452 matches
-
cum să dea înapoi, își dădu seama că trebuie să ia în considerare și acest aspect. O surprinse în pat și-i astupă gura cu palma până când reuși să o lege și, în cele din urmă, să-i pună un căluș. Apoi aprinse lumina și-i zise, privind-o. ― Îmi pare rău c-am fost așa de brutal cu tine. El regreta sincer. Dar în spatele cuvintelor rostite se mai afla ceva. Speranța că, odată localizat și apoi distrus Distorsorul, ea îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
apăru pe un drum, la vreo 300 de metri. Se îndreptă în viteză spre Mașină și dispăru de sub o copertină metalică. Mai trecură două minute și reapăru descărcat. Fără să spună ceva, Gosseyn o dezlegă pe fată și-i scoase călușul. Încerca o vagă nemulțumire, un inexplicabil sentiment de frustare. 22 "QUISNAM IGITUR SANUS?" (Deci cine-i cu mintea sănătoasă?) Horațiu ― Satire ― II Patricia Hardie se ridică pe marginea patului și-și frecționă brațele pentru a-și restabili circulația sângelui. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
în lateral, cu coatele în ușoară flexie. Mâinile, înclinate la aproximativ 66 45°, „taie” suprafa ța apei, degetele fiind primele care iau contact cu suprafața apei. Urmează extinderea coatelor și presarea apei în exterior peste lățimea umerilor, prinderea apei în călușul palmei și apucarea apei - se realizează sprijinul. - Tracțiunea se realizează pe un traseu semicircular, descris spre exterior și în jos, spre interior și în sus, cu deplasări minime spre înapoi. Acțiunea este inițiată prin flexia progresivă a articulației pumnului și
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
realitatea, pe capacitatea de a diferenția emoțiile, gândurile, dar și persoanele și situațiile în care se implică subiectul. Dacă gura este larg deschisă (căscat, de exemplu), dar nu se aude nici un sunet (imagine foarte frecventă în vis), sau dacă are căluș, înseamnă că cel ce visează nu are dreptul la cuvânt, că nu este auzit, că nu reușește să își exprime emoțiile, oricât de violente ar fi (frică, teroare, furie), și care sfârșesc prin a-l paraliza. Botul reia semnificațiile simbolice
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
invitatul se va dovedi a fi de fapt gazda și stăpânul casei, iar invitații cerșetorului niște uzurpatori; lira care acompaniază festinul, se va transforma în instrument al morții: "după cum meșterul priceput la cântec și la liră întinde lesne pe un căluș coarda din mațul de oaie, așa și Ulise struni arcul și trase coarda cu dreapta, de scoase un sunet ca un ciripit de rândunică" (21.406-411)92*. Nu are rost să revenim la deghizarea în cerșetor a lui Ulise, la
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
celor mari ai acestei lumi, primind favoruri din partea lor și susținând interesele lor tulburi; să fim slujitori ai idolilor societății moderne: banul, plăcerea, succesul și faima; să fim slujitori ai ideologiilor, care țintesc să ne orbească și să ne pună călușul în gură, luându-ne libertatea de a gândi și de a spune adevărul; să fim slujitorii oricărei instituții u-mane, care caută să ne subjuge și să ne manipuleze; să fim, în sfârșit, slujitorii nedreptății și ai păcatului, care ne privează
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
prea bine scena din Marele inchizitor. Doar că acesta era înlocuit de marele dictator. Comunismului i s-au erodat fundațiile cănd aproape nimeni nu mai spera. Părea un regim definitiv instalat, cu un serios aparat de represiune gata să pună căluș oricărei voci care ar striga după libertate. Tocmai faptul că părea invincibil face din cei care i s-au opus, niște eroi. “Înfometați-ne, dar nu ne înrobiți” sunt cuvinte pe care i le putem atribui Doinei Cornea deși nu
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Carmen Hudim () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2304]
-
textul. În legătură cu elementele de teatru, el pune În valoare scenele burlești ale Mutului, personaj care se Întrecea pe sine spre hazul satului, care ieșea cu mic cu mare să vadă Războiul. Etnologul observă că „ceremonialul de alta dată al constituirii Călușului, Legământul și toate celelate acțiuni care-l pregăteau după un rit străvechi, plin de farmec, mister și fabulos, nu se mai fac”1. Perioada În care umblă Călușarii este aceeași, Însă există diferențe În privința dansurilor. Spectacolul, atât catarctic cît și
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
mister și fabulos, nu se mai fac”1. Perioada În care umblă Călușarii este aceeași, Însă există diferențe În privința dansurilor. Spectacolul, atât catarctic cît și coregrafic, prezintă diferențe neînsemnate. Scopul principal este unul terapeutic, de vindecare a celui luat de căluș, „adică pe acela care are un dor În cap și la inimă, Îi tremură capul și dârdâie, slăbește, are aiurări, ba se mai zice că adesea se Întâmplă să bată și din pinteni ca, călușarii.” Vindecările au la bază atât
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
bucovineanul V. Posteucă, după ce pribegise în căutarea unui loc prin Austria, Germania, Franța, Canada, Statele Unite ale Americii: „Pribeag, de lacrimi mi-am umplut ulciorul,/ Precum în basmul mamei Lăcrimuș./ Azi, cînd mă răfuiesc cu vînzătorul,/ Mi-e gura cetluită cu căluș“ (Fără țară). Anul 2001 a fost declarat Anul Internațional al Limbilor, urmărindu-se, printre altele, stagnarea procesului de erodare a limbilor minoritare sub presiunea limbilor oficiale din țările cu componență multietnică și plurilingvistică. Acceleraea acestui proces în ultimul secol se
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de plantat. Legatul viței de vie se face cu „mlajă” (salcie) tăiată din luncă. Uneltele folosite se confecționau în fiecare gospodărie: mustuitorul, coșărcile sau sacii de vie. Dogarii confecționau călcători, căzi, ciubăre, butoaie și putinici. Ciubărul era prins cu un „căluș” de lemn de mijlocul unui drug și se purta pe umeri. În vremuri de demult, după ce strugurii erau ținuți câteva zile în cadă, erau puși în sacul de vie și se călcau în călcătoare. Ulterior, s-a folosit teascul cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
aricioaica”, forma care se înmulțea în tot corpul. Nălbarul 1 se folosea pentru tratarea „ariciului” la vite, cu un briceag de altoi, un cosor, un cui de fier și untură de porc. Vita bolnavă se imobiliza și i se punea căluș în gură. Aceasta avea în cerul gurii o pată vânătă, de mărimea unui vârf de deget. Folosind cosorul, se inciza locul respectiv în formă de triunghi, se freacă cu sare, se aplica grăsime de porc, după care se ardea cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cap, tăindu-se un pic urechea. La bovine se stricnea la gât, la burtă sau la coadă. Caii erau stricniți la gât sau la burtă. Procedeul folosit era următorul: se leagă de gât animalul cu o funie și se sucește călușul până când apare vâna, se așează stricneaua pe lungimea acesteia și se lovește cu un bețișor până ce o crestează. Se lasă să curgă sânge până la 1-1,2 litri, după care se dă animalului pe gât un litru de vin roșu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sunetul devine scârțâit, iar când depășim limita mișcării rapide sunetul devine fluierat și superficial. Pentru obținerea unui sunet pur din punct de vedere acustic, în regiunea tastierei este nevoie de viteză relativ mărită în mișcarea arcușului, spre deosebire de regiunea călușului, care solicită o viteză mai mică de deplasare. Deasemenea, deplasarea pe coardele superioare ale viorii necesită viteză sporită și invers pe coardele grave. Apăsarea este legată de un anumit punct de contact al 58 arcușului cu coarda. Odată cu deplasarea punctului
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
lunecând prin scuipații Gării de Nord”), personajul dă „cinci examene de admitere în școala aceea unde se împart diplome și doctorate de artiști”, se străduiește („șaisprezece scenarii ca să fiu înghițit”) ca să i „se îndese în gură batista aia stacojie cât steagul Partidului, călușul meu plin de muci, iar eu să urlu de fericire că mai pot respira pe-o singură nară”. Toată cartea este un strigăt de suferință după „anii furați”, după jocul interminabil de-a compromisurile cu cenzura, cu Dulea, Suzana Gâdea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]
-
explicit tema unui poem al unui poet dialectal, intitulat chiar Limbă și dialect 2 (poetul este Ignazio Buttitta 3, iar dialectul - siciliana). Poporul e întotdeauna, în esență, liber și bogat: poate fi pus în lanțuri, despuiat, i se poate pune căluș 1, dar este în linii mari liber; poți să-i iei munca, pașaportul, masa la care mănâncă, dar este în esență bogat. De ce? Întrucât cine are o cultură proprie și se exprimă prin intermediul ei este liber și bogat, chiar dacă ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
străvechiul suflet al Ardealului”. Ceea ce îi individualizează cântecele e graiul deosebit de pietros, de colțuros, îmbiat cu măsură de regionalisme, dar mai ales versul sacadat, opintit, hurducat, adesea aritmic, de o duritate țărănească aparte. SCRIERI: Cartea moțului, Mediaș, 1937; Cântece cu călușul în gură, București, 1942; Viața lângă cer, Zlatna, 1943; Bună dimineața, Țară!, Cluj, 1945; Cântecul moților, pref. I. D. Bălan, București, 1981; Iara, Cluj-Napoca, 1989. Repere bibliografice: Călinescu, Ist. lit. (1982), 943; I. D. Bălan, Prefață la V. Copilu-Cheatră, Cântecul moților, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
antifurt, antiliteratură, antiroman, contraargument, contrainformații, contraofertă, contraperformanță, contrasens, contraserviciu; − diverse substantive care sunt evident preexistente primei ediții a DOOM-ului, dar au fost omise din diverse motive 1: afurisit, ales, arcanul, aschimodie, baș, băltărețul, bebeluș, boancă, bonsoar, botoșel, capra, cascadorie, călușul, căpșunică, chindia, cincisprezecime, dacism, decorațiune, diliu (dilie), drenă, eu, fărșerotă, făzăniță, fricativă, geacă, geminată, guturală, hopa mitică, împielițatul, învățat, labie, mătănii, măturelele, meglenoromâncă, păstăioasă, planetară, plecat, posesie, probațiune, pufulete, răposat, sălățică, sărățea, semigreu sictir, sit, socată, sonor, stagiatură, străromână, tâlv
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
simbol cu adânci semnificații. Odată cu doborârea salcâmului, începe drama lui Ilie Moromete, cu toate complicațiile ei psihologice. Romanul poate fi interpretat și ca o monografie a satului românesc, prezentând întâmplări din viața unor familii și aspecte din viața colectivității (hora, călușul, ieșirea la secerat). Moromeții este ultimul mare roman despre satul tradițional, care poate sta alături de alte opere cu aceeași temă scrise de I. Creangă, I. Slavici, M. Sadoveanu, D. Zamfirescu, L. Rebreanu. Caracterizarea personajului principal Romanul Moromeții se bazează pe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de pictură românească" la Somerset House, Expoziția de carte la Victoria Library în Westminster; "Zilele României" la Coventry (manifestare culturală amplă cuprinzând expoziție de carte și fotografii), "Săptămâna Filmului românesc'" la Londra, Turneul Ansamblului folcloric "Rapsodia Română" și al Ansamblului "Călușul". Unele dintre aceste spectacole s-au ținut în cunoscuta Sală de concerte " Royal Albert Hall". Personal, am contribuit la desfășurarea unor schimburi de delegații pe linie parlamentară și culturală prin contacte de lucru la Parlament, Consiliul Britanic (organism guvernamental pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de picioare. Și Dumnezeu m-a încercat în fel și chip, și a ajuns să nu mai suporte nimeni s-o țină și singură a trebuit s-o țin... și mă azvârlea în sus, așa putere avea... Îi băgam imediat călușul în gură, să nu-și muște limba... Și după ce îi trecea mă întreba: Ce? Ce s-a întâmplat? Ce-i cu mine? Nimic, ziceam, ți-a fost rău. Ce să-i mai spun? Și îmi părea rău de ea, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
era călare pe Alistar, cu cuțitul de vânat mistreți, gata să-i reteze gâtul. „ - Nuuu... nu, Ioane !”, răcni Baltă...” Nu, ... E prea blândă, pentru el !” Și,după o clipă de chibzuință, continuă. „.. Spânzurați-l de picioare.. cu mâinile legate și căluș în gură !.. Și, urșii vor avea grijă de el !”.. „ - Împușcați-mă,.. împușcați-mă !”, urla din răsputeri Alistar. Dar, nimeni nu-l mai auzea. „ - La poala muntelui, liziera-i împânzită cu trupe de securitate, aduse chiar de el din Bălan... Căpitane
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
la istoria celor care dacă nu și-ar fi dezvoltat agilitatea de a se apăra, de a se mișca rapid înspre locuri mai ferite, n-ar fi existat. Nu credem că unul dintre cele mai vechi jocuri ritualice, cum este călușul, îl mai pot interpreta în modul cel mai autentic, printr-un joc de picioare de o rapiditate imposibil de imitat, deprins din copilărie, alți locuitori decât cei ai Olteniei, de ex. Acest perfect simplu, prin rapiditatea ce o impune în
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
ca să piară purecii. în ziua de Rusalii se pune la brîu pelin și-l poartă toată ziua, iar noaptea se pune la cap și n așternut. în ziua de Rusalii se pune pelin la brîu, ca să nu-i ia din căluș [să nu aibă amețeli]. Pelinul strîns din ziua de Rusalii e bun de afumat pe cel apucat de „cel rău“ sau „ducă-se pe pustiu“. în ziua de Mărina se culege pelin, din el se face apă de pelin, care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
când oi vrea io!” și le-a ordonat lui Zaharia și Mărtinuș să îi „dezmorțească picioarele”, primul aplicându-i lovituri la tălpi până când a fost oprit de Țurcanu, care a observat că se îneacă cu sângele oprit în gură de căluș. După ce și-a mai revenit puțin, Țurcanu i-a ordonat lui C.O. să joace pe cârpa udă pentru a se curăța, în timp ce el se uita la celelalte victime din cameră pentru a observa efectele spectacolului. Mai târziu l-a
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]