276 matches
-
provocatoare. Cu toate că a fost atenționat asupra comportării și manifestărilor sale, iar la scrisoare i-a răspuns personal tovarășul Prim Secretar al Comitetului Municipal Iași al PCR, cu care a avut o discuție, MIHAI DINU GHEORGHIU a continuat, sub influența lui CĂLINESCU ALEXANDRU și PETRESCU DAN, să aibă manifestări ostile la adresa orânduirii socialiste și [a] conducerii superioare, a intrat în relații neoficiale cu cetățeni străini față de care a denigrat realizările din procesul construcției socialiste și a elogiat[,] față de unele persoane, actele protestatare
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Angelo Mitchievici) și Inițierea comunistă a femeii (Paul Cernat). 3 M. Ungheanu, ""Versurile" lui Mircea Ivănescu", în Luceafărul, 1968, nr. 38, p. 2. 4 Apud Lucian Raicu, ""Alte poeme"", în România literară, 1973, nr. 35, p. 10. 5 Vezi Matei Călinescu, A citi, a reciti, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 44: Noțiunea de lizibilitate literară se bazează pe un paradox. Ca să capteze interesul cititorului, un text de o lungime oarecare trebuie să fie în același timp accesibil și dificil sau, cu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
al intertextualității (în toate formele acesteia), în acest paradox dezirabil: citind un poem scris la centenarul unei uniri, descoperi, dacă ești foarte atent, că citești și literatură contemporană evenimentului istoric, prezenteizată și resemnificată. 19 Ibidem, pp. 138-139. 7 Vezi Matei Călinescu, A citi, a reciti, Editura Polirom, Iași, 2003, partea a IV-a, (Re)citind de dragul secretului. Nu facem o aplicație analitică extinsă a conceptului de secretivitate pe poemele lui Mircea Ivănescu pentru că aplicațiile lui Matei Călinescu sunt programatic efectuate pe
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
De la methaphore au mythe, Joși Corti, Paris, 1986 CAILLOIS, Roger, Mitul și Omul, Nemira, București, 2000 CALLE, Mireille (ed.), Du féminin, Leș presses universitaires de Grenoble, Grenoble, 1992 CALVINO, Italo, La cité-roman chez Balzac // La Machine Littérature, Seuil, Paris, 1984 CĂLINESCU, Matei, Five faces of Modernity, Duke University Press, 1987 CEMORTAN, Leonid, Prietenul nostru teatrul, Literatura artistică, Chișinău, 1983 CEMORTAN, Leonid, Teatrul național din Chișinău, Epigraf, Chișinău, 2000 CHAPONNIERE, Corrine, Le mystère féminin, Olivier Orban, Paris, 1989 CHARLE, Christophe, Paris fin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
deșteptăciunii” politice a lui Nae Gheorghidiu. Curând devin rechini ai războiului, făcând afaceri necurate cu dușmanul, În defavoarea țării. Cei doi asociați sunt tipuri balzaciene, dar autorul nu le dezvoltă până la capat; le reia Însă În romanul Patul lui Procust. G. CĂLINESCU: ENIGMA OTILIEI Criticul și istoricul literar G. Călinescu e neîndoios unul din cei mai de seamă prozatori români de la jumătatea veacului trecut, justificând afirmația criticului și istoricului literar Dumitru Micu În cartea „G. Călinescu Între Apollo și Dionysos”, apărută la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
bucureștene de la Începutul secolului al XX-lea, folosind procedee specifice ca realizarea de tipologii, tehnica detaliului, a focalizării, motivul paternității, veridicitatea, depășind Însă modelul realismului clasic, prin elementele de modernitate (spiritul critic și polemic, ambiguitatea personajelor, reflectarea complexă etc). G. CĂLINESCU - PROZATOR CREATOR DE CARACTERE G. Călinescu reprezintă pentru literatura română un reper fundamental. Personalitatea lui se impune printr-o multilaterală preocupare, dacă avem În vedere că este deopotrivă poet, prozator, dramaturg, și nu În ultimul rând, cel mai important critic
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
spus cam totul în materie de Shakespeare încă de acum 200 de ani, culturaliștii se dedau la astfel de bizarerii. În schimb, la noi, unde clasicii au fost analizați încă de la început mai mult modern decât contemporanii (vezi cum scrie Călinescu despre Creangă. Vezi apoi cum scrie despre Bacovia!Ă, studiile culturale, se vede din lucrarea lui Iulian Costache, pot reinstitui o discuție realistă a textului, dezbărată de perspectiva romantic-mitizantă în care s-au complăcut, adesea, cei mai străluciți interpreți. Pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
În instanță procesul cu Statul Român pentru suferințele pricinuite În perioada comunistă: În numărul trecut, IEȘEANUL va prezenta cele 10 personalități nominalizate pentru titlul de Ieșeanul Anului. Aceștia au fost: Silviu LUPESCU - pentru promovarea scriitorilor tineri și performanțele manageriale; Alexandru CĂLINESCU - directorul Bibliotecii Centrale Universitare pentru „L'Ordre Național du Monde” primit din partea președintelui Franței, Jacque Chirac; Alexandru TĂCU - disident, care a câștigat În instanță procesul cu statul român pentru suferințele pricinuite În perioada comunistă; Elenă ȘIPOTEANU - președinta Asociației „Glasul Inimii
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
o similitudine cu -mente din limbile romanice occidentale, care pornește de la mens, -ntis. 70 În acest sens sînt concludente și unele compuse românești, precum ochiul-boului, traista-ciobanului etc. 71 Prima atestare a acestei denumiri este probabil la M. Eminescu (vezi G. Călinescu, Opere, Editura pentru Literatură, București, vol. XII, 1969, p. 145-146). 72 Astfel s-a întîmplat cu numeroase cuvinte grecești și latine, care au devenit prefixoide, nu numai pentru limbile respective, ci și pentru alte limbi. 73 Vezi Theodor Hristea, Pseudoanglicisme
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
254, 259 CARAGIALE, I. L., 69, 258 CARMEL, Shaul, 106 CAROL I, rege al României (1881-1914), 203 CARP, Mihai, 19, 68 CARP, P. P., 68 CATARGIU, Barbu, 111 CATARGIU, Lascăr, 108 CAUDELLA, Eduard, 64 CAZIMIR, Otilia, 71, 73 CĂILEANU, Al., 26 CĂLINESCU, Al., 115 CĂLINESCU, George, 81, 111, 131, 245 CĂMĂRUȚ, Mihai, 154 CÂNTEC, Florin, 115, 255 CÂNTEC, Oltița, 255 CÂRDEI, Filimon, 82 CÂRLOVA, Vasile, 216 CEAIKOVSKI, P. I., 146, 190 CELAN, Paul, 157 CELEBI, Evlia, 22 CERNĂTESCU, Radu, 30 CERNOV, Alexandrina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
I. L., 69, 258 CARMEL, Shaul, 106 CAROL I, rege al României (1881-1914), 203 CARP, Mihai, 19, 68 CARP, P. P., 68 CATARGIU, Barbu, 111 CATARGIU, Lascăr, 108 CAUDELLA, Eduard, 64 CAZIMIR, Otilia, 71, 73 CĂILEANU, Al., 26 CĂLINESCU, Al., 115 CĂLINESCU, George, 81, 111, 131, 245 CĂMĂRUȚ, Mihai, 154 CÂNTEC, Florin, 115, 255 CÂNTEC, Oltița, 255 CÂRDEI, Filimon, 82 CÂRLOVA, Vasile, 216 CEAIKOVSKI, P. I., 146, 190 CELAN, Paul, 157 CELEBI, Evlia, 22 CERNĂTESCU, Radu, 30 CERNOV, Alexandrina, 105 CERVANTES, Miguel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Aflat într-o permanentă pendulare între ziaristică și literatură, Pamfil Șeicaru a știut să le servească pe amîndouă cu aplicare și devoțiune, dar mai presus de toate și-a închinat energiile cauzei naționale. (Convorbiri literare, nr. 3, martie, 1999) G. CĂLINESCU ÎNTRE AUTONOMIA ESTETICULUI ȘI ANGAJAMENTUL PARTINIC Folosind cuvintele lui Gheorghe Grigurcu, " G. Călinescu ne apare drept cel mai înzestrat critic român", fapt consemnat ca atare de E. Lovinescu în Istoria sa din 1937: "pentru a fi critic, G. Călinescu are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
15 TEROARE ÎN NUMELE POPORULUI / 20 NOUA MITOLOGIE ȘI POEZIA CONTEMPORANĂ (DE LA A. TOMA LA A. PĂUNESCU ȘI RETUR) / 24 CUM ÎȘI CÎNTAU POEȚII CONDUCĂTORII COMUNIȘTI / 30 SCRIITORUL ȘI SECURITATEA / 33 SCRIITORII ÎN CAZARMĂ / 39 ÎNTRE ZIARISTICĂ ȘI LITERATURĂ / 45 G. CĂLINESCU ÎNTRE AUTONOMIA ESTETICULUI ȘI ANGAJAMENTUL PARTINIC / 52 VIRGIL IERUNCA, O CONȘTIINȚĂ CRITICĂ A EXILULUI / 65 DIN VREMEA PROLETCULTISMULUI ÎN FLOARE / 81 DESPRE UN PROCES CARE N-A MAI AVUT LOC / 92 TRAGEDIA PITEȘTI / 103 UN CONGRES AL SCRIITORILOR / 112 VICTIME
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
tineri, nu aveam o bucurie mai mare decât de a-mi cunoaște în carne și oase înaintașii întru scris. Și nu mă refer doar la mărimile de prim ordin, la un Arghezi, la un Blaga, la un Sadoveanu, la un Călinescu, pe care am avut fericirea de a-i privi și de a-i auzi cuvântând, ci și la alții față de care nutream aproape aceeași evlavie, un fior asemănător al trecutului depozitat în pagina ca și-n ființa lor, care mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
estetice, într-o literatură care a stat prea mult sub semnul culturalului. Se înțelege că și responsabilitatea criticului este dublă: mai întâi, să judece bine și să evalueze corect valorile estetice, construind în jurul lor acea calilogie de care vorbea același Călinescu, iar apoi să nu piardă din vedere orizontul european al literaturii, al ideilor. Am devenit conștient de această responsabilitate încă din facultate, când am avut șansa să mă formez în preajma unor mari critici ca Nicolae Manolescu, Eugen Simion sau Mircea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cu Rusia, cum s-ar fi întâmplat de nu se interziceau conferințele Universității Libere. Bineînțeles, nici un răspuns. Plictisiți trebuie să fi fost domnii Argetoianu și N. Ottescu față de prefecți, de con ferențiari și de... mine. septembrie 1939. asasinarea lui armand călinescu. ministerul argeșanu Eram la Bălcești când, trecând prin Râmnic într-o excursie, brutarul ne-a anunțat asasinarea lui Armand Călinescu. Impresia a fost teribilă. Toate vinile lui din acea nefastă guvernare au fost uitate și nu ne mai reaminteam decât
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
p. (Eminesciana; 2) * VIANU, Tudor. Mihai Eminescu. Prefață de Al. Dima. Ediție îngrijită de Virgil Cuțitaru. Iași: Junimea, 1974, 355 p. (Eminesciana; 3) * BULGĂR, Gh. De la cuvînt la metaforă în variantele liricii eminesciene. Iași: Junimea, 1975, 263 p. (Eminesciana; 4) * CĂLINESCU, G. Viața lui Mihai Eminescu. Iași: Junimea, 1977, 408 p., 15 il. (Eminesciana; 5) * DRAGOMIRESCU, M. Mihai Eminescu. Ediție îngrijită, prefață și note de Leonida Maniu. Iași: Junimea, 1976, 296 p. (Eminesciana; 6) * EMINESCU, Mihai. Scrieri pedagogice. Cu un cuvînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
interioară a poeziilor lui Eminescu. Cu un cuvânt al autorului către cititorii români. Traducere de Gh. Bulgăr și Gabriel Pîrvan. Iași: Junimea, 1977, 608 p. (Eminesciana; 11) * BHOSE, Amita. Eminescu și India. Iași: Junimea, 1978, XII, 176 p. (Eminesciana; 12) * CĂLINESCU, G. Mihai Eminescu (studii și articole). Ediție îngrijită, postfață și bibliografie de Maria și Constantin Teodorovici. Iași: Junimea, 1978, 312 p. (Eminesciana; 13) * Eminescu după Eminescu. Comunicări prezentate la Colocviul organizat de Universitatea din Paris-Sorbona (12-15 martie 1975) Eminescu après
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
15) * KOJEVNIKOV, I.A. Mihai Eminescu și problema romantismului în literatura română. Traducere, prefață și indice de autori de Ariton Vraciu. Iași: Junimea, 1979, 328 p. (Eminesciana; 16) * IRIMIA, Dumitru. Limbajul poetic eminescian. Iași: Junimea, 1979, 472 p. (Eminesciana; 17) * CĂLINESCU, G. Avatarii faraonului Tlà. Ediție îngrijită, prefață, note, anexe și indici de D. Vatamaniuc. Iași: Junimea, 1979, 191 p. (Eminesciana; 18) * PAPU, Edgar. Poezia lui Eminescu. Ediția a 2-a revăzută și adăugită. Iași: Junimea, 1979, 256 p. (Eminesciana; 19
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
sentimentul patriotic, credința de nestrămutat în destinul ascendent al țării, luminează cuvântul și catalizează energiile creatoare ale scriitorilor din toate generațiile în aprofundarea specificului național al culturii noastre și emblematica ei statornicire în universalitate.“ („Opera durabilă“, Luceafărul, 23 ianuarie 1988) CĂLINESCU George Un disciplinat: G. Călinescu (nota V. I.) „Adevăratul patriot privește cu încredere opera clasei muncitoare și pune disciplinat umărul la ridicarea întregii zidiri. Ceea ce se vede de la primele trepte ale infinitului turn ne dă avântul de a merge solidari
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
450 și 731 ; pentru comentarii, vezi 280, pp. 139-147)"/>. G. Călinescu a rezumat În câteva cuvinte „morala” nuvelei lui Rebreanu : „Evreul e un paria respins chiar de nația pentru care a luptat” <endnote id="(130, p. 736)"/>. În schimb, același Călinescu s-a simțit „iritat” de felul În care un scriitor evreu, Felix Aderca (el Însuși un participant eroic la campaniile din 1916 și 1919), și-a imaginat personajele Într-un roman (intitulat 1916 și publicat În 1936) referitor la participarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
G. CĂLINESCU ISTORIA LITERATURII ROMÎNE (compediu) LITERA CHIȘINĂU 1998 CZU 859. 0. 09 C 14 NOTĂ ASUPRA EDIȚIEI Textele se reproduc după: G e o r g e C ă l i n e s c u. Istoria literaturii române. C o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
călătorie în Orient, onuvelă satirică, Enache, și niște pagini cvasi-autobiografice, Însemnările lui Safirim. Nuvelele lui Ion Dongorozi conțin fapte diverse în stil familiar, Ioachim Botez (Însemnările unui belfer) și Dinu Nicodin (Lupii) scriu o proză jurnalistică cu intenții satirice. G. CĂLINESCU G. Călinescu a început cu poezii, fără a-și fi revelat încă toată producția în această direcție, fiind mai cunoscut ca biograf și romancier. "Una din calitățile cele mai remarcabile de artist ale d-lui Călinescu este adaptarea stilului la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pretext scriitorii și se întîmplă uneori în literaturile noi că nu poți să scrii, pentru că n-ai suficiente acte, cu intrări și ieșiri (școli, curente, generații), nici o galerie suficient de complexă de eroi." Aceasta este bineînțeles o butadă, iar sceptic Călinescu nu era, așa că literatura română i-a oferit din plin prilejul unei istorii. Nu-i mai puțin adevărat însă că a compus-o întocmai ca pe o epopee de destine personale și de forme, cu un inimitabil dar al narației
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
spiritul lui Maiorescu. Cât de bine intenționat este criticul și de puțin șovin provincial, se vede din aceea că închipuiește dezvoltarea culturală a țării ca o conciliere între doi termeni: muntean și moldav, unul factor stabilizator prin spirit critic. GEORGE CĂLINESCU, Istoria literaturii române de la origini până în prezent. Ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Miner va, București, 1986, p. 666. În Spiritul critic în cultura românească, în unele din studiile sale de literatură mai veche, cum sunt acelea despre
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]