308 matches
-
ați știut?! Asta este băieți, dacă vă convine, bine, dacă nu, cărați-vă la Domnul vostru, că al nostru nu mai are nevoie de voi!" Noi am Înțeles, nu știu dacă Înțelegeți voi ce vă pregătiți cu propriile mânuțe și căpșoare luminate de stăpânii voștri. Știți (mă scuzați că vă tot plictisesc cu citate de la bunii noștri oameni simpli și ei ca și noi, nu ca voi!) că "așa cum Îți așterni, așa dormi" și mai știți că Domnii noștri vorbeau cu
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
de distins, care a făcut o carieră politică atât de frumoasă. Papa răsucește țigaretul de fildeș între degetele osoase și lungi, o ascultă pe Muti și tace nemulțumit, până când cineva - cine oare ? - se strecoară pe lângă el neobservată... Cineva își strecoară căpșorul cu funda de tafta foșnitoare, exact prin îndoitura brațului, și Papa se sperie și se miră, pentru că nu știe cine poate să fie ! Câți ani au trebuit să treacă până când ea să înțeleagă - hélas ! - că lumea nu se mai întoarce
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Doar incapacitatea lui mondenă l-a gonit pe Profesor înapoi la scrisori. O clipă pe care tânărul o suportă greu - cea de acum -, când, cu mâinile la spate, examinează un porțelan de pe șemineu : o păstoriță visătoare, cu mâna la tâmpla căpșorului blond, îngrijit frizat, îmbrăcată într-o rochie adânc decoltată, cu obligatoriul câine și obligatoria stâncă la piciorușele ei încălțate în pantofiorii Louis-Quinze, și un păstoraș care, cu un grațios pas, înaintează spre ea, ducând un coșuleț de flori în mână
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
un ghiont lui Julius, care nu scotea o vorbă, aproape mort de frică: pentru prima dată ieșea noaptea, pentru prima dată se ducea la un aeroport și tot pentru prima dată se despărțea de sora lui pentru atîta timp: În căpșorul lui adormit se adunau o sumedenie de gînduri care-l tulburau peste măsură, ghiontul neașteptat al Cinthiei Îl făcu să Încremenească de spaimă, dar de Îndată ce-și reveni se sili să-i răspundă printr-un zîmbet. Erau prea mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de el. — Dragă Susan, Julius e treaz și e trecut de ora unsprezece. Să nu i se facă rău dacă stă treaz pînă la ora asta. — Darling, ce faci acolo sus? Întrebă Susan, ridicîndu-și privirea spre fereastra unde se vedea căpșorul lui Julius. Nu pot să dorm, mămico; e multă gălăgie. Juan Lucas văzuse și el că se Întîmplă ceva. — Ascultă, băiete, spuse În glumă; ce faci acolo treaz la ora asta? — Mă uit, unchiule. Vrei să-ți trimitem un whisky
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
se petreceau lucrurile În fiecare noapte și nu-i mai făcea nici o plăcere să stea. O opri Însă accentul Încîntător al lui Lester Lang al III-lea. CÎți au foust incașii? Întrebă, aruncînd o privire spre fereastra unde se profila căpșorul lui Julius. — Paisprezece. — La naiba! Fantastic! I don’t know how many presidents there have been in the States. Must revise my history. Străinul uitase de președinții lui. Un hohot de rîs general al celor care Înțelegeau englezește. Și Lastarria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
În pat decît pe plajă și nu ne temeam de viitor. Sau plecam la NewYork cu cele două fete ale noastre, care nu voiau să circule decît cu taxiul, ca să vadă zgîrie-norii prin geamul din spate al mașinii, stînd cu căpșoarele răsturnate de parcă se dădeau În leagăn. Doar cu Delphine m-am culcat În iarbă. La Începutul legăturii noastre - În cazul meu, un adulter - am făcut o plimbare lungă În zona Landelor și i-am spus: „Hai să ne Întoarcem la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
copilului. Privește în depărtare, spre orizont; un gând măreț că întreaga lume se oglindește în privirea Lui; chipul Îi e trist. Copilul a tăcut, și-a pus coatele pe genunchii Lui și, sprijinindu-și obrazul în palmă, și-a ridicat căpșorul și, îngândurat, cum cad copiii câteodată pe gânduri, privește țintă la El. Soarele asfințește... Iată tabloul meu! Sunteți inocentă și în inocență stă toată perfecțiunea dumneavoastră. O, numai asta țineți-o minte! Ce vă privește pasiunea mea pentru dumneavoastră? De-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
foarte alarmată, foarte nehotărâtă și foarte chinuită de ceva („de gelozie“, șopti prințul în sinea lui). Mai rezulta și că, desigur, o tulburau niște oameni răi, și era foarte ciudat că avea atâta încredere în aceștia. Cu siguranță, în acest căpșor lipsit de experiență, dar nesăbuit și mândru se înfiripau niște planuri deosebite, poate nefaste și... și nemaipomenite. Prințul era extrem de speriat și, în tulburarea sa, nu știa absolut deloc ce să facă. Trebuia să întreprindă imediat ceva, asta o simțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ne apucă ploaia! — Dar cerul e senin! Fulgere pe cer senin! se înfioară oarba. Nu sunt de bun augur. Își impune să rămână calmă. Mergem mai întâi să-ți arătăm unde sunt depuse sulițele lui Marte, grăiește către copilă. Mângâie căpșorul văduvit pe păr: — Apoi ne luăm liber toată ziua ca să te sărbătorim. Fetița tropăie fericită lângă ea. După câțiva pași întreabă: — Da’ de ce avem și sulițe? — Fiind locul unde se adună colegiile preoțești, trebuie să existe și un sanctuar al
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cutia cu tămâie sau vasul de libații. Micuțele dom nișoare ce-și poartă deja cu cochetărie rochițele au rulat pe braț câte un șervet cu franjuri. Partenerii lor sunt înveșmântați în tunici scurte, strânse pe talie. Mângâie în treacăt niște căpșoare și încearcă să treacă mai departe. Instantaneu câțiva calatores se interpun între el și copii. Ieșindu-și din fire, Nero își înfige mâna în pieptul celui de lângă el și-l scutură violent: — Cum îndrăznești, tu, sclav eliberat de Arvali...? Omul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
asigurare a complicității, un angajament, o dovadă de loialitate. Se tulbură. Loialitate? Față de ce? Suspină. Nu știe. Își întoarce istovit privirea spre altar. Lângă Augustus se află acum o micuță camilla. Împăratul îi aranjează cu tandrețe coronița cu lauri pe căpșor. Alături de ei un bărbat se roagă cu brațele înălțate. O mișcare a mâinii îi dezvelește creștetul. Tiberius îl recunoște imediat. Quinctius Caecilius Metellus. Senator. Nu s-a ridicat niciodată până acum la demnitatea de consul și pare să aibă puține
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Nu Înțelegeam cum ți-ai putea dori ca altcineva decît soțul tău să asiste la nașterea copilului. Chiar crezuse Linda că voi mai putea vreodată să o privesc În ochi, după ce mă va fi văzut zăcînd cu picioarele desfăcute, În timp ce căpșorul unui copil Îmi ieșea din vagin? Numai gîndul mă face să transpir. M-am uitat și eu la documentarele acelea despre naștere, am văzut Întregi familii strînse În jurul mamei, În salon, și n-am simțit decît oroare. Nu e ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
dar, evident, cu același gînd În minte și așteptînd la Lisa să rostească tare: „N-ai putea să ți-l aduci și singur?“. — Vin Într-o clipă, răspunde Lisa, moment În care eu mă ridic În picioare, Îl sărut pe căpșor pe Tom și-i spui Lisei, ignorîndu-l cu bună știință pe Andy: — Nu te deranja, Îl aduc eu. — Vin să te ajut, sare Trish și o luăm amîndouă la fugă spre bucătărie. — Îți vine să crezi ce-am auzit adineauri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
nisip, iar eu o așez pe Millie cea somnoroasă În pătuțul pe care l-am adus cu noi. Nu a dormit după-masă și, deși s-a comportat minunat În avion, faptul că a stat cu degețelul În gură și cu căpșorul sprijinit de pieptul meu e un semn clar că e gata să meargă la culcare. După cinci minute, mă strecor În camera ei Întunecată și constat că a adormit deja. Genele i se curbează dulce deasupra pomeților, și Încă Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
vedea mama și tatăl, la un Crăciun de acum câteva zeci de ani, scoțând la iveală timizi bicicleta pe care Moș Crăciun o adusese de la Polul Nord. Privește, iubito, Moșul ți-a lăsat chiar și o cască roz să-ți protejeze căpșorul... - Aaaaauuuu... Tușind și înecându-se, fiind imobilizată de lanțuri grele de metal, Cheryl devenise aproape o jucărie; acum, era din nou trasă afară din apa opacă a heleșteului cu ajutorul unei frânghii și a unui scripete fixat undeva deasupra apei. Țeasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
fi mai fericită în felul acesta. Iată, avea ceva pentru ea. Roy deschise o ușă și scoase la iveală o bicicletă Schwinn nou-nouță. Cu panglici colorate pe coarne, o roată de rezervă - până și o cască roz să-i protejeze căpșorul. Cheryl se dădu bătută. Bine, bine, ai câștigat. Ia nenorocita de barcă, ia-ți și nenorocita de prietenă. Doar lăsați-mă, lăsați-mă în pace. Își deschise nările, pentru a lăsa moartea reconfortantă să îi pătrundă în plămâni. - Uite acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
mantaua albă, i-au căzut doi nasturi negri, de cărbune. Mătura din mâna dreaptă, îi atârnă sub greutatea zăpezii. Doar morcovul roșu, care-i ține loc de nas, îl face mai vesel. Îngândurat, zâmbește totuși cu dinții lui de fasole, căpșoarelor de la geam care l-ar invita cu dragă inimă în casă, dacă nu s-ar topi. Văzduhul prinde iarăși a-și cerne sita uriașă, argintând zarea. Ninge! Ninge! Corina Popa, clasa a II-a C Proiect didactic 1. Subiectul: Cititul
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
fi înapoi... Porumbelul ............................................................... Ciuguli ceva de pe la găini, de pe la puișori și apoi se așează pe acoperișul casei, să se mai odihnească. De departe porumbița auzi o detunătură. Un fior îi trecu prin inimă. Zbură în direcția aceea. Cu aripile întinse, cu căpșorul plecat într-o parte, cu ochișorii negri ca două boabe de piper, puișorul se rostogolise de pe acoperiș la rădăcina unui frăgar. Bietul meu porumbel! Și izbucni în plâns. 13. COMPOZIȚII PE BAZA UNOR CUVINTE DE SPRIJIN Pentru a-și exprima
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
un mănunchi de curcubee luminoase. Merg la geam și nimeresc sub cascada surâzătoare și călduță a primelor raze de dimineață. Din negura amintirilor ies la iveală zile cu soare călduț când dintre frunzele moarte și căzute la pământ apăreau sfioase căpșoarele firave ale florilor de primăvară. Amintirea albilor ghiocei și a primelor ciripituri vesele a fost luată de trecerea timpului. Cerul e azuriu. În zare se mai vede un colț din trena nopții, dar soarele își arată fața îmbujorată. Frunzele copacilor
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Seara s-a coborât peste pământ și ninsoarea nu mai contenește. La unele ferestre mai este încă lumină, în speranța că Moșul va zări casa. Un zgomot ciudat se aude deodată în pod și pe hornul mic se zăresc două căpșoare simpatice foarte cunoscute. Moș Crăciun și-a trimis înainte argații lui, pe Phit și Milt, să vadă dacă am adormit, pentru a-mi pune cadouri. Curând, și-a făcut apariția bunul Moș căruia iam pregătit o farfurie cu prăjituri. Moș
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
celui ce o cunoaște îndeaproape cu o muzică plină de nostalgie. Orașul e încă tânăr. Nici nu se cunoaște că are șapte vieți. Casele întineresc văzând cu ochii, acoperișurile se spală de ani și de praf, geamurile scot la iveală căpșoare bălaie cu ochi mari și obraji rumeni. Portița scârțâie... Bate vântul. Aduce o boare din trecut. Miroase a Ștefan cel Mare și a Cantemir. Dacă bătrânul castan ar putea vorbi, ne-ar spune că orașul acesta a văzut multe. El
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
însă amintindu-și că i-au trebuit doi ani de război ca să ajungă acolo de unde a pornit împotriva sfaturilor doamnei Bologa, ale protopopului și ale tuturor, afară de Marta... La gât purta un medalion cu o buclă blondă și chipul unui căpșor fermecător. I le-a dat când a fost acasă, în concediu, șoptindu-i "eroule", cum de altfel îi zicea și în scrisori. "Marta e vina tuturor...", încercă să-și zică în taină, ca o scuză față de conștiința dojenitoare. Dar își
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ochii săi aurii scrutează fără liniște tot ce se întâmplă în jurul său, apoi aud zgomotul unor pași grăbiți, oprindu-se la fiecare salon în parte, pe cine cauți, fetițo, întreabă cineva, iar ea strigă, pe tatăl meu, și iată-i căpșorul în cadrul ușii, cu fața luminoasă, cu ochii ei asemenea unor struguri verzi strălucind de emoție, tati, ce s-a întâmplat cu tine, strigă ea, agățându-se de trupul lui inert, ignorând toate tuburile acelea atârnate de corpul său, ignorându-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
de această săptămână. Toată lumea ne va lua în seamă. De-abia după ce ea trece, ne vom continua dialogul cu anonimatul. Curentul, 8 martie, 1998 Eternul masculin Ea îi prinse obrajii în palme privindu-l adînc în ochi: „Nu-ți bate căpșorul tău delicat cu problemele acestea grele. Gândește-te la ceva plăcut, cumpără-ți un after-shave, o cravată nouă, o bluziță, ceva”. Mintea îi zboară la un titlul de gazetă: „Bărbații frumoși și-au câștigat dreptul de a fi tâmpiți”. Zâmbi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]