577 matches
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Impact > Istorisire > SOFIA COMAN - ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUȘE Autor: Sofia Coman Publicat în: Ediția nr. 508 din 22 mai 2012 Toate Articolele Autorului IXODIDOZA-IXODIDOTOXICOZA Sunt boli parazitare ale tegumentului cu caracter sezonier estival produse de căpușe ixodide, manifestate prin stare de neliniște, slăbire, anemie, dermatite nodulare și microabcese. Etiologie. Căpușele sunt acarieni din familia Ixodidae cuprinse în genurile: Ixodes, Hyalomma, Rhipicephalus, Dermacentor, Haemaphysalis și Boophilus în zonele temperate, iar în zonele tropicale se adaugă și genul
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
Sofia Coman Publicat în: Ediția nr. 508 din 22 mai 2012 Toate Articolele Autorului IXODIDOZA-IXODIDOTOXICOZA Sunt boli parazitare ale tegumentului cu caracter sezonier estival produse de căpușe ixodide, manifestate prin stare de neliniște, slăbire, anemie, dermatite nodulare și microabcese. Etiologie. Căpușele sunt acarieni din familia Ixodidae cuprinse în genurile: Ixodes, Hyalomma, Rhipicephalus, Dermacentor, Haemaphysalis și Boophilus în zonele temperate, iar în zonele tropicale se adaugă și genul Amblyomma. Morfologie. Căpușele sunt acarieni cu corpul oval, turtit dorso-ventral, de culoare gălbui-cenușie când
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
prin stare de neliniște, slăbire, anemie, dermatite nodulare și microabcese. Etiologie. Căpușele sunt acarieni din familia Ixodidae cuprinse în genurile: Ixodes, Hyalomma, Rhipicephalus, Dermacentor, Haemaphysalis și Boophilus în zonele temperate, iar în zonele tropicale se adaugă și genul Amblyomma. Morfologie. Căpușele sunt acarieni cu corpul oval, turtit dorso-ventral, de culoare gălbui-cenușie când sunt nehrănite sau roșie-brună când sunt hrănițe. Dimensiunile căpușelor sunt variabile în funcție de stadiul evolutiv, sex și starea de hrănire. Masculii sunt mai mici și măsoară 2-7 mm/1,5-5
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
Ixodes, Hyalomma, Rhipicephalus, Dermacentor, Haemaphysalis și Boophilus în zonele temperate, iar în zonele tropicale se adaugă și genul Amblyomma. Morfologie. Căpușele sunt acarieni cu corpul oval, turtit dorso-ventral, de culoare gălbui-cenușie când sunt nehrănite sau roșie-brună când sunt hrănițe. Dimensiunile căpușelor sunt variabile în funcție de stadiul evolutiv, sex și starea de hrănire. Masculii sunt mai mici și măsoară 2-7 mm/1,5-5 mm, iar femelele 6-20mm/4-10 mm. Particularități morfologice ale principalelor specii: • Ixodes ricinus - căpușa cu rostrum lung, baza rostrumului reniforma
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
sau roșie-brună când sunt hrănițe. Dimensiunile căpușelor sunt variabile în funcție de stadiul evolutiv, sex și starea de hrănire. Masculii sunt mai mici și măsoară 2-7 mm/1,5-5 mm, iar femelele 6-20mm/4-10 mm. Particularități morfologice ale principalelor specii: • Ixodes ricinus - căpușa cu rostrum lung, baza rostrumului reniforma dorsal și pentagonala ventral. Silonul anal este situat anterior, coxa primei perechi de picioare prezintă o prelungire sub formă de spin, picioarele sunt fine și grupate anterior. Femelă are corpul de nuanță gălbuie și
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
este triunghiulara și nu prezintă silon anal. Masculul are scuturi anale. • Haemaphysalis punctata - rostrum scurt, baza rostrumului dreptunghiulara, picioare fine și silon anal posterior. Ciclul evolutiv se caracterizează prin alternanta fazelor parazite pe corpul animalelor cu faze libere în biotopuri. Căpușele se înmulțesc prin metamorfoza completă: ou → larva → nimfa → adult. Toate stadiile evolutive sunt hematofage și atacă animalele pentru a se hrăni. Căpușele determina ectoparazitism temporar cu specificitate largă, atacă numeroase specii de animale de la mici rozătoare până la mamifere (rumegătoare, cabaline
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
anal posterior. Ciclul evolutiv se caracterizează prin alternanta fazelor parazite pe corpul animalelor cu faze libere în biotopuri. Căpușele se înmulțesc prin metamorfoza completă: ou → larva → nimfa → adult. Toate stadiile evolutive sunt hematofage și atacă animalele pentru a se hrăni. Căpușele determina ectoparazitism temporar cu specificitate largă, atacă numeroase specii de animale de la mici rozătoare până la mamifere (rumegătoare, cabaline, carnivore, animale sălbatice) uneori păsări, reptile și chiar omul. Căpușele ixodide se clasifică în trei categorii: căpușe cu 3 gazde la care
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
Toate stadiile evolutive sunt hematofage și atacă animalele pentru a se hrăni. Căpușele determina ectoparazitism temporar cu specificitate largă, atacă numeroase specii de animale de la mici rozătoare până la mamifere (rumegătoare, cabaline, carnivore, animale sălbatice) uneori păsări, reptile și chiar omul. Căpușele ixodide se clasifică în trei categorii: căpușe cu 3 gazde la care fiecare stadiu evolutiv coboară pe sol, iar în stadiul următor atacă alte animale (Ixodes, Dermacentor); căpușe cu 2 gazde la care doar nimfele și adulții coboară pe sol
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
animalele pentru a se hrăni. Căpușele determina ectoparazitism temporar cu specificitate largă, atacă numeroase specii de animale de la mici rozătoare până la mamifere (rumegătoare, cabaline, carnivore, animale sălbatice) uneori păsări, reptile și chiar omul. Căpușele ixodide se clasifică în trei categorii: căpușe cu 3 gazde la care fiecare stadiu evolutiv coboară pe sol, iar în stadiul următor atacă alte animale (Ixodes, Dermacentor); căpușe cu 2 gazde la care doar nimfele și adulții coboară pe sol (Rhipicephalus, Hyalomma, Haemaphysalis); căpușe cu o singură
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
mamifere (rumegătoare, cabaline, carnivore, animale sălbatice) uneori păsări, reptile și chiar omul. Căpușele ixodide se clasifică în trei categorii: căpușe cu 3 gazde la care fiecare stadiu evolutiv coboară pe sol, iar în stadiul următor atacă alte animale (Ixodes, Dermacentor); căpușe cu 2 gazde la care doar nimfele și adulții coboară pe sol (Rhipicephalus, Hyalomma, Haemaphysalis); căpușe cu o singură gazdă la care numai adulții se desprind de pe animal și coboară pe sol (Boophilus). Durată parazitarii este în medie de 6-7
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
în trei categorii: căpușe cu 3 gazde la care fiecare stadiu evolutiv coboară pe sol, iar în stadiul următor atacă alte animale (Ixodes, Dermacentor); căpușe cu 2 gazde la care doar nimfele și adulții coboară pe sol (Rhipicephalus, Hyalomma, Haemaphysalis); căpușe cu o singură gazdă la care numai adulții se desprind de pe animal și coboară pe sol (Boophilus). Durată parazitarii este în medie de 6-7 zile până la 30 de zile la femelele nefecundate, care își prelungesc perioadă până întâlnesc masculii pentru
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
o singură gazdă la care numai adulții se desprind de pe animal și coboară pe sol (Boophilus). Durată parazitarii este în medie de 6-7 zile până la 30 de zile la femelele nefecundate, care își prelungesc perioadă până întâlnesc masculii pentru cuplare. Căpușele se cuplează pe corpul animalelor parazitate în timpul hrănirii. Femelele satule și fecundate se desprind de pe tegumentul gazdei și ajung în diferite biotopuri (pășune, tufișuri, adăposturi) unde după 4-8 săptămâni pontează între 500-2000 ouă sub formă de grămezi în locuri adăpostite
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
ecloziunea larvelor. În căutarea gazdelor, larvele se deplasează pe vegetația din mediu, isi agită picioarele și așteaptă să treacă prin apropiere mici viețuitoare- șoareci, șobolani, hârciogi, veverițe, arici, păsări etc. pe care le atacă în regiunile corporale cu piele fină. Căpușele se fixează pe tegumentul acestor animale și timp de 6-7 zile se hranesc, apoi coboară pe sol și după 7-10 zile năpârlesc devenind nimfe. Năpârlirea larvelor la celelalte două categorii de căpușe se produce pe corpul animalelor. Nimfele atacă alte
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
le atacă în regiunile corporale cu piele fină. Căpușele se fixează pe tegumentul acestor animale și timp de 6-7 zile se hranesc, apoi coboară pe sol și după 7-10 zile năpârlesc devenind nimfe. Năpârlirea larvelor la celelalte două categorii de căpușe se produce pe corpul animalelor. Nimfele atacă alte gazde și se hranesc 4-16 zile, apoi coboară pe sol și prin năpârlire se transformă în adulți (căpușe cu trei gazde). Căpușele adulte atacă gazdele pentru a se hrăni și împerechea. La
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
și după 7-10 zile năpârlesc devenind nimfe. Năpârlirea larvelor la celelalte două categorii de căpușe se produce pe corpul animalelor. Nimfele atacă alte gazde și se hranesc 4-16 zile, apoi coboară pe sol și prin năpârlire se transformă în adulți (căpușe cu trei gazde). Căpușele adulte atacă gazdele pentru a se hrăni și împerechea. La căpușele cu două gazde nimfarea se produce pe corpul animalului parazitat. Nimfele coboară pe sol și se transformă prin năpârlire în adulți. Căpușele adulte atacă gazdele
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
năpârlesc devenind nimfe. Năpârlirea larvelor la celelalte două categorii de căpușe se produce pe corpul animalelor. Nimfele atacă alte gazde și se hranesc 4-16 zile, apoi coboară pe sol și prin năpârlire se transformă în adulți (căpușe cu trei gazde). Căpușele adulte atacă gazdele pentru a se hrăni și împerechea. La căpușele cu două gazde nimfarea se produce pe corpul animalului parazitat. Nimfele coboară pe sol și se transformă prin năpârlire în adulți. Căpușele adulte atacă gazdele se hranesc și se
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
se produce pe corpul animalelor. Nimfele atacă alte gazde și se hranesc 4-16 zile, apoi coboară pe sol și prin năpârlire se transformă în adulți (căpușe cu trei gazde). Căpușele adulte atacă gazdele pentru a se hrăni și împerechea. La căpușele cu două gazde nimfarea se produce pe corpul animalului parazitat. Nimfele coboară pe sol și se transformă prin năpârlire în adulți. Căpușele adulte atacă gazdele se hranesc și se împerechează, iar femelele coboară pe sol pentru ponta. La căpușele cu
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
transformă în adulți (căpușe cu trei gazde). Căpușele adulte atacă gazdele pentru a se hrăni și împerechea. La căpușele cu două gazde nimfarea se produce pe corpul animalului parazitat. Nimfele coboară pe sol și se transformă prin năpârlire în adulți. Căpușele adulte atacă gazdele se hranesc și se împerechează, iar femelele coboară pe sol pentru ponta. La căpușele cu o singură gazdă larvele urca pe animale se hranesc și se transformă în nimfe, apoi în adulți și numai aceștia coboară pe
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
La căpușele cu două gazde nimfarea se produce pe corpul animalului parazitat. Nimfele coboară pe sol și se transformă prin năpârlire în adulți. Căpușele adulte atacă gazdele se hranesc și se împerechează, iar femelele coboară pe sol pentru ponta. La căpușele cu o singură gazdă larvele urca pe animale se hranesc și se transformă în nimfe, apoi în adulți și numai aceștia coboară pe sol. Ciclul evolutiv se desfășoară în timp variabil dependent de temperatură, umiditate, alți factori climatici, endogeni și
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
gazdă larvele urca pe animale se hranesc și se transformă în nimfe, apoi în adulți și numai aceștia coboară pe sol. Ciclul evolutiv se desfășoară în timp variabil dependent de temperatură, umiditate, alți factori climatici, endogeni și zona geografică. La căpușele cu o singură gazdă ciclul evolutiv se desfășoară în 2-3 luni, iar celelalte grupe în 2-3 ani. Patogeneza. Căpușele parazitează pielea gazdelor, prin fixarea pe diferite regiuni corporale și exercita: acțiune mecanic-iritativă traumatica, toxică, spoliatoare și inoculatoare. Acțiunea mecanic-iritativă se
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
pe sol. Ciclul evolutiv se desfășoară în timp variabil dependent de temperatură, umiditate, alți factori climatici, endogeni și zona geografică. La căpușele cu o singură gazdă ciclul evolutiv se desfășoară în 2-3 luni, iar celelalte grupe în 2-3 ani. Patogeneza. Căpușele parazitează pielea gazdelor, prin fixarea pe diferite regiuni corporale și exercita: acțiune mecanic-iritativă traumatica, toxică, spoliatoare și inoculatoare. Acțiunea mecanic-iritativă se exercită în timpul hrănirii prin producerea de microleziuni în tegument. Cu chelicerele secționează tegumentul, palpii îndepărtează buzele plăgii, iar hipostomul
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
exercita: acțiune mecanic-iritativă traumatica, toxică, spoliatoare și inoculatoare. Acțiunea mecanic-iritativă se exercită în timpul hrănirii prin producerea de microleziuni în tegument. Cu chelicerele secționează tegumentul, palpii îndepărtează buzele plăgii, iar hipostomul se înfige în piele până în derm în apropierea capilarelor sangvine. Căpușele cu rostrum lung penetrează adânc pielea și stau fixate ore sau zile pentru a se hrăni. La locul înțepăturii se produce distrugerea țesuturilor consecutiv acțiunii citolizinelor salivare și se constată hemoragii, edeme, papule, depilații și hipercheratoza. Pe pielea afectată apare
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
a femelelor, distrucțiile tisulare și reacțiile gazdei sunt mai profunde și se manifestă prin edeme dureroase. Animalele se scarpină violent și se produc lezionări ale pielii. Pot interveni infecții supraadăugate cu Staphylococcus aureus, situație în care se instalează „piemia de căpușa''. Local se observă inflamații, necroze, extravazări sanguine, edeme și hemoliza. Paralizia de căpușe apare la 4-7 zile de la fixarea pe tegument fiind produsă mai frecvent de femele (Ixodes sp. și Rhipicephalus sp.) și se semnalează la ovine, dar și la
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
prin edeme dureroase. Animalele se scarpină violent și se produc lezionări ale pielii. Pot interveni infecții supraadăugate cu Staphylococcus aureus, situație în care se instalează „piemia de căpușa''. Local se observă inflamații, necroze, extravazări sanguine, edeme și hemoliza. Paralizia de căpușe apare la 4-7 zile de la fixarea pe tegument fiind produsă mai frecvent de femele (Ixodes sp. și Rhipicephalus sp.) și se semnalează la ovine, dar și la carnivore (câine, pisica). Femelele stau mai multe zile pe pielea animalelor și se
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
produsă mai frecvent de femele (Ixodes sp. și Rhipicephalus sp.) și se semnalează la ovine, dar și la carnivore (câine, pisica). Femelele stau mai multe zile pe pielea animalelor și se deplasează până se întâlnesc cu masculii pentru copulare. Prezenta căpușelor ixodide pe tegumentul animalelor determina stare de neliniște, prurit insistent și anemie. Acțiunea toxică. În timpul hrănirii, căpușele inoculează produșii glandelor salivare ce conțin enzime proteolitice și compuși anticoagulanți, hemolizanți ce facilitează modul hematog de nutriție. Căpușele exercita acțiune toxică locală
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]