4,175 matches
-
care înaintam, din cînd în cînd - și cred să fi fost vreo zece - la bufetul fiecărei încăperi aranjat pentru cei aproape cincizeci de musafiri dădeam de cîte o sticlă neagră, nedestupată, de Château - neuf du Pape... Rar am auzit de cărturari mari care să aibă cultul bucătăriei, fără a fi niște mîncăi, găsind în pregătirea bucatelor o pasiune de gospodine adevărate. Înțelesesem de ce Charles voise să-mi arate încă de la început bucătăria profesorului, lăsîndu-i pe ceilalți oaspeți să se întrețină cu
Alt parti, de 150 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17253_a_18578]
-
lui Teodor Baconsky (Ispita binelui, Editura Anastasia) cu oarecare mefiență. Nu pentru că autorul n-ar fi dintre cei mai interesanți, Teodor Baconsky e binecunoscut pentru exemplaritatea cu care își îndeplinește rolul de ambasador pe lîngă Sfîntul Scaun, e un tînăr cărturar de formație teologică ortodoxă, cum nu sînt mulți; i-am citit deseori articolele în diverse reviste și le-am descoperit mereu pline de un bun simț funciar unit cu cea mai rafinată intelectualitate. Lipsa de apetit pentru o astfel de
Urbanitatea credinței by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17297_a_18622]
-
diferență, scris la îndemnul lui Andrei Pleșu pentru revista Dilema. Eseistul își mobilizează o impresionantă cultură istorică pentru a explica malentendu-ul prin care se caracterizează raporturile dintre țara din dreapta și aceea din stânga Prutului (se dovedește astfel încă o dată că un cărturar dintr-o țară mică trebuie să cunoască mai bine istoria decât unul din SUA sau din Canada!). "Zidul înstrăinării dintre români nu a devenit mai permeabil o dată cu retragerea trupelor sovietice din R.P.R, întrucât ele au rămas în Basarabia - lucru
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
A fi cult, pare y Gasset să declare, e un lux pe care nu oricine poate să și-l permită. Prin urmare, universitatea trebuie să renunțe la ridicolul (termenul nu-mi aparține) obicei moștenit din Evul Mediu, de a produce cărturari, și să ofere mai curînd profesioniști. Pentru aceasta, principiul fundamental care trebuie aplicat pedagogiei este, consideră y Gasset, economia. Mai puțin, nu mai mult - acesta este explicit, chiar răspicat, mesajul lui y Gasset. Mai puține pagini de citit, mai puține
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
alții. A fost, din păcate, un război nedemn și nedrept, care verifica opinia că opțiunile literare ale lui Iorga nu depășiseră perioada - 1903-1906 - cînd condusese Sămănătorul spre o "literatură sănătoasă". Multă vreme Carianopol nu l-a mai văzut pe marele cărturar. A apelat, totuși, la bunăvoința lui, în scris, pentru a fi retransferat la București din Ișalnița craioveană unde fusese mutat în interes de serviciu (poetul era pirotehnician). Iorga a intervenit prompt și transferul a avut loc. S-a mai dus
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
statul national-legionar își arată adevărata față, nota: "Crimele nu se mai isprăvesc. Legionarii au săvîrșit exact aceeași ticăloșie de-a omorî oameni fără judecată". Iar asasinarea lui Iorga îl umple de indignare, participînd, alături de alți nouă academicieni, la înmormîntarea marelui cărturar. La 3 decembrie 1940 notă scurt: "De la asasinarea lui Iorga, regimul legionar m-a dezgustat de toate". Iar la 22 ianuarie 1941, în timpul rebeliunii, observă: "E neîndoielnic că azi legionarii sînt ca un corp străin în mijlocul neamului, ca un fel
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
a mai imprimat, tot la Brașov, - unde nu știu dacă are un bust că al lui Honterus de lîngă Biserică Neagră, - Omiliarul, tot în 1577, ca și Tetravanghelul în 1560-'61. Ca să fiu drept, nu-l compar cu Honterus, marele cărturar german, pe Ion Coresi. Dar zic...
Farmecul vorbirii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17956_a_19281]
-
Z. Ornea Îl știam pe dl. Nicolae Balotă drept un luminat cărturar. Acum, cînd i-am citit jurnalul și mărturisirile memorialistice, am realizat dimensiunile excepționale ale acestei cărturarii. Citise pînă la 30 de ani, în cele vreo cinci limbi pe care le frecvență, uimitor de mult: literatura beletristica, filosofie, teologie. Îi cunoștea
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
Z. Ornea Îl știam pe dl. Nicolae Balotă drept un luminat cărturar. Acum, cînd i-am citit jurnalul și mărturisirile memorialistice, am realizat dimensiunile excepționale ale acestei cărturarii. Citise pînă la 30 de ani, în cele vreo cinci limbi pe care le frecvență, uimitor de mult: literatura beletristica, filosofie, teologie. Îi cunoștea profund, ca puțin alții, pe Maxim Mărturisitorul, pe Meister Ekhartdt, von Balthasar, Sf. Augustin, Francisc de
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
subjugate sovieticilor, din 1944-1945, cu acordul marilor puteri (SUA, Anglia) occidentale. Ceea ce comunica autorul în însemnările sale din 1954-1955, completate cu acele completări ("remember") din anii nouăzeci este nespus de interesant. Interesant, mai întîi, pentru că ne dezvăluie preocupările unui tînăr cărturar în vremuri vrăjmașe. Lecturile sale statornice, în cele mai variate - am mai spus-o - domenii ale umanioarelor sînt instructive și pilduitoare. Și e o lectură cu sistema, petrecută în biblioteca (cu precădere la Bibliotecă Relațiilor cu Străinătatea, pe care și
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
în - oroare! - chiar gazeta de perete a Bibliotecii universitare din Cluj. Tentația poetului de a colabora cu regimul comunist se manifestase, deci, de timpuriu. Impresionant e portretul lui Vianu, realizat în urma unor vizite sau peripatetice discuții pe străzile din preajma casei cărturarului. Era mereu prudent și retractil, uimit de diversitatea lecturilor tînărului Balotă. Lui Negoitescu i-a comunicat opinia contrariata: "Pentru mine e un mister Balotă asta. E tînărul cel mai cultivat, cel mai savant din cîți cunosc... Nu știu ce să cred despre
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
genuina, imaginea lor e predominant negativă: jefuitori, trădători, ucigași! Și, din nou, străinii ajunși în scaunul domnesc: Ion Vodă Armeanul, Nicoară Potcoava (tot armean), Gaspar Gratiani (român, ce-i drept, dar din alt spațiu, cel sud-dunărean), până la Nicolae Mavrocordat, "grecul cărturar", "cărturarul cu sceptru", "model monarhic luminos", a cărui "imagine solară" se desprinde din cronică encomiastica a lui Radu Popescu. Cu acest portret al lui Nicolae Mavrocordat se oprește cartea lui Dan Horia Mazilu. A merge mai departe ar fi însemnat
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]
-
imaginea lor e predominant negativă: jefuitori, trădători, ucigași! Și, din nou, străinii ajunși în scaunul domnesc: Ion Vodă Armeanul, Nicoară Potcoava (tot armean), Gaspar Gratiani (român, ce-i drept, dar din alt spațiu, cel sud-dunărean), până la Nicolae Mavrocordat, "grecul cărturar", "cărturarul cu sceptru", "model monarhic luminos", a cărui "imagine solară" se desprinde din cronică encomiastica a lui Radu Popescu. Cu acest portret al lui Nicolae Mavrocordat se oprește cartea lui Dan Horia Mazilu. A merge mai departe ar fi însemnat, cum
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]
-
Ornea Editarea, în ediție critică, a operei lui Eminescu reprezintă, simbolic, destinul acestei îndeletniciri cărturărești la noi. Ea a durat 55 de ani, din 1939, cînd Perpessicius a inaugurat-o, pînă în 1994 cînd a fost încheiată, firește, de alti cărturari. Perpessicius s-a oprit, în 1963, la volumul al VI-lea, conținînd literatura populară, muncind, pînă la pierderea fizică a vederii, timp de 30 de ani. Totul părea a fi lăsat de izbeliște cînd, în 1977, Muzeul Literaturii Române a
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
cîndva. Să spun mai întîi că autorul acestui testament reabilitează termenul de eminescolog, tratat, cu dreptate, în deriziune de Călinescu, restituindu-i partea de reală științificitate care îi revine propunîndu-l și impunîndu-l în locul altuia mai fericit. Iar dacă un perfect cărturar de statura regretatului Petru Creția și l-a asumat, e de chibzuit dacă termenul (justificat acoperit de oprobiu de Călinescu pentru "eminescologii" vremii sale) nu e, totuși, de acceptat. Cea dinții mare observație a lui Petru Creția în materie de
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
Să ne mai și suparăm? Tot pe ei?". Sau, iconoclast: "Corelativ, nu am evlavie pentru scriitorii mari. Îi iau așa cum sînt și le tăi din crengi cît mă pricep. Și lor le-a fost dat". Chiar imaginea de sine a cărturarului e șarjata, necruțătoare. Diogene e, firește, un antinarcis: "Bătrînețea ieșită în lume e umilitoare. Ești urît, femeile nu te mai văd, tinerii s-au plictisit să tot dea peste tine. Li s-a acrit de atîta admirație și respect. În
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
Gramatică comparată, insistă că ideea de naționalitate să fie ținută departe de noile științe ale limbii. Dar poziția lui Bopp pare a fi mai curînd un caz excepțional: un intreg capitol din cartea lui Olender este dedicat lui Joseph-Ernest Renan, cărturar care și-a început cariera cu o adevarată pasiune pentru ebraică, transformată spectaculos, în urma întîlnirilor cu filozofia și cultură germane, prin Goethe și Herder, într-un antisemitism substanțial, tematizat cu voracitate. Modificarea lui Renan este narata de Olender că într-
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
structura personalității și-ar putea revendică o dublă naționalitate. Erudiția să aproximativa și patetica aduce aminte de Nicolae Iorga, în timp ce raționalismul popular pe care îl practică dezinvolt are ceva rabinic. Mai presus de apartenență etnică, Z.Ornea rămâne însă un cărturar. Și morală să este a unui cărturar. Z. Ornea vrea liniște, ca să poată să citească, vrea relații cordiale cu semenii, ca să poată să coopereze. Foarte tolerant cu moravurile celor din jur, devine inflexibil atunci cand ia act de manifestări extremiste, care
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
dublă naționalitate. Erudiția să aproximativa și patetica aduce aminte de Nicolae Iorga, în timp ce raționalismul popular pe care îl practică dezinvolt are ceva rabinic. Mai presus de apartenență etnică, Z.Ornea rămâne însă un cărturar. Și morală să este a unui cărturar. Z. Ornea vrea liniște, ca să poată să citească, vrea relații cordiale cu semenii, ca să poată să coopereze. Foarte tolerant cu moravurile celor din jur, devine inflexibil atunci cand ia act de manifestări extremiste, care pun în pericol existența însăși a culturii
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
Spiritul latin, atît de dinamic, renunță des la predicatul implicit, aceasta mărind viteza rostirii, dinamismul înțelegerii ei, eliminîndu-se, paradoxal, chiar predicatul ca purtător legitim al mișcării. Lipsa lui însă, din contră, tensionează frază. Se cunoaște anecdota, clasică, cu cei doi cărturari: care dintre ei va fi cel mai scurt în vorbire. Unul spune eo rus, mă duc la țară, sacrificînd verbul, subînțeles. Al doilea, culmea, folosește numai verbul la imperativ: i, adică du-te, - (de unde străvechiul îndemn pentru căi, hîii! căluții
Cînt lucruri triste,fiind trist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416]
-
rezultat este sigur: pentru români râul vine din Apus, deocamdată maghiarii sunt o stavila mântuitoare; românii, numai după căderea maghiarilor pot fi serios amenințați..." Victoriile lui Bismarck, ascensiunea de nimic împiedicată a Germaniei unite i-a făcut impresie puternică tânărului cărturar. Slavici accepta că românii și maghiarii sunt "azi" "dușmani neîmpăcați: "Dar să ne ridicăm la un punct de vedere mai înalt și să privim mai adânc în viață". Ce arată o privire mai atentă? Arată că în Orient maghiarii au
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
Neîndoios, în etape de încleștări, cînd lozinci de luptă solicită strîngerea laolaltă a energiilor, poetul tribun este și azi o prezență de primă necesitate. Cu minimă imaginație îmi pot închipui însă și alte versiuni de cristalizare a crezului patriotic. Atît cărturarul cît și omul politic se servesc în secolul XX de o retorică mai mobilă, mai putin puritana în sugerarea modului în care ei răscumpără arvuna căpătata de la societate. Nu am în niciun caz pretenția că-i zic ceva nou Anei
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
-l admira: "O să vă rog, mi-a spus Tăflan, să-mi semnați și alte două volume din bibliotecă mea. Frumos cartonate și cu oarecare lux, le-a scos dintr-un pachet. Tăflan avea prin urmare o bibliotecă, o grijă de cărturar delicat pentru cărțile lui, cumpăra din strădaniile lui cărțile preferate, pe care cititorii intelectuali adeseori le caută gratuit, ca un drept al torturii că citesc. Cartea îl ține pe Gheorghe Tăflan vioi, conștiincios, sever cu sine și gînditor". Întrebarea retorica
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
cu preocupările sale preoțești, dar și cu cele ale intelectualității românești din provincie la care lua parte, mereu respectat și, de aceea, invitat. Aș adăuga imediat că aceste calde scrisori sînt și o pildă despre stilul epistolar al unui bătrîn cărturar, care pot fi studiate ca atare. Pentru că am pomenit despre participarea sa la viața politică românească din Bucovina subjugată, să relatez despre anul 1871, cînd îndemnat de Alecu Hurmuzaki de a se înscrie candidat român la deputăție în regiunea sa
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
deci, să conchidem că Z. Ornea este prezent fără a exista, fapt care dovedește din parte-i abilități hermetice lăsînd în urmă vulgata metafizică și tinzînd către gălbejitele arcane cabalistice ale lui Athanasius Pernath." Vasăzică, pentru Mircea Platon, Z. Ornea - cărturarul care a inițiat și girat ediții critice ale marilor scriitori români, istoricul literar care a pus în circulație informații adunate în zeci de ani de trudă în arhive și biblioteci, autorul studiului monografic de referință asupra junimismului, biograful lui Titu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]