292 matches
-
le despletească, și Vasili, care-și scosese și el cojocelul gândind încă, nevinovat, că de căldură făceau toți nefăcuta aceea, o ajută, despărțind cu degetele pletele negre și sârmoase, crețe de la împletitura strânsă. Se descinseră și ei, intrând în rândul cămeșilor albe și crețe și a pletelor până la șolduri. Muzica se încinse într-o sîrbă-ndrăcită, întreruptă de chiuituri sălbatice. Fetele transpirate începură să sufere mângâieri aspre pe țâțe și pe bucile late ce se zăreau acum bine sub cămeșile cusute cu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
în rândul cămeșilor albe și crețe și a pletelor până la șolduri. Muzica se încinse într-o sîrbă-ndrăcită, întreruptă de chiuituri sălbatice. Fetele transpirate începură să sufere mângâieri aspre pe țâțe și pe bucile late ce se zăreau acum bine sub cămeșile cusute cu arnici la gât și la mâneci. Roșii ca racii fierți, flăcăii apucau prin pânza aspră, cu disperarea înecaților, dâmbul din față al fetelor cu care jucau, încercînd să-nfigă degetele adânc în brazda lor dintre pulpe. Vasili, căruia
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
el și lăutarii o luară de la capăt. Vasili nu mai știu dacă e-n rai sau în iad. Muierile și spirtul îl duseseră, oricum, pe ceea lume. La lumina posomorită a opaițelor vedea funduri mari și roze de muieri, cu cămeșa ridicata pân-la brâu și cu rotunjimile pipăite nu doar de labele păroasei ale celui cu care juca, ci și de altele, din preajmă. Văzu țâțe ca niște săculeți moi, scoase afară și frământate până ce albul lor sidefiu se păta cu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
piei argăsite de oaie. Sobele duduiau aici cu putere și icoanele de pe peretele de la răsărit fuseseră învălite cu un țol. O singură lampă cu ulei dădea o bălăceală de beznă și lumină gălbui-cafenie. Ca niște păsări dintr-un neam ciudat, cămeșele tuturor zburară spre tavanul de bârne în care era înfipt busuioc, și Vasili văzu ce nu-și închipuise că avea să vadă fiind încă în viața: Judecata de Apoi, cu bărbați și muieri, goi cum îi făcuse maică-sa, îngrămădiți
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
se afla în rugăciune, chiar după săptămâni de hrană doar cu ierburi și borș, învîrtoșarea Adversarului din josul ființei sale, învecinat cu locul întinării și al ocarei. Iar nopțile, în toiul viselor cu muieri dezvelite, o zeamă sidefie îi umplea cămeșa de cânepă și profetul se rezea ud și-nghețat, dîndu-se singur, în gând, anatema. Însă Domnul nostru Iisus Hristos mai zicea la sfânta Evanghelie: " Dacă mâna ta te face să cazi în păcat, tai-o; este mai bine pentru tine să
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Întins în racla de două sute de metri lungime și umplînd-o cu totul, înfășurat într-un uimitor veșmânt de serasir, țesut cu aur și presărat cu giuvaeruri, ce făcea pe corpul lui cute maiestuoase, lăsând să se vadă piepții și mânecile cămeșii de borangic, odihnea un bătrân de o frumusețe și-o măreție fără de seamăn. Parul alb ca lîna-i cădea pe umeri, amestecîndu-se cu barba ce picura în fuioare de-argint până la brâu. Pe fața smeadă, între sprâncenele încruntate, se desena un
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mărgele sau horboțică (o danteluță lucrată manual). Acest colțar este purtat mai ales vara. În rest, femeile purtau tulpan, o broboadă de culoare închisă. Când timpul se răcea, purtau barize țesute în stative din borangic sau casânci (basmale de cașmir). Cămeșa era făcută din pânză de in sau bumbac. Aceasta se compunea din cinci lați: unul pentru partea din față (piept), altul pentru spate, câte unul pentru mâneci, iar al cincilea, tăiat în două bucăți, se folosește la clinuri. Ornamentele sunt
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mâneci era aplicată o broderie realizată în diverse tehnici: ajurul în cruciulițe, punctul bătrânesc, butucește, pe dos, punturește, în cheițe. Nu lipseau găurelele. Cromatica era diversă: nuanțe de roșu, galben, negru, vișiniu, albastru, verde. Toate acestea dădeau strălucire și frumusețe cămeșii. O altă componentă a costumului femeiesc, folosită atât la muncă, cât și sărbătoarea este catrința. Este țesută în patru ițe, făcută numai din lână sau cu urzeală de bumbac și băteală (bătătură) de lână. Fondul negru este dominant mai ales
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
este de mine mai aproape. Scânteietoare ploaie, lumina de pe ape, 35 Munții pierduți departe în vinetele cețe; Râuri curgând alene, arcuri de frumusețe Îmi amețeau gândirea... Sub arcurile-acele Treceau turmele toate a neamurilor mele, Treceau în șiruri oameni cu albele cămeși Mii, mii [de] oi mărunte, copiii treceau deși Și mii de vite albe și caii mici și sprinteni, Ostași cu chica lungă, bătând cu lungii pinteni: Părea că însuși cerul a fost durat cu fală Pentru intrarea noastră o poartă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mai făcut de când tot ești primar. Nici nu mai stai de vorbă cu oamenii. Ei lasă că ți-o chica ție scaunul de sub fund când vor veni ai noștri la putere. Atunci să te văd eu pe unde îi scoate cămeșa. Când te-or lua la bani mărunți, te-or ciomăgi zdravăn și la zdup cu tine!” „Ce vrei să spui cu asta, măi Catârcă?” am întrebat eu. „Lasă că ai să vezi tu atunci. Ca mâine-poimâine ajunge funia la par
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
blând patul, fiecare din ei credea că nu înțelege ceea ce înțelesese și că nu este adevărată clipa pe care o trăia. Vesel, din întunericul odăii celei mari, Nicos mirele intră în odaia Laviniei. Se sperie ca de o vedenie. În cămeși albe de pânză de in cusută cu arnici au dat buzna mai toți ai casei. Lavinia se ridicase în capul oaselor și un gând nebunesc o făcu să țipe: — Degrabă cheamă vecinii să fie martori! Hai, dragă Nicos, numai tu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
un semn de sărăcie, dar acum văruiala albă scoțând în evidență cele câteva icoane înnegrite de vremi i se părea un semn de puritate. Păși în naos tocmai când din strana din dreapta un bărbat în ițari de cânepă și o cămeșă largă din pânză groasă de in, intonând altfel decât în cântarea grecească cu care se obișnuise, citea psalmul lui David: „Fericit bărbatul carele n-a umblat în sfatul necredincioșilor și în calea păcătoșilor nu a stat și pe scaunul hulitorilor
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe lângă garduri și ziduri mergeau temniceri cu torțe aprinse. Apoi cu iataganele goale ca la paradă, cu pălăriile albe, elegante, abia simțit pășeau, încadrându-i, ieniceri din garda sultanului; între ei, cu fețele nefirești de palide, luminate pacă de albul cămeșilor de in, largi, descheiate la gât și nestrânse în cingători, mergeau în șir Brâncovenii. Prin orașul care nu se trezise, unul după altul, ca niște arătări de vis, nici șovăielnici, nici hotărâți, nici mândri, nici umiliți, treceau ca într-o
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Fâșcâind și chiuind, Neculai țâșnea, zvârlind cu tot ce apuca în mână. Cu coada între picioare, jigodia îngrozită o lua la goană. Neculai no slăbea defel, fugind, desculț și- n capul gol, chiar și la vreme de iarnă, doar în cămeșa de câlți cu care se proslăvise pe cuptor. Destul să zărească prin gemulețul din spatele cuptorului câte un cotei traversând câmpul cu omăt. în chip curios, propria lui stare de orfan nu-l îndemna la înțelegere față de acești oropsiți a căror
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Jana Paraschivei lui Peatră, Ion Tremurici. îi schimbară pe ceilalți la frecat. Animalul însă se umfla din ce în ce și începu a se clătina pe picioare, gata să se prăbușească. Femeile țipară și Jana răcni a bocet. Gâfâind, în cămeșă, apăru și Costan cu o sticlă murdară de untdelemn. - Bagă-i untul de lemn în gură, îl îndemnă Hortolomei. Noul venit prinse vaca de nări și-i vârî adânc în beregată gâtul șipului. Răsucindu-și grumazul, vita, aproape înecată, fu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
au luat cuie din iarbă. Cuiul păscut îi găurește boftul, însă se oprește în floare. Mai rău a fost cu vaca lui Găină care lingea mâna femeii și, cum a dat cu limba, i-a înghițit nevestei acul din mâneca cămeșii. Acul a nimerit într-o vână și de-acolo puterea sângelui l-a mânat la inimă : n-a mai avut nimeni ce-i face. Și, vorbind cu ațâțare, grupul se împrăștie. În casa lui, Gheorghe Pârâială avea mâna largă iar
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
petreceri, ce vinuri consumau, cu ce parfumuri Înmiresmau saloanele! „Au sosit Mătăsării și Catifele de Lyon, Confecțiune de Catife Postav și Astrachan, Manșoane și Capușoane, Materii de Mobile și Covoare, Lampe de Berlin, Serviciuri de Cristal și porcelan, Pănzării și Cămeși de Holanda, Mănuși, Cravate și Parfumerii de Paris și Londra, Bijuterii, Obiecte de artă În bronzu, Bomboane și șocoladă de Paris, Jucării pentru copii, Ceai, Untdelemn și Sardele de Nantes, Vinațuri și Liqueure străine“ - iată caseta publicitară a Magasinului Prunkul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
cel care o să Îndure chinurile iadului pe lumea cealaltă el are să fie, nu tu; pe el l-a ales Dumnezeu să cucerească Țarigradul, să plângă ne-cucerirea lui; să te-ajute, să te libereze, să te-nvețe, să-ți deie cămeșa de pe dânsul, azi, fiindcă ieri cămeșa ceea era a ta, pe tine... - Nu crezi că ne Îndepărtăm? - Ba ne cam, dar numai cât să se vadă mai bine. Austriacul, Turcul, Neamțul n-au pierdut niciodată vremea, explicând, justificându-se față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
pe lumea cealaltă el are să fie, nu tu; pe el l-a ales Dumnezeu să cucerească Țarigradul, să plângă ne-cucerirea lui; să te-ajute, să te libereze, să te-nvețe, să-ți deie cămeșa de pe dânsul, azi, fiindcă ieri cămeșa ceea era a ta, pe tine... - Nu crezi că ne Îndepărtăm? - Ba ne cam, dar numai cât să se vadă mai bine. Austriacul, Turcul, Neamțul n-au pierdut niciodată vremea, explicând, justificându-se față de ocupat, cel mult ziceau: «Eu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
nostru - strigaț’ fa, să vie! Nevasta și nurorile lui Maxim strigă, chiuie, țipă ascuțit, ca druștele, fâlfâie din basmale. Nora oacheșă, drăcoasa de Ileana, s-a suit cu un picior pe butucul unei roți, cu o mână se ține de cămeșa socrului, cu cealaltă arată ceva - nu văd ce - oricum, ceva spre față, ceva de jos. - Ghiorghițăăăă! Da vină, măi, odată! Că te-aștept cu masa-pusăăăă! Și arată iar spre jos-față. Știu: Gheorghiță e omul ei, băiatul lui Maxim, prins de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Întrebându-se ce-au să le aducă ai lor, plecații la parașute: suspante - cu care au să se joace de-a caii? ; vreun znac (insignă)? vreun porthart (fără hărți); material de parașută, din care mamele au să croiască și coase cămeși de culoarea untului cam scorțoase, dar se cheamă că din mătase-de-pădure? Stau În calidor, Înfofolit În pături. Singur-singurel și fără nădejde: Eu n-am În familie bărbat; nici măcar o soră mai flăcăoasă, ca să-mi aducă și mie, copil făr-de tată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ei, În rusește... - și bătrânul ridică mult mâinile, ca să ne arate cum se predaite Ruski. De aceea oamenii care mai Înainte adunau doar ce găseau prin tufișuri, prin copaci, pe sub grămezi de frunze uscate, acum dau fuga de cum văd plutind „cămeșa” peste pădure. Pornesc la vânătoare. Alde Morcov și-a făcut colibă În cornul acela de pădure și așteaptă să-i pice cămeșa din cer’ - chiar se laudă: că două (dintre care una mai lunguță - de fată-mare) i-au scoborât drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
doar ce găseau prin tufișuri, prin copaci, pe sub grămezi de frunze uscate, acum dau fuga de cum văd plutind „cămeșa” peste pădure. Pornesc la vânătoare. Alde Morcov și-a făcut colibă În cornul acela de pădure și așteaptă să-i pice cămeșa din cer’ - chiar se laudă: că două (dintre care una mai lunguță - de fată-mare) i-au scoborât drept În brațe! Oamenii Îi ajută pe cei rămași Încurcați, aninați de crengi, să se descurce, să coboare, fără să-și rupă oasele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
se laudă: că două (dintre care una mai lunguță - de fată-mare) i-au scoborât drept În brațe! Oamenii Îi ajută pe cei rămași Încurcați, aninați de crengi, să se descurce, să coboare, fără să-și rupă oasele. După aceea desprind cămeșele, le taie, le Împart... - Dar cu parașutiștii ce fac?, Îl Întreb pe Moș Iacob, cel carele pe toate le știe el. Bătrânul Își scoate pălăria, se preface că o trântește de pământ de ciudă - o pune la loc, pe cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mine toate câte sunt... Tresar În sânge câte-au fost În lume Și cele câte Înc-ar să mai fie.” Într-o altă plachetă Ereditate găsim Baladă pentru fluiere și buciume; un Psalm (cu ecouri din Cotrușă „țăran român cu bundă, cămeșă și șerpar; trecutul se materializează În „icoane vechi de doine și basme românești””. O relativă schimbare de optică se manifestă În Vestala neagră Însumare de momente reflexive vehiculând o simbolistică decorativă, dar neexcluzând radical clișeele. ...Pretutindeni poetul duce cu sine
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]