218 matches
-
88%). Pentru 5% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Valea Satului", făcea parte din plasa Fundul a județului Vaslui și era formată din satele Grajdurile, Valea Satului, Ciocârlești și Cărbunari, plus micile așezări Golia, Cocordel și Lunca, având în total 1072 de locuitori. În comună existau o moară de vânt, o școală și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Codăești a aceluiași județ, având 1672 de
Comuna Grajduri, Iași () [Corola-website/Science/301279_a_302608]
-
Golia, Cocordel și Lunca, având în total 1072 de locuitori. În comună existau o moară de vânt, o școală și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Codăești a aceluiași județ, având 1672 de locuitori în satele Cărbunari, Ciocârlești, Cocordel, Grajduri, Lingurari, Sperieți și Valea Satului, reședința comunei fiind satul Grajduri. În 1950, comuna a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași iar în 1964, satul Sperieți a primit denumirea de "Poienile". În 1968, a trecut la județul
Comuna Grajduri, Iași () [Corola-website/Science/301279_a_302608]
-
Drobeta Turnu-Severin-Orșova-Topleț, precum și DN57 - drum modernizat, Orșova-Moldova Veche-Pojejena-Oravița, construit în lungul Dunării și care reprezintă principala cale de acces în mai multe localități ale Parcului Natural Porțile de Fier. De la Moldova Veche pornește un drum modernizat, prin Moldova Nouă, spre Cărbunari și Sasca Montană. De asemenea, din Moldovița se desprinde un drum care trece prin Gârnic și coboară prin Sichevița în DN57. Accesul în zona interioară a parcului se face prin drumuri forestiere și comunale nemodernizate (spre Ilovița și Bahna, ramificație
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
industriei secolului... douăzeci de trăsuri legate unele cu altele, încărcate cu 240 de persoane sunt trase deodată de o singură mașină cu aburi..." A fost primul român care a călătorit cu trenul. Prima cale ferată construită pe teritoriul României: "Linia cărbunarilor" - Oravița - Baziaș La 31 octombrie 1846 Cancelaria de la Viena aprobă planul de construire a unei căi ferate cu tracțiune cabalina, care să transporte cărbunele de la Anina la Oravița, ca și construcția fără întârziere a unei căi ferate normale de la Oravița
TranSport feroviar în România () [Corola-website/Science/303816_a_305145]
-
existe, fapt pe care îl argumentează și conferențiarul Aurel Țintă. Crescând producția de fier, aramă, argint și aur se resimte lipsa de muncitori. Din nou vor fi aduși coloniști, dar de data aceasta din Oltenia și Muntenia. Aceștia erau lemnari, cărbunari și cărăuși. Băștinașii din Caraș se ocupau cu agricultura și cu creșterea vitelor. Înmulindu-se brațele de muncă și existând o oarecare diversificare a muncii, standardul de viață crește simțindu-se nevoia unui comerț intens cu care se vor ocupa în
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
Numai în sud-est valea Râșnoavei și o serie de afluenți mai scurți aparțin bazinului Prahovei. Pâraiele de pe latura estică - Valea Lunga, Vama, Valea Dragă, Vlădețul sunt tributare Timișului. Cele care se scurg spre vest — Valea Joaderului, Valea Hotarului, Valea Cetății, Valea Cărbunari, Valea Poienii și Valea Cheii se varsă în Ghimbășel. Poiana Brașov este drenată de mănunchiul de afluenți ai Văii Poienii. Pe această vale este situat un lac de baraj artificial folosit pentru agrement. Pâraiele din nordul Munților Postăvarul se varsă
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
potasei și silitrei”, având la origini sensul de „locuință” (casă, cocioabă, baracă, bordei, colibă, adăpost). Toponimele Buda au putut denumi în trecut atât așezări ale exploatatorilor de potasiu și silitră, cât și locuințe ale lucrătorilor la pădure (tăietori de lemne, cărbunari etc.), precum și case și gospodării ale pădurarilor. "Râpa Budăului" - vezi Budișoara. "Hangu" (Hangiu) - posibil având aceleași rădăcini ca și "pârăul Hancile" amintit în documente. "Râpa Cucoanei" "Valea Babei" "În Fund" (Funghi) - zona de la izvorul Bîcului - "aproape de fundul Bâcului" "În dos
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
Aceasta este o listă de așezări daco-romane regăsite pe teritoriul României. • (Agadici) • (Băile Herculane) • (Bănia) • (Berliște) • (Berzovia) • (Bolvașnița) • (Borlova) • (Caransebeș) • (Cărbunari) • (Comorâște) • (Dalboșeț) • (Domașnea) • (Duleu) • (Fârliug) • (Fizeș) • (Forotic) • (Gârbovăț) • (Gârliște) • (Gherteniș) • (Giurgiova) • (Gornea) • (Grădinari) • (Greoni) • (Iam) • (Iaz) • (Iertof) • (Ilidia) • (Jupa) • (Mehadia) • (Moldova Nouă) • (Pătaș) • (Prilipeț) • (Ramna) • (Șopotu Vechi) • (Șoșdea) • (Vălișoara) • (Vărădia) • (Vrăniuț) • (Zăgujeni) • (Zăsloane) • (Hodoni) • (Sânnicolau Mare) • (Timișoara) • (Arad) • (Berinda) • (Chișineu-Criș
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
IUCN (parc național), situată la limita sud-vestică a țării, în sudul Munților Aninei din județul Caraș-Severin. Aria naturală se întinde în partea sud-vestică a județului Caraș-Severin, pe teritoriile administrative ale orașelor Anina și Oravița și pe cele ale comunelor: Bozovici, Cărbunari, Ciclova Română, Lăpușnicu Mare, Sasca Montană și Șopotu Nou și este străbătută de drumul național DN57B care leagă orașul Oravița de satul Bozovici. Parcul național (cu o suprafață de 36.758 ha) a fost declarat arie protejată prin "Legea nr.
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
să-i repete. Că și Maxim Gorki, scriitorul rus și apoi sovietic cu care a fost comparat adesea, și-a câștigat existența că ucenic al unui cârciumar, al unui brutar și al unui vânzător ambulant. O vreme a fost și cărbunar la bordul navelor Serviciului Maritim Român. În acest timp a citit cu aviditate tot ce i-a căzut în mână. Hoinărelile l-au purtat prin diferite orașe: București, Constantinopol, Alexandria din Egipt, Cairo, Napoli, Paris și Lausanne. Primele încercări literare
Panait Istrati () [Corola-website/Science/297617_a_298946]
-
străine al României în vara anului 1940, în cadrul guvernului Ion Gigurtu. Gândirea sa economică a trezit interes în America de Sud. Mihail Manoilescu s-a născut la 9 decembrie 1891, la Iași, într-o familie aristocratică moldoveană, ai cărei reprezentanți au fost cărbunari, unioniști, socialiști, conservatori: ”Cel mai îndepărtat dar și cel mai ilustru strămoș al meu a fost Logofătul Tăutu, atâtea decenii cel dintâi sfetnic al lui Ștefan cel Mare și al urmașului său Bogdan. Un descendent al marelui logofăt, Ioniță Tăutu
Mihail Manoilescu () [Corola-website/Science/297663_a_298992]
-
atins în 1975, 630m/ s. (datele statistice de mai sus sunt reprezentative pentru anul 1980)" Târnava Mare izvorăște din județul Harghita și străbate județul Mureș pe o distanță mică, între Vânători și Daneș. Pe acest sector are următorii afluenți: Scroafa, Cărbunari, Naghiroc, Șapartoc și Șaeș. Debitul mediu al Târnavei Mari este de 9,49 m³/s la Vânători, râul înregistrând un maxim de 700 m³/s în anul 1970. Principalele lacuri și iazuri din județul Mureș, în mare parte create artificial
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
nașterea uzinelor, se pun bazele Reșiței industriale. Inițial, au existat doua sate apropiate - Reșița Romana (Reschiza Kamerală sau Olah Resitza) și Reșița Montana (Eisenwerk Reschitza, Nemet Reschitza sau Resiczbanya). Uzinele au fost amplasate în Reșița Montana, locuită la început de cărbunari români. Mai târziu, în 1776, au fost colonizate 70 de familii germane originare din Stiria, Carinthia și Austria de Sus, iar intre 1782 - 1787 cu familii germane din regiunea Rinului. Între anii 1910 - 1925 , Reșița a avut statutul unei comune
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]
-
a obținut licența în teologie. În aceleasi an s-a căsătorit cu învățătoarea Letiția Oltean. În data de 15 august 1947, de sărbatoarea Adormirii Maicii Domnului, a fost hirotonit preot de către episcopul Ioan Suciu, în capela "Fecioara Săracilor", din Pădurea Cărbunari, lângă Blaj. Timp de un an a activat ca preot paroh în satul Comori, județul Mureș. În octombrie 1948, odată cu interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, a fost somat să părăsească parohia dacă nu semnează trecerea la Biserica Ortodoxă Română
Grigore Dogaru () [Corola-website/Science/315782_a_317111]
-
Aceștia se stabilesc în special pe teritoriul actualului județ Caraș-Severin, aici înființează satele Bocșa Montană, Ocna de Fier, Reșița Montană, Văliug, Dognecea, Oravița Montană, Boșneag și se stabilesc printre altele și în Dubova, Pescari-Coronini, Moldova Nouă, Sasca Montană, Bocșa Română, Cărbunari, Stinapari, Padina Matei. În actualul județ Timiș, bufenii se stabilesc de asemenea în numeroase localități, Cronică Parohiala a satului Boldur notează pentru anul 1739 faptul că "acest sat este format din două grupuri: români neaoși (frătuți) și din munteni, sau
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
mereu în decursul timpului și ceilalți întemeind sate noi." Nicolae Tincu Velia apreciază chiar și numărul imigranților ca fiind de 13.000, aceștia venind din Oltenia între 1641-1646, din cauza vremurilor grele. Ei au lucrat aici că tăietori de lemne, cărăuși, cărbunari și chiar mineri. O parte din cei veniți s-au așezat și pe teritoriul actuatului sat Sasca Română, pe malul râului Nera, unde condițiile de viață erau prielnice, iar minele și pădurile se găseau în apropiere. În conscripția făcută de
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
de stăpânirea austriacă trec în Oltenia, în speranța unei vieți mai bune și unde legile turcești erau mai permisive. În documentul Rotuls, din 13 iunie 1738, este menționat faptul că la topitoriile din Radimna (vale situată în apropierea actualului sat Cărbunari) erau aduși, sub pază turcească, lucrători din Țară Românească. Se presupune că aceștia erau prizonierii luați de otomani la părăsirea Banatului în 1717, care își răscumpărau libertatea prin munca. Topitoriile de acolo datau, probabil, din sec. al XVII-lea, fiind
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
Pavel Șușară Dacă Victor Florean este inițiatorul, finanțatorul și proprietarul acțiunii de la Baia Mare - Cărbunari, constructorul și regizorul ei este artistul plastic Mircea Bochiș. Deși prezent permanent, atît la nivelul organizatoric și administrativ, cît și ca participant efectiv în cadrul fiecărei ediții a simpozionului, rolul său în articularea și în dinamica acestuia trebuie descris explicit ca
Construcție versus administrație (III) by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/15989_a_17314]