460 matches
-
apoi, nopții și somnului odihnitor... Până mâine în zori. Plimbare în eter După ce mi-am oglindit chipul în lacrimile nopții și mi-am limpezit ochii în primele raze ale astrului zilei, am încălecat pe un nor călător, i-am pus căpăstru cu zăbală și am pornit, fericit, într-o plimbare prin văzduh. Sprinten și zburdalnic ca un mânz, ducipalul meu s-a avântat îndată, într-un trap alert. I-am domolit alergarea strunindu-l din frâu, ca să pot admira colinele gătite
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
De la acești seismologi, am reținut următoarele evenimente, prezentate în cadrul unor manifestări cultural-științifice referitoare la educația antiseismică a populației, care au avut loc la Vaslui: în cele 1565 de localități din țară, înainte de cutremur, caii au nechezat cuprinși de spaimă, rupând căpăstrul și fugind din grajduri; câinii au lătrat și au urlat îndelung; păsările nu-și găseau locul; șoarecii au ieșit din ascunzișuri și alergau speriați, la fel au făcut și șobolanii, care au început să alerge prin poduri și curți; pe
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
da nu și norocul îl vînd “. însă, nu te chiti că la oricare pas vei găsi cîte unul, să știe că nu se mărită odată cu vita și capătul de frînghiuță din cornele sale, ori cea dimprejurul grumazului porcului, sau și căpăstrul din capul frumosului cal. După cum se topiră eresuri atîtea ținute în cinste cînd vremea curgea peste dînsele, tot cam așa piere azi obiceiul cu tîlc tăinuit al frînghiei cutăreia vite vîndute la tîrg, ori pe cale, ori și din ogradă. Ci
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
oricărui alt animal, care nici nu mai vîșcă, atunci cînd se vede în lațul frînghiei. Destul e să ai în posesie funia vitei vîndute și gata chiar ai, cînd poftești, altă vită în loc. E știut că prin basme, cît scuturi căpăstrul și calul - ce-i drept, năzdrăvan - îți răsare în față, din oricare lume ar fi. Dar poveștile fost-au, cîndva, învăscute cu viața de fiece zi și trăirea cam nu se putea osebi întru totul de vis. într-o zi
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
determinată de compresiunea rădăcinilor nervoase rahidiene. Elongația se execută cu scopul de adistanța suprafețele articulare, de alungire a tendoanelor și a mușchilor periarticulari, de scădere a unei tensiuni intradiscale. Sistemele prin intermediul cărora se efectuează tracțiunile sunt: corsete toracale sau lombare, căpăstrul - sistem de curele care trec pe sub bărbie (pentru cap) -, dispozitive de sprijin aplicate în scobitura poplitee sau subaxilară, chingi pentru glezne. Sugestii metodice: utilizarea acestui procedeu terapeutic impune stabilirea obiectivelor, a sistemului de acționare prin intermediul acestor aparate, instalarea pacientului, reglarea
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sau Comedia supunerii (1997), este surprinsă drama celor care parcurg traseul frică - supunere, prezența fricii implicând supunerea și invers. Funia, departe de a da sentimentul trăiniciei, îngrădește libertatea de mișcare și de conștiință, întrucât e împletită sub formă de bici, căpăstru, leagăn, centură, pripon, ștreang și laț. Finalul piesei sugerează schimbarea acestor stări determinate de contradicția dintre înveșnicirea răului social și libertatea conștiinței morale a individului. Din moment ce asupriții și asupritorii își împrumută doar măștile de la caz la caz, frica și supunerea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
pe întinderea ogoarelor albe, în apropierea unui sat necunoscut, lângă un drum înzăpezit, calul se împotmoli într-un troian uriaș ce apăruse deodată în fața lor. Obosit de sforțările inutile de a scăpa, îl lăsă atunci pe stăpân să-i pună căpăstru, apoi împreună cu mai mulți oameni binevoitori, chemați în ajutor calul fu scos îndată din "capcana" în care nimerise singur... A doua zi, dimineața, după călătoria lungă și neașteptată, mârțoaga costelivă liniștită și ascultătoare, ca și când ar fi fost înhămată la căruță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
quechua. Drumul a Început cu o potecă stîncoasă pe care nici o altă rasă de cai nu ar fi putut să o urce, iar noi eram precedați de ghidul care mergea pe jos și care pe porțiunile dificile lua caii de căpăstru, trăgîndu-i după el. Străbătuserăm deja două treimi din distanță cînd o bătrînă și un tînăr ne-au apărut În cale. Au apucat frîiele cailor și s-au lansat Într-o tiradă lungă din care am recunoscut doar un cuvînt care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
să treacă de nouă ori prin ele, ca să se mărite curînd. Mireasa dă soacrei ca dar o cămeșă fără gură, ca să nu aibă gură-n casă. Fata care spală cămeși și se udă pe veșminte va căpăta un bărbat bețiv. Căpăstru Să nu dai în nimeni cu căpăstru, că-i rău de jigănii*. Căpătîi Copiii care nu stau cu capul pe căpătîi nu vor trăi mult. Căpistere Să nu lași căpisterea cu răsuri* pe ea, că roade Iuda, furca* pămîntului. Căprioară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să se mărite curînd. Mireasa dă soacrei ca dar o cămeșă fără gură, ca să nu aibă gură-n casă. Fata care spală cămeși și se udă pe veșminte va căpăta un bărbat bețiv. Căpăstru Să nu dai în nimeni cu căpăstru, că-i rău de jigănii*. Căpătîi Copiii care nu stau cu capul pe căpătîi nu vor trăi mult. Căpistere Să nu lași căpisterea cu răsuri* pe ea, că roade Iuda, furca* pămîntului. Căprioară Cînd primăvara căprioarele sălbatice intră în sate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în sfîrșit, influența ecercitată asupra Europei feudale de către modelele orientale, vectori ai zestrei culturale și științifice antice. Ei insistă asupra progresului tehnologic pe care 1-ar fi constituit, se pare, îmbunătățirile în domeniul tracțiunii animale și al carelor (potcovirea și căpăstrul de lemn pe spinare pentru înhămarea cailor, jugul frontal pentru boi), utilizarea morii de apă, punerea la punct și înmulțirea forjelor, permițînd obținerea unui mai bun randament și a unei mai bune calități în prelucrarea metalelor și înlocuirea, în sfîrșit
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
fond, incerți. Potcoava, cuțitul de plug asimetric, furnalul cu ardere internă există deja în Boemia, Moravia și Silezia în secolele al VIII-lea și al IX-lea și n-au dat naștere nici unei dislocări a activităților rurale. Jugul frontal și căpăstrul atelajului, ca și moara de apă și plugul cu comană sînt cunoscute din antichitate și sînt prezente în Europa de Est și în Scandinavia înainte de secolul al X-lea. Deci nu invenția stimulează producția, ci mai degrabă cererea crescîndă este cea care
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
putea depune mărturie de cele auzite. Dar în loc de aceste mărturii îndepărtate, ei l-au raportat imediat superiorilor lor. Astfel, l-au scos pe Voinea din celula 6, cu pătura în cap și l-au condus ca pe o vită de căpăstru într-o cameră mare și întunecoasă. Camera era cufundată într-un semiîntuneric cu o lumină difuză generată de niște beculețe albastre, care se proiectau pe un perete unde se vedeau niște umbre nemișcate, într-o poziție amenințătoare. Totul era perfect
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
dar e o intoleranță ce vine dintr-o anumită curățenie sufletească. Am avut întotdeauna un anume tupeu al purității, sau întru puritate. Sigur, nu confund puritatea cu făina albă. Binecuvîntați fie acești munți în care n-am vrut să port căpăstru, care parcă au fost uneori aspri pentru ca eu să nu abdic niciodată. Nu vreau să zic că am anumite principii. Principiile se preiau întotdeauna. Am însă, se pare, un fel de loialitate înnăscută. Loialitatea adevărată include și intoleranță. Cinstea nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
a scos căruța-n drum. S-a întors în curte, a închis ușa de la chichineață, precum și poarta curții. Căsuța lui moș Danilov a rămas singură-singurică doar în grija bunului Dumnezeu. Nu avea nici măcar un cățel. Tata a luat oarba de căpăstru și au pornit-o spre platforma de gunoi. Iepele lui moș Danilov erau un miracol, petrecându-se aceeași metamorfoză incredibilă și uluitoare ca-n povești, unde calul cel mai jigărit și mai prăpădit din fundul grajdului, odată scos afară, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
oprea atelajul până ce procesul respiratoriu al pirpirielor se încadra firesc în limitele normale. Trecătorii se uitau cu mirare, dar și cu o vădită plăcere la bărbatul în bustul gol, cu epiderma bronzată, degajând forță și frumusețe și care ducea de căpăstru o iapă oarbă. Era un grup în mișcare atractiv, pitoresc și interesant care nu putea lăsa pe nimeni indiferent. Se întrebau pe bună dreptate cine să fie necunoscutul cărând gunoiul din curtea bătrânului sârb? Între timp, tata a ajuns la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
astea pot fi omorâte numai într-un singur fel. Te duci cu copiii tăi la platforma de gunoi și aduni într-un sac tot felul de resturi de încălțăminte din piele sau cauciuc: tocuri de cizmă, capete de curele, de căpestre, de hamuri, apoi le pui pe toate în mijlocul camerei și le dai foc. Închizi bine ușile și geamurile toate și nu te mai întorci aici decât peste două săptămâni. Fumul ăsta este atât de otrăvitor încât vor muri toate: nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de neliniște, de agitație, care se propaga nevăzut și neauzit, pe lungimi de undă necunoscute și nepercepute de om, făcând să se zbârlească părul ca la arici pe spinarea lor, să boncăluiască, să ragă, să izbească năprasnic din copite, rupând căpestrele; iar reprezentantele sectorului avicol se zburătăceau în cârâieli asurzitoare, repezindu-se buluc sub protecția sigură și binefăcătoare a hambarului, de parcă ar fi zărit un stol de vulturi pleșuvi!... Puțin probabil, nu? O stare de excitație animalieră generală și paroxistică ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
făcut apariția domnul Toma: cu barba lui uriașă de pitic înalt, cu privirea dusă, purta un fel de cămașă de noapte peticită, făcută din pânză de sac, ținea într-o mână o umbrelă neagră deschisă și în mâna cealaltă avea căpăstrul unui măgăruș slăbănog și îndărătnic pe care-l trăgea anevoie după el. Am rămas toți cu gura căscată, inclusiv tovarășii Gârmoci și Fanache. Orchestra a amuțit și ea. În liniștea teribilă care s-a lăsat am auzit toți, limpede, ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
jos, sub stânci, și ajunseră cu grijă la poalele acestuia. Doi cai așteptau acolo Înșeuați și gata de plecare. De la oblânc slujitorul scoase niște haine pe care și le traseră În grabă peste veșminte și porniră, ducându-și caii de căpăstru pe cărarea Îngustă. În scurtă vreme ajunseră la drumeagul ce cobora de la castel. Acolo Încălecară și porniră spre vale. Se vedea că nu era prima oară când cei doi alegeau acest drum pentru a ieși din cetate. Trecură râulețul Dreisam
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
mic de făcut. Vreau să vă arăt ceva. Îl urmară cu toții pe o cărare care se afunda În pădure, la capătul căreia se afla o pată mare de umbră, de fapt o coli bă sărăcăcioasă. Oamenii Își țineau caii de căpăstru și se fereau să vorbească, simțind pretutindeni primejdia. Nu trebuie să vă feriți, Îi Încredință Johannes. Omul pe care-l veți vedea e de toată Încrederea, ca și Stephan. Bătu de trei ori În ușă, de două ori scurt și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
râzând. Fugarii se urcară În căruță, se ascunseră În fân și țăranul dădu bice cailor. Făcuseră de-abia câțiva pași, când, deo dată, se auziră din turn trâmbițe care anunțau sosirea stăpânului. Fără a bănui primejdia, căruțașul luă calul de căpăstru ca să-l strecoare prin mulțimea de slugi care umpluse curtea. Din greșeală Îl Împinse pe unul dintre scutieri și acesta se Întoarse furios. Văzându-l pe zdrențuros, Îl lovi cu sabia, fără multă vorbă. La vederea sângelui tovarășii lui se
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
și ne-a adus acasă, la Costișa. Mi-aduc aminte că, la trecerea peste Suceava, unul din cai s-a oprit la mijlocul apei și speriat, nu mai vrea să înainteze. Uncheșul a coborât încet pe oiște, a luat calul de căpăstru și i-a vorbit ca unui prieten: Hei, Roibule, ce e cu tine? Ce s-a întâmplat? Doar n-o să ne lași, aici, în mijlocul râului? Calul a nechezat de două ori, a smuncit o dată căruța, de credeam că ne răstoarnă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Deodată însă caii s-au oprit. Scoteau aburi pe nări, pufneau nervoși și nu vroiau să înainteze. Am înlemnit de spaimă. Bădița nu și-a pierdut cumpătul. A coborât calm pe oiște, a trecut în fața lor, i a luat de căpăstru și le-a vorbit ca unor prieteni vechi: Haideți, măi Murgule și Surule, de ce-mi faceți asta, tocmai acum! Doar voi sunteți băieții mei, de treabă! I-a mângâiat pe amândoi și le-a strecurat cu grijă câteva bucățele
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lanțul piedicii, o pune sub roata din dreapta iar Maria coboară din căruță ca să i se mai desmorțească picioarele. Emilia se dă și ea jos din căruță și făcu câțiva pași. Porniră apoi încetișor, să coboare valea, Gheorghiță ținând caii de căpăstru până ce ajunseră în vale, apoi după ce opriră din nou ca să despiedice roata, se sui lângă taică-su și plecară mai departe. încă de la intrarea în sat mai multe femei care îi cunoșteau, s-au adunat lângă căruță și, după ce le
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]