450 matches
-
bolnav, este trezit din transă, fie prin stropirea cu apa vrăjită, fie prin repetarea acelorași dansuri, dar În sensul acelor de ceasornic. Persoana vindecată are obligația de a juca Împreună cu călușarii sau de a le asigura hrana pe timpul jocului de Căluș timp de trei ani (G. Kligman, 2000, pp. 105-107). Comentând vindecarea prin transă practicată de călușari, autoarea citată remarcă: Vindecarea trebuie să aibă loc, deoarece persoana respectivă a Încălcat o regulă și s-a pus nu doar pe sine În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În pericol, ci Întreaga comunitate. Boala nu este văzută doar ca dezordine În planul fizic. Ea deranjează Întregul corp socioeconomic, deoarece Împiedică individul să participe la activitățile comune. Ritul de vindecare servește la restabilirea ordinii și a echilibrului. ș...ț Călușul poate fi pus În legătură cu grupurile de terapie contemporane nouă. Vătaful acționează ca un terapeut, el fiind responsabil pentru efectul de transfer În timpul sesiunii terapeutice. Acest transfer este dobândit prin mijloacele unei combinații complexe de hipnoză și autosugestie. În timp ce comunitatea crede
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Hüsken (coord.), Carnival and the Carnivalesque: The Fool, the Reformer, the Wildman and Others in Early Modern Theatre, Rodopi, Amsterdam Kirk, G.S., 1970, Myth: Its Meaning and Functions in Ancient and Others Cultures, Cambridge University Press, Berkeley Kligman, Gail, 2000, Călușul - transformări simbolice În ritualul românesc, Univers, București Kluckhohn, Clyde, 1998, „Myths and Rituals: A General Theory”, În Robert Segal (coord.), The Myth and Ritual Theory: An Anthology, Blackwell, Oxford Koonz, Claudia, 1995, „Between Memory and Oblivion: Concentration Camps in german
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
străvechiul suflet al Ardealului”. Ceea ce îi individualizează cântecele e graiul deosebit de pietros, de colțuros, îmbiat cu măsură de regionalisme, dar mai ales versul sacadat, opintit, hurducat, adesea aritmic, de o duritate țărănească aparte. SCRIERI: Cartea moțului, Mediaș, 1937; Cântece cu călușul în gură, București, 1942; Viața lângă cer, Zlatna, 1943; Bună dimineața, Țară!, Cluj, 1945; Cântecul moților, pref. I. D. Bălan, București, 1981; Iara, Cluj-Napoca, 1989. Repere bibliografice: Călinescu, Ist. lit. (1982), 943; I. D. Bălan, Prefață la V. Copilu-Cheatră, Cântecul moților, București
COPILU-CHEATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
compactă. Îndepărtându-se de pâlnie, oamenii împovărați cu saci, se împingeau și, dintr-o dată, se observau unii pe alții. Încercau să-și vorbească, dar unda de șoc rătăcită în mijlocul caselor țâșnea pe neașteptate și, cu un ecou asurzitor, le punea căluș. Își agitau brațele cu neputință și își reluau fuga. Când, la capătul străzii, Charlotte a văzut gara, și-a simțit fizic viața de până ieri prăbușindu-se într-un trecut fără întoarcere. Doar zidul fațadei mai stătea în picioare și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
explicit tema unui poem al unui poet dialectal, intitulat chiar Limbă și dialect 2 (poetul este Ignazio Buttitta 3, iar dialectul - siciliana). Poporul e întotdeauna, în esență, liber și bogat: poate fi pus în lanțuri, despuiat, i se poate pune căluș 1, dar este în linii mari liber; poți să-i iei munca, pașaportul, masa la care mănâncă, dar este în esență bogat. De ce? Întrucât cine are o cultură proprie și se exprimă prin intermediul ei este liber și bogat, chiar dacă ceea ce
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
în care se constituie în seturi de sisteme (L’Incantation-narration, mythe, rite, Mitul marii treceri). Interesul pentru descifrarea acestor sisteme se concretizează în volumul Obiceiuri tradiționale românești, publicat în 1976. Autorul acordă mai multă atenție tradițiilor din ciclul calendaristic: colindatul, călușul, Anul Nou, privit ca un „discurs ceremonial”, iar din ciclul celor de familie se oprește la „mitul marii treceri”. Pentru cercetarea obiceiurilor a folosit și pelicula cinematografică, filmul despre călușul din Bârca fiind unul dintre cele mai complete. Abia spre
POP-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288890_a_290219]
-
Autorul acordă mai multă atenție tradițiilor din ciclul calendaristic: colindatul, călușul, Anul Nou, privit ca un „discurs ceremonial”, iar din ciclul celor de familie se oprește la „mitul marii treceri”. Pentru cercetarea obiceiurilor a folosit și pelicula cinematografică, filmul despre călușul din Bârca fiind unul dintre cele mai complete. Abia spre sfârșitul vieții P. își adună, în Folclor românesc (I-II, 1998), principalele studii. SCRIERI: Dâmbovnicul, o plasă din județul Argeș (în colaborare), București, 1942; Îndreptar pentru culegerea folclorului, București, 1967
POP-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288890_a_290219]
-
prestigiu și calitate, dându-ne uneori speranțe în capacitatea „celei de-a patra puteri” de a contribui la nașterea unui nou spirit public prin cristalizarea unui discurs mediatic nou, audibil prin larma generală a unei societăți locvace, isterizată de lipsa călușului. Formula mai veche a lui Mircea Iorgulescu, „marea trăncăneală”, și-a găsit astfel după 1989 corespondentul perfect în realitatea socială. Până la apariția televiziunilor private, care au liberalizat și mai spectaculos piața discursivă postcomunistă în manierele cele mai radicale, oricât de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
când oi vrea io!” și le-a ordonat lui Zaharia și Mărtinuș să îi „dezmorțească picioarele”, primul aplicându-i lovituri la tălpi până când a fost oprit de Țurcanu, care a observat că se îneacă cu sângele oprit în gură de căluș. După ce și-a mai revenit puțin, Țurcanu i-a ordonat lui C.O. să joace pe cârpa udă pentru a se curăța, în timp ce el se uita la celelalte victime din cameră pentru a observa efectele spectacolului. Mai târziu l-a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
realitatea, pe capacitatea de a diferenția emoțiile, gândurile, dar și persoanele și situațiile în care se implică subiectul. Dacă gura este larg deschisă (căscat, de exemplu), dar nu se aude nici un sunet (imagine foarte frecventă în vis), sau dacă are căluș, înseamnă că cel ce visează nu are dreptul la cuvânt, că nu este auzit, că nu reușește să își exprime emoțiile, oricât de violente ar fi (frică, teroare, furie), și care sfârșesc prin a-l paraliza. Botul reia semnificațiile simbolice
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
De-a lui Dumitru Ciursă. - Ia trage o fugă până la Costan și adă două căldări. Să-ți deie și-un țol, că-i piere vita copchilului istuia. Băiatul lui Dumitru Ciursă se supuse. între timp bătrânul își dezlegă cureaua. Făcând căluș, băgă un capăt gros de băț în botul vitei care se împotrivea : din bot duhni o putoare acră. Baba făcuse un șumuiog de paie începând a împinge către coadă boftul vacii. - Treac-o tare, îndemnă Hortolomei. Vita se clătina pe picioare
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
botul vitei care se împotrivea : din bot duhni o putoare acră. Baba făcuse un șumuiog de paie începând a împinge către coadă boftul vacii. - Treac-o tare, îndemnă Hortolomei. Vita se clătina pe picioare gârâind gaze pe botul cu care mesteca călușul, cu bale înspumate. De după ea se auzi molcuț un scâncet repetat, ca și cum ar fi picurat din streașină. Apoi scâncetul își adăogă glas, prefăcânduse în buhăit ; în cele din urmă rămase un bâzâit ca de bondar care, după cum ar fi mers
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Îl văzu pe Al, care, cu pălăria dată pe spate, stătea pe un scăunaș lângă ghișeu.Țeava tăiată a unei puști stătea rezemată de spătarul scaunului. Nick și bucătarul erau Într-un colț, legați spate-n spate, cu câte-un căluș făcut din șervete În gură. George Încălzise sendvișul, Îl Învelise În hârtie cerată, Îl puse Într-o pungă, Îl aduse și omul care-l comandase ieși. — Istețu’ face de toate, spuse Max. Știe să gătească și tot restu’. O să fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
batantă, George se-ntoarse În bucătărie și-i dezlegă pe Nick și pe bucătar. — Eu nu mai am chef de d-astea, spuse Sam, bucătarul. Nu mai vreau chestii d-astea. Nick se ridică de pe podea. Nu mai ținuse un căluș În gură până atunci. — Ei, făcu el, ce căcat? Făcea pe curajosul. — Voiau să-l omoare pe Ole Anderson, spuse George. Voiau să-l Împuște când venea să mănânce. — Pe Ole Anderson? — Da. Bucătarul Își pipăia colțurile gurii cu degetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
puse capăt primei runde. Olive căzu ca un buștean. Cu o totală lipsă de reținere, ca și cum s-ar fi luptat cu un bărbat, Craig se aruncă deasupra ei și o răsuci. Cu o singură mișcare sincronizată trase din buzunar un căluș pe care și-l pregătise. Îi luă cam un minut să i-l lege peste gura inertă. Ceva mai degajat acum, dar fără mișcări inutile, Craig își scoase poalele cămășii din pantaloni și desfășură frânghia trainică pentru rufe din jurul taliei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
la preot. Ședea la cină, cu patru copii și preoteasa. —Sus! Să n-aud o vorbă; mie nu-mi place bulgărește. Să vie patru oameni. Luați pe presviteră și copiii și-i încuiați în cămara asta. Dacă țipă careva, puneți căluș. Candela și custiveiu sfinției tale, părinte Agopie, scoate cheia a lungă și deschide tronul ăl ferecat. Dacă nu scoți și nu deschizi în clipă, te scrijelez la beregată. A luat atunci optzeci poli de aur. Vineri, tot cu obrăzare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ușă și Zoe a început să latre, apoi deodată s-a oprit. Trebuie că bătrâna ne-a văzut prin vreo crăpătură și a hotărât să se dea plecată de-acasă. De Zoe îmi pare rău. Încuiată pe undeva cu un căluș. Cu o șosetă sau poate o „bandană“. S-ar putea sufoca. Helen i-a strigat prin deschizătura pentru scrisori din ușă: — O să ne întoarcem, babă nebună. Sunt unul dintre detectivii particulari de frunte din Irlanda, să știi. Din Irlanda, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
coridorului, am auzit ceva, cât se poate de clar și ritmat, un sunet care imită suferința acceptată, sunetul produs de copilul gata să strănute, am auzit ceva care îmi spunea că Eileen era o fabrică de zgomote căreia îi sărise călușul. * Fat Paul se aplecase și trăgea de zăvoarele mari și negre. Și tot acum, Doris Arthur intră în Shakespeare, întrebându-se încotro să-și îndrepte zâmbetul recunoscător. Dar Fat Paul continua să-și țină capul aplecat ca un cerber, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
hai să mergem! ― Da’ ce s-a întâmplat? - a întrebat ea scâncit. ― Nimic deosebit, dar e mai bine să ajungi acasă cât mai repede. În timp ce ea se îmbrăca, lotrul l-a legat pe hangiu fedeleș și i-a pus un căluș în gură. ― Dormi în pace, că mă întorc îndată - i a șoptit, aruncând un țol peste el... Au ieșit cu repeziciune și au pornit către han. Fără a se fi dumirit ce s-a întâmplat cu adevărat, hangița îl urma
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
am în mână ca pe o păpușă. Va face ce am să-i spun eu!” - gândea lotrul, așezându-și pistoalele și durda la îndemână. Nu după multă vreme, hangiul a deschis ochii. Cerceta cu surprindere încăperea străină... I-a scos călușul din gură. L-a dezlegat și l-a așezat pe un butuc care ținea loc de scaun. ― Ei? Ce cauți la mine în bordei la ora asta? Știi bine că nu trebuie să vii aici niciodată. Dacă ti-a luat
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
atacurile cu bețe zoot ale albilor asupra mexicanilor n-au fost raportate niciodată, iar mexicanii n-au sărit unul la celălalt cu un asemenea băț. Îl considerau un instrument murdar sau ceva de genul ăsta. Dar rămâne totuși un indiciu. Călușul de bumbac care sufocă, mâini sau cordon care strangulează, mușcături de dinți și acum tăietura cu bățul zoot. De ce există atâtea forme de brutalitate? Danny spuse: — Ne vedem la cursuri, doctore. Puse telefonul în furcă și se întoarse la mașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
sindicatul pe baza clauzelor tipărite în subsolul paginii, care justificau expulzarea membrilor acestuia ca urmare a activităților subversive. Alte vești vesele din gura lui Johnny: Terry Lux suferise un atac de cord în urma unei „lipse prelungite de oxigen”, provocată de călușul de bani din gură și de secționarea arterei de la mâna dreaptă. Recuperarea mergea bine, dar distrugerea tendoanelor de la mână îl împiedica să mai efectueze vreodată operații de chirurgie plastică. Mickey Cohen a ridicat miza contractului de suprimare al lui Meeks
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
și ne leagă la ochi. Sunt într-un sac de iută legat de un par și purtat pe umerii bărbaților. Cât m-am zbătut, mi-a alunecat de pe ochi cârpa cu care eram legată, deși în gură încă mai am călușul. Prin țesătura aspră a sacului văd lumina. Oamenii coboară smucit printre dealuri și bănuiesc că nu sunt bandiți, căci aceia ar fi avut picioare zdravene pentru terenul acesta plin de obstacole. Am sperat că prințul Kung ne va proteja, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ca lumea, mașina e prost îngrijită, nu i se aduc piese de schimb, nu mai asistă nimeni la execuție. Și când exclama: Ce timpuri, camarade!" Cititorul meu surâde. Parcă i-a plăcut ceva! Da, zice, și cum trebuia să iei călușul în gură și-ți venea să verși și dacă voiai să ridici capul să-l eviți, îți intra un cui în creștet. Ce imaginație anormală!" "Crezi! zic. Chiar atât de anormală? îmi spuneai altădată că știi tu altele în privința asta
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]