ● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani; ● Trecerea lui v în semiconsoana w și efectele sale; ● Trecerea grupurilor -vn- și -pn- în -m- și efectele sale; Trecerea, în dialectul rromilor căldărari, a vocalei -i- în varianta
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). b) Fonetică și fonologie ... ● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani; ● Trecerea lui v în semiconsoana w și efectele sale; ● Trecerea grupurilor -vn- și -pn- în -m- și efectele sale; Trecerea, în dialectul rromilor căldărari, a vocalei -i- în varianta fonetică -i-, respectiv, trecerea lui -e- în -e-; ● Opozițiile ch/s și e/z; Valorile semantice ale vocalelor a și o în dihotomia "apropiere/depărtare"; ● Alfabetul oficial al limbii rromani; Valorile literelor postpoziționale -q-, -o-
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Teoria celor trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică. Dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și "carpatici"), Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). Analizarea unui text dialectal rrom (căldărăresc, spoitoresc, ursăresc, carpatic - din România - sau a unui text dialectal provenit dintr-un alt spațiu geografic) din perspectiva caracteristicilor fonetice, lexicale, morfologice și sintactice. b) Fonetică și fonologie ... ● Sistemul vocalic și consonantic al limbii
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
apocopa, asimilarea, asurzirea (afonizarea), contragerea, dobândirea atipică a aspirației, eliziunea, haplologia, metateza, pierderea aspirației, proteza, sincopa ș.a. Trecerea lui v în semiconsoana w și efectele sale. Trecerea grupurilor -vn- și -pn- în -m- și efectele sale. Trecerea, în dialectul rromilor căldărari, a vocalei -i- în varianta fonetică -i-, respectiv, trecerea lui -e- în -e-. Opozițiile ch/s și e/z. Valorile semantice ale vocalelor a și o în dihotomia "apropiere/depărtare". Alfabetul oficial al limbii rromani. Valorile literelor postpoziționale -q-, -o-
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Dispensarului - 710 ml, Str. Muzicanților - 270 ml, Str. Bentului - 362 ml, Str. Eternității - 200 ml, Str. Pompierilor - 400 ml, Str. Depozitului - 600 ml, Str. Stadionului - 429 ml, Str. Morii - 150 ml, Str. Ialomiței - 390 ml, Str. Lalelelor - 670 ml, Str. Căldărarilor - 280 ml, Str. Narciselor - 355 ml, Str. Agricultorilor - 357 ml, str. Câmpeni - 360 ml", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "4.505.482"; la subpoziția nr. 2, coloana 5 va avea următorul cuprins: "11.419"; la subpoziția nr. 3
HOTĂRÂRE nr. 985 din 5 octombrie 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.353/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Ialomiţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Ialomiţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236222_a_237551]
-
Teoria celor trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică. Dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și "carpatici"), Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). b) Fonetică și fonologie ... ● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani; ● Trecerea lui v în semiconsoana w și efectele sale; ● Trecerea grupurilor -vn- și -pn- în -m- și efectele sale; Trecerea, în dialectul rromilor căldărari, a vocalei -i- în varianta
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). b) Fonetică și fonologie ... ● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani; ● Trecerea lui v în semiconsoana w și efectele sale; ● Trecerea grupurilor -vn- și -pn- în -m- și efectele sale; Trecerea, în dialectul rromilor căldărari, a vocalei -i- în varianta fonetică -i-, respectiv, trecerea lui -e- în -e-; ● Opozițiile ch/s și e/z; Valorile semantice ale vocalelor a și o în dihotomia "apropiere/depărtare"; ● Alfabetul oficial al limbii rromani; Valorile literelor postpoziționale -q-, -o-
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Teoria celor trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică. Dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și "carpatici"), Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). Analizarea unui text dialectal rrom (căldărăresc, spoitoresc, ursăresc, carpatic - din România - sau a unui text dialectal provenit dintr-un alt spațiu geografic) din perspectiva caracteristicilor fonetice, lexicale, morfologice și sintactice. b) Fonetică și fonologie ... ● Sistemul vocalic și consonantic al limbii
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
apocopa, asimilarea, asurzirea (afonizarea), contragerea, dobândirea atipică a aspirației, eliziunea, haplologia, metateza, pierderea aspirației, proteza, sincopa ș.a. Trecerea lui v în semiconsoana w și efectele sale. Trecerea grupurilor -vn- și -pn- în -m- și efectele sale. Trecerea, în dialectul rromilor căldărari, a vocalei -i- în varianta fonetică -i-, respectiv, trecerea lui -e- în -e-. Opozițiile ch/s și e/z. Valorile semantice ale vocalelor a și o în dihotomia "apropiere/depărtare". Alfabetul oficial al limbii rromani. Valorile literelor postpoziționale -q-, -o-
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Vechi Cal. Călărași - nr. 55 - 75; Cal. Călărași - nr. 2 - 48 Cal. Călărași - nr. 77 - 297 Cal. Călărași - nr. 50 - 236 Cal. Călărași - nr. 238 - 344 Cal. Călărași - nr. 299 - 307; Cal. Călărași - nr. 309 - 329 Cal. Călărașilor*(D) Str. Căldărari Ale. Căuzași Str. Căuzași Int. Ceauș Radu Str. Ceauș Radu Str. Cerceluș - nr. 49 - 79 Str. Cerceluș - nr. 52 - 68 Str. Cerceluș - nr. 1 - 47 Str. Cerceluș - nr. 2 - 50 Int. Cezar Bolliac Str. Cezar Bolliac Str. Chiparosului Str. Chitarei
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
erau la Bozovici tâmplari, dulgheri, zidari, lăcătuși, tinichigii, vopsitori, pantofari, brutari, cofetari, turtari. În afară de aceste exemple, au fost oferite și altele de către Franz Spravil, pentru perioada interbelică: ceasornicari, curelar de harnașamente, fotograf, croitorie țărănească, morar, moară cu energie electrică, cârciumari, căldărar, potcovar, sticlar, farmacist, comercianți, dogari, frizeri, avocați, pietrari pentru monumente funerare, proprietari de cazane pentru țuică. Diversitatea acestor meserii arată faptul că localnicii se orientau după nevoile pieței. În prezent se mai practică puține dintre meseriile tradiționale. Cazane pentru producerea
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
a început în 1894 să-și strângă materialul pe parcursul a trei decenii. Dialectul înregistrat s-a păstrat într-o formă puțin alterată comparativ cu celelalte dialecte țigănești din Anglia. Suedezii Gjerdman și Ljungberg au înregistrat în anii 1940 dialectul țiganilor căldărari vorbit de un colon care a călătorit prin multe țări europene. Apartenența limbii români la grupul indic a fost recunoscută la sfârșitul secolului al XVIII-lea în mod independent de mai mulți filologi (Carl Gotthilf Büttner, Johann Christian Christoph Rüdiger
Limba romani () [Corola-website/Science/298730_a_300059]
-
orașelor porturi. Pentru curmarea epidemiilor s-au inființat carantine pe Dunare în județul Teleorman la Zimnicea. Aici se practicau 20 de meserii în care lucrau 193 de persoane.În oraș își desfășurau activitatea 42 bacari,17 cojocari,17 cismari,15 căldărari,14 boiangii, etc. Locuitorii din Măgurele fac repetate cereri de Divan pentru a li se permite înființarea unui oraș liber în cadrul județului Olt din care făceau parte. Hotărârea este luată prin decizia Departamentului Treburilor din 1454 și respectiv 1455 (cea
Roșiorii de Vede () [Corola-website/Science/299953_a_301282]
-
permisiunea regelui , au fost construite uzine de apă. În anul 1599 a fost adăugată a treia poartă zidului de apărare. La acel moment, Opoczno a avut 90 de artizani, cu mai multe bresle, cum ar fi: cizmari, fierari, șelari, și căldărari. În 1646, a fost deschisă o sinagogă pentru minoritatea evreiască. Perioada de prosperitate a ajuns la final în timpul Invaziei suedeze din Polonia (1655-1660), când Opoczno împreună cu castelul său au fost arse din temelii de către invadatori, iar cei mai mulți dintre locuitorii săi
Opoczno () [Corola-website/Science/297930_a_299259]