1,168 matches
-
claie, apoi coborî și începu să care fân pentru animalele din grajd. Zăbovi mult cu această îndeletnicire aproape sfântă pentru un țăran de la munte, apoi intră în casă. Nu mult după aceea, stăpâna casei, Catrina, ieși și ea cu două căldări de apă încălzite, pe care le duse în grajd, să adape vitele. Se întoarse în casă, luă altă căldare, albă, cu care intră în grajd să mulgă cele două văcuțe. Se întoarse mulțumită în casă cu căldarea plină de lapte
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
pentru un țăran de la munte, apoi intră în casă. Nu mult după aceea, stăpâna casei, Catrina, ieși și ea cu două căldări de apă încălzite, pe care le duse în grajd, să adape vitele. Se întoarse în casă, luă altă căldare, albă, cu care intră în grajd să mulgă cele două văcuțe. Se întoarse mulțumită în casă cu căldarea plină de lapte proaspăt, spumegând. Aveau o fată, Măriuca, care, de mică ce era, era lăsată să doarmă în pace, pe săturate
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
ea cu două căldări de apă încălzite, pe care le duse în grajd, să adape vitele. Se întoarse în casă, luă altă căldare, albă, cu care intră în grajd să mulgă cele două văcuțe. Se întoarse mulțumită în casă cu căldarea plină de lapte proaspăt, spumegând. Aveau o fată, Măriuca, care, de mică ce era, era lăsată să doarmă în pace, pe săturate, în odaia cea mai încălzită, cu căpușorul ei bălai pe o pernă mare, de puf de gâscă, și
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
pe săturate, în odaia cea mai încălzită, cu căpușorul ei bălai pe o pernă mare, de puf de gâscă, și acoperită cu o cergă mâțoasă, caldă, prea caldă, lăsând doar un picioruș în afară, neacoperit. Când intră mama ei cu căldarea cu lapte în odaie, simți, parcă, mirosul laptelui proaspăt, făcu ochișori mari, se ridică șezând pe pat, frecându-și pleoapele. - Mama, îmi faci turte? Mi-ai promis că-mi faci turte! - Da, Măriuca, îți fac turte, ți-am promis de
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
vultur cu aripile strânse, omul reaprinde o candelă... lasă brațele deschise larg, pentru a nu risipi conturul unui penel - cruce. să nu te ridici când expozițiile se termină aruncă flacăra de pereții absenți și lasă doar ochii să lunece printre căldările de fum ale începuturilor... mai lasă mâinile cu degetele destinse, să simtă culorile, punctele, liniile și chipurile rătăcitoarelor necuvinte. și mai lasă... lasă fereastra deschisă jocului imaginilor când sunetele redevin picuri de rouă într-un trup chircit în așteptări. se
PROZĂ LIRICĂ ŞI POEZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361899_a_363228]
-
cuvenită De Patriarh și Scriitor De trimis al Țării sale și-al Cerului, Ambasador ! ............................................ Sf.Mc.Afrodisie. Trăia-n Țara Ciliciei, creștinul Afrodisie ; Fost-a prins și dus în fața Mai-Marelui Dionisie, Pentru că neântebat, Credința și-a Mărturisit, Fu aruncat într-o căldare, ce-n ea era, plumb clocotit.. Pentru că nu s-a lepădat, nici atuncea de CHRISTOS A fost spânzurat cu ură, de un lemn, cu capu-n jos... Elinii, văzând Minunea, cum de Cer e izbăvit Au prins curaj și în
SF.NICOLAE CABASILA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365892_a_367221]
-
oranj”. Și tot din cupa Raiului, în care dansau ,,Frumoșii nebuni ai marilor orașe” revărsa pe hârtie colb de stele, ape, sălcii plângătoare, picături de ploaie, fulgi de zăpadă, raze de soare și curcubee unice. Turna ,,în pragul vecinului o căldare cu lună plină fără să ceară nimic în schimb”. Fura nopții ,, două degete de somn, două de întuneric ca să le dăruiască zilei.” Obrazul său precum un trandafir catifelat, atins ,,În văpaia a lunii”, care-a topit cu fierbințeala sa acele
ÎNGERUL A STRIGAT... CU GLAS DE VEŞNICIE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365185_a_366514]
-
în special seara, când în casa lui se adunau mușterii pentru obișnuitul ațâfelnic de dinainte de cină și pentru a sta de vorbă, timp în care nevestele lor puneau de mămă¬ligă; nu-i vorbă, acestea așteptau mult și bine cu căldarea pusă peste mămăligă pentru a o ține caldă până ce bărbații lor se dădeau duși de la Trocărel, și asta numai la insistențele copiilor trimiși în repetate rânduri după ei. Țin minte că în acele vremuri abia aș-tep¬tam să-mi spună
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
acoperit până la brâu, cum stătea el „stârcit” în ciubăr, și-a scos izmenele, le-a stoars bine-bine și le-a pus pe marginea ciubărului. A continuat să se spele până a terminat toată apa din cazanul de pe „plat”. - Acu’, ia căldarea aia cu apă rece și pune-mi-o în cap! Fără să mai comentez, m-am conformat. - Dă șarvetele ielea două șî ieș’ o țâr’ afar’, să poci ieșî șî ieu din ciubăr ca să mă regulez, mi-a mai cerut
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
să fie și carne, îmi lăsau și mie o bucățică, atât cât să-nghit o dată. Dar ce-mi plăcea cel mai mult, erau cele câteva linguri de lapte cafeniu cu coajă de mămăligă arsă, pe care fiecare verișor care rădea căldarea, mi le lăsa și mie la urmă de tot. Căci, în fiecare seară, în căldarea de tuci în care se făcea mămăliga, se fierbea și laptele, care era prea repede mâncat, ca și zama. Pe fundul căldării de mămăligă, mai
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
Dar ce-mi plăcea cel mai mult, erau cele câteva linguri de lapte cafeniu cu coajă de mămăligă arsă, pe care fiecare verișor care rădea căldarea, mi le lăsa și mie la urmă de tot. Căci, în fiecare seară, în căldarea de tuci în care se făcea mămăliga, se fierbea și laptele, care era prea repede mâncat, ca și zama. Pe fundul căldării de mămăligă, mai era lăsat puțin lapte și în fiecare seară verișorii mei rădeau căldarea cu rândul, după
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
verișor care rădea căldarea, mi le lăsa și mie la urmă de tot. Căci, în fiecare seară, în căldarea de tuci în care se făcea mămăliga, se fierbea și laptele, care era prea repede mâncat, ca și zama. Pe fundul căldării de mămăligă, mai era lăsat puțin lapte și în fiecare seară verișorii mei rădeau căldarea cu rândul, după un calendar respectat cu strictețe. Doamne, ce bune erau acele câteva linguri de coajă de mămăligă arsă, rasă de pe fundul căldării și
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
fiecare seară, în căldarea de tuci în care se făcea mămăliga, se fierbea și laptele, care era prea repede mâncat, ca și zama. Pe fundul căldării de mămăligă, mai era lăsat puțin lapte și în fiecare seară verișorii mei rădeau căldarea cu rândul, după un calendar respectat cu strictețe. Doamne, ce bune erau acele câteva linguri de coajă de mămăligă arsă, rasă de pe fundul căldării și amestecată cu lapte de culoare cafenie de la arsură!... În fond, eu gustam de fiecare dată
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
fundul căldării de mămăligă, mai era lăsat puțin lapte și în fiecare seară verișorii mei rădeau căldarea cu rândul, după un calendar respectat cu strictețe. Doamne, ce bune erau acele câteva linguri de coajă de mămăligă arsă, rasă de pe fundul căldării și amestecată cu lapte de culoare cafenie de la arsură!... În fond, eu gustam de fiecare dată din bunătatea aceea de lapte, verișorii mei - doar atunci când erau de rând la ras căldarea. Din păcate însă, nu fiecare vizită de seară pe la
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
linguri de coajă de mămăligă arsă, rasă de pe fundul căldării și amestecată cu lapte de culoare cafenie de la arsură!... În fond, eu gustam de fiecare dată din bunătatea aceea de lapte, verișorii mei - doar atunci când erau de rând la ras căldarea. Din păcate însă, nu fiecare vizită de seară pe la verișorii mei decurgea la fel. Dacă aveam neșansa ca lea Florica să întârzie a pune masa sau eu mă înființam la ei prea devreme, maică-mea, care-mi prinsese obiceiul, venea
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
S-a dus alaltăeri pe la soru-sa și n-a găsit-o acasă, ungurii stau mai mult fugiți, și i-a dărâmat soba, zicea că ei nu-i trebuie sobă că sângele ei e cald și așa, a pus apoi o căldare mare pe foc și i-a adunat toate găinile de pe bătătură și le-a fiert cu fulgi cu tot...și când a venit soru-sa, a frânt-o în bătaie, de-atunci a început să umble despuiată, înfășurată într-o pânză
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
mirosuri amestecate de case din chirpici, noroi sau praf, fumuri împrăștiate din bucătării în aer liber sub șetre cu acoperiș din stuf și carton, cu sobe tencuite în fugă din amestecul paielor cu pământ galbui lipicios și apă scoasă cu căldarea din puțuri, cu vetre în care ardeau alene cu flacără pâlpâindă ciocălăi uscați de porumb, vreascuri rămase de la toaletarea pomilor roditori sau curățirea aracilor din vii, găteje de oțetari sau arbuști pitici. Adierea vântoaselor dinspre lac și cherhana, praful ridicat
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351461_a_352790]
-
-și vadă de viața lor. Curiozitatea ne-atrage, privim copiii sumar îmbrăcați, țigăncile cu fuste lungi și înflorate. Amintirea poveștilor în care copii neascultători au fost furați de țigani și transformați în cerșetori, ne înfioară. Țiganii spoiesc tingiri și ligheane, căldări din aramă și bat în ciocane tabla roșcată transformând-o în cazane. O nuntă pornește și satul s-adună - bat tobe și-n noapte clarinete răsună. Dansează țiganii acum lângă foc, că nopți ca aceea, le-aduce noroc. Mama în
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
Și ne ducem traiul pe tavan? Dar ce spun eu, că totul e în van Și-mi vine să-ți răstorn în cap tigaia! Zi mă’ ceva să nu te strâng de gât Cum i-a turnat Xantipa lui Socrate Căldarea cu lături pe jumătate Și el i-a mulțumit. Atât! Referință Bibliografică: Mai zi ceva / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 255, Anul I, 12 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MAI ZI CEVA de ION UNTARU în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352157_a_353486]
-
de pe traseu (în fiecare autobuz găseai hartă cu traseul străbătut) și puteai stă cât îți poftea inima la admirat sau făcut poze. Mulți stăteau doar 10 minute, până la autobuzul următor. Imaginea ce o ai în fața este cea a unei uriașe căldări, de aproximativ 500 km, cu margini sinuoase. Aspectul unic al acestor locuri este dat de niște munți inverși, crescuți dedesubtul orizontului nostru, ridicându-se parcă din măruntaiele pământului, oferindu-ne o perspectivă uluitoare. Vârfurile lor se află la înălțimea la
MARELE CANION DIN ARIZONA – ACOLO UNDE NATURA A PLASMUIT SUBLIMUL de ELENA BUICĂ, TORONTO, CANADA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356359_a_357688]
-
de suflet, femei voluptoase învăluite în purpura. Rămâneți să spargeți semințe-n timpanele mele gingașe care țiuie de două decenii și jumătate și pe care doar Singurătatea știe, că nimeni altă, să le potolească. Acufene, fosfene, tinitus, cascade prăbușite-n căldări naturale. O, ce vuiet asuzitor are tăcerea! Cât mai țiuie fericită, prietena mea, Singurătatea! Sub oblăduirea tăcerii m-am născut într-un țipat de sălbăticiune! Era să-mi omor matriarha, i-am dat lovitura de grație, am lapidat-o, i-
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356251_a_357580]
-
cireșar. Mașina trăgea din greu peste deal. Gropile erau șapte pe metru ’ pătrat. Pe gard - zece poze c-un deputat . În ultimele zile se-ngrămădeau cu toții, Să mituiască, cu mai nimic, netoții. Puneau un pix, o șapcă în câte o căldare, Iar unii, probabil de la putere, și câteva sutare. Iubita mea de-acum stă sus, la Măgură. De ani de zile, la toți aleșii, dă-ntruna din gură Și fără să-nțeleagă în viață care-i sensul, Toți de la Primărie o
FĂRĂ MILĂ, POEZIE DE ION I.PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369728_a_371057]
-
în curtrea și casa lor. Ai mei trebuiau să care apa de la o fântână amplasată la un colț de stradă, t cam la 30 m de casa noastră. Aici mă mai trimitea mama să aduc apă de băut cu o căldare pe care putem eu să o aduc plină. Îmi amintesc câte drumuri trebuia să facă mama atunci când spăla rufele într-o albie din curte.Făcea acest lucru destul de des, deoarece iubea curățenia cu disperare, mai ales că era violoncelistă la
JURNALUL UNUI VIOLONIST de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353186_a_354515]
-
să latre. Și apoi, ce ne-am face fără javre? Mai ales cele extra ordinare!!! Ce nu au auzit de cuvinte ca: demnitate, onoare, demisie. Nu mă credeți!?! Semn rău de tot. Când îți taie calea o pisică neagră cu căldările goale. Cu cele mai bune intenții. Alegător, Sergiu GĂBUREAC Sâmbătă, 12 mai 2012 București Referință Bibliografică: Sergiu GĂBUREAC - TABLETA DE WEEKEND (2): PRIMARUL ȘI METROPOLA / Sergiu Găbureac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 497, Anul II, 11 mai 2012. Drepturi
TABLETA DE WEEKEND (2): PRIMARUL ŞI METROPOLA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354414_a_355743]
-
zilei cu hainele ude. Mai sufla uneori și câte un vânt rece, mai ales după furtună sau ploaie. Mâinile se făceau sloi de la strâns recolta prin roua rece din iarbă, te stropeau crengile ude din tufiș. Iar după ce umpleai ochi căldarea cu zmeură, trebuia s-o duci până la centrul de colectare, care era câteodată și la zece kilometri. La centrul de colectare dădeai peste alte necazuri: cozi de sute de persoane, la care stăteai ore întregi. De multe ori ajungeai acasă
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]