453 matches
-
se deosebi de cătanele moldovenești trădătoare. Lupta a durat cam trei ore, tătarii lovind năprasnic și despuind pe morți și pe răniți. Cătanele austriece au început să se retragă în pădurile Hlincei, fiind urmăriți de tătari și de moldoveni. Puținele cătane care au scăpat cu viață fugind au degerat de frig pe timpul nopții. A doua zi, domnitorul Mihai Racoviță a coborât de la Cetățuia la Curtea Domnească pentru a-i judeca pe trădători. Căpitanul Ferentz a fost adus în fața domnitorului legat cu
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
moldoveni făcuți prizonieri cu această ocazie să fie spânzurați. Din porunca domnitorului, spătarul Miron Cuza, ai cărui fii se înrolaseră în oștile habsburgice, a fost spânzurat de scrânciobul de la curte, iar nepotul egumenului de la Mănăstirea Cașin, bănuit de conlucrare cu cătanele, a fost ars de viu . Trupurile celor uciși (în număr de 500-600) printre care se afla și cel al lui Ferentz au fost strânse lângă Fântâna Parasca, la drumul cel mare al Țarigradului în preajma Cetățuiei. Și-au pus pământ peste
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
și astăzi lângă șoseaua care străbate târgușorul Nicolina . Într-un document dat de către domnul Mihai Racoviță la 10 ianuarie 1717 pentru a se acorda scutiri de dări Mănăstirii Cetățuia se notează că: Frință căpitanul au venit cu nemții și cu cătane ca să ne ia pe noi, precum au luat pe domnul muntean de la scaunul din București... și ne-au lovit joi, la 8 ceasuri din zi. Și lovindu-ne fără veste în curte cu război, apărându-ne, am mers la mănăstire
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
țară a 12 regimente și să predea armatei austriece 1500 de cai. Cum a găsit însă răgazul, domnul s-a adresat tătarilor și turcilor, chemându-i spre ajutor, întrucât o incursiune a tătarilor era preferabilă jafului neîntrerupt de săptămâni al cătanelor. În ianuarie 1690 tătarii au intrat în țară, iar Heissler se retrăgea peste graniță, urmărit de tătari. Pentru a elimina însă pericolul pe care îl reprezenta oastea imperială situată la granițele sale, Brâncoveanu a pornit în vară o ofensivă cu ajutorul
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
țăranii voiau să împartă pradă, Pîntea îi convinge să folosească banii pentru a lupta împotriva grofilor. El dă cate o mie de taleri lui Dragomir (pentru a deschide o „bolta” în Baia, cu văd bun, unde să asculte ce vorbesc cătanele împărătești) și lui Ștefanu lu' Unc (pentru a cumpăra un han în drumul brașovenilor și a se folosi de relațiile create cu aceștia pentru a aduce flinte). De asemenea, el îi dă o pungă de bani bărbierului Fekete Fehér (Ovidiu
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
Pîntea, ostile imperiale îl folosesc drept călăuza pe Gânță, acesta din urmă dorind să-și elimine rivalul în dragoste. Gânță îi urmărește pe haiduci și îi conduce, după urmărirea hangiului Ștefanu lu' Unc, la adăpostul acestora. Prinși în capcana de cătane, haiducii șunt încolțiți într-un varf de munte pe unde numai păsările cerului mai pot trece. Pentru a nu fi capturați de soldați, Pîntea și ceață să se aruncă de pe stănci pentru a servi ca exemplu de curaj celor care
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
ceață să se aruncă de pe stănci pentru a servi ca exemplu de curaj celor care vor mai dori să se răscoale. Pentru a-și exemplifică gestul, Pîntea rostește vorbele: „Am fost ș-om fi!”. După aruncarea de pe stănci a haiducilor, cătanele se duc în sate și ucid țăranii. Pe masura ce țăranii mor, haiducii revin unul cate unul la viață pentru a continua lupta. Cetei de haiduci a lui Pîntea i se alătură numeroși țărani (printre care și badea Toader Inău), formându-se
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
O bună parte dintre soldații regimentului năsăudean a luptat la Austerlitz sau la podul de la Arcole (Areda Venetiei) împotriva armatei franceze conduse de Napoleon Bonaparte. Prin vitejia lor, aceștia și-au câștigat un cunoscut renume în acea vreme, acela de "cătanele negre". În martie 1849, Năsăudul a fost ars în întregime de insurgenții maghiari, rămânînd doar câteva clădiri aparținând instituțiilor publice. Căpitanul Silvestru Tomi (1821-1878) din regimentul grăniceresc, originar din Mocod, ne informează și asupra faptului că s-a dat foc
Năsăud () [Corola-website/Science/297069_a_298398]
-
confidențialității surselor, cu asumarea răspunderii pentru corectitudinea informațiilor furnizate. Calomnie și injurie: În aceste două cazuri, există două reguli de bază de care trebuie să țină cont jurnalistul: interesul public și prezumția de nevinovăție. Gâscă, Viorelia, Guzun, Igor, Calac, Dimitri, Cătană, Igor, Șchiopu, Ala, "Jurnalismul de investigație în combaterea corupției", Transparency International - Moldova, 2002
Jurnalism investigativ () [Corola-website/Science/321724_a_323053]
-
regulă însă se preface el într-un fecior voinic, frumos și fermecător sau sau într-o babă îmbrăcată în haine albe și lungi până la pământ.» ibidem. Poate să apară și sub formă de femeie străină, femeie mare, neagră, urâtă, cal, cătană (soldat), bărbat frumos. Femeilor măritate li se arată sub formă feminină, bărbaților însurați sub formă de femeie, tinerelor nemăritate ca bărbat frumos, cal, uneori soldat. De asemenea, se știe despre el că locuiește în Munții Macaveiului și că este un
Marțolea () [Corola-website/Science/320818_a_322147]
-
mâna, soldați înarmați se războiau cu femei casnice, cu pruncii, cu moșnegii; încep să ardă case, primăria este cuprinsă de flăcări, se aude o puternică detunătură din centrul comunei, care a băgat și mai mult oamenii în sperieți. Grupe de cătane răscoleau gospodăriile și, sub amenințarea baionetelor, se făceau coloane de nevinovați, care erau împușcați, găuriți cu baionete, conduși spre locuri unde urmau să fie executați. Motivul? Erau români. Localnicii unguri au reacționat cu bucurie, dar au existat și cazuri de
Masacrul de la Treznea () [Corola-website/Science/299748_a_301077]
-
în cadrul unei ample renovări; acel șantier, desfăsurat prin 1765, a fost urmat de pictura întregii suprafețe interioare a bârnelor. Pisania păstrată în dulapul-proscomidiar consemnează: „Pomenește Doamne pe robii tăi acești erei popa Petru Popovici, neunit, zugrav erei Ioan, Măte, Ioan Cătană, Solomon, Ursă, Urs.” Autorul acestui valoros ansamblu pictural, grav deteriorat din pricina infiltrațiilor de apă și a fumului, a fost neîntrecutul preot-zugrav Ioan din Deva. Diferit, ușile împărătești și câteva icoane poartă amprenta inconfundabilă a altor doi pictori, anume Ioan, poreclit
Biserica de lemn din Târnava () [Corola-website/Science/316270_a_317599]
-
și Dej. Peotul Vasilie Boț a murit în în închisoarea de la Gherla, preoteasa Dochia a rămas fără casă și avere, cu fiul ei Ioan de 8 ani. În Conscrierea de la Lăschia se precizează următoarele: „Prin asuprire s-au prins de către cătanele ungare și s-au dus la parohia să din Săcătura în temnița unde au și murit”. Nu se precizează însă în ce a constat „asuprirea”: a fost parat, dacă da de către cine, era urmărit, s-a ascuns și a fost
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
membru de onoare al Academiei Române din 2011. A candidat la alegerile prezidențiale din Republica Moldova (1996). s-a născut la 31 martie 1959, în comuna Cazangic, raionul Leova, RSS Moldovenească, în familia lui Nicolae Matei (1922 - 1981) și a Sevastiței (n. Cătană, 1924 - 2009). Școala medie incompletă din satul natal (1966 - 1974), astăzi gimnaziul "Mihai Viteazul", și Școala medie nr.2 din or. Leova (1974 - 1976), pe care o absolvă cu medalie de aur. În 1973 debutează cu versuri în presa pentru
Valeriu Matei () [Corola-website/Science/320120_a_321449]
-
dată la 10 ianuarie 1717, sub zidurile Mănăstirii Cetățuia, moldovenii au înfrânt corpul expediționar austriac cu ajutorul tătarilor. Căpitanul François Ernaut a fost decapitat în locul cunoscut astăzi sub denumirea de Crucea lui Ferenț. Tătarii i-au urmărit pe austrieci până la Ceahlău, cătanele părăsind în fugă Cetatea Neamțului și lăsând acolo toate bunurile prădate. În anul 1718, după ce s-a sfârșit războiul, otomanii i-au dat poruncă domnitorului să distrugă Cetatea Neamțului și Mănăstirea Miera, unde se refugiaseră austriecii. După cum relatează cronicarul Ion
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
războiul, otomanii i-au dat poruncă domnitorului să distrugă Cetatea Neamțului și Mănăstirea Miera, unde se refugiaseră austriecii. După cum relatează cronicarul Ion Neculce, ""lui Mihai-vodă i-au venit de la Poartă poroncă să strice Cetatea Neamțului și Miera, unde au șăzut cătanele. Și le-au stricat, iar nu foarte de tot"". După distrugerea ordonată de domnitorul Mihai Racoviță, Cetatea Neamț și-a pierdut importanța sa politico-militară, iar procesul de degradare se accentuează continuu, prin "conlucrarea" factorilor naturali cu acțiunea locuitorilor din oraș
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
Deisis, și suita apostolilor, dincolo de chenarul în frânghie, rămasă răzleață, prin autorii ei, edificatoare însă pentru mulțimea bunurilor dispărute ca și pentru ambianța artisitică, postbrâncovenească, în care a fost realizată. Autorii picturii au consemnat că: ,această icoană au plătit Avram Cătana, împreună cu fratele său Ion moraru, ca să le fie pomană în veci și fiind preoți erei Samoilă, erei Lazăr, erei Ion, și fiind zugravi dascălul Ștefan și Dumitru, leat 7248 (1740) meseța septembrie . . . ”. Realizatori, desigur, ai întregului fruntariu, nu este exclus
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
08.1925, publicând la pag. 237, poezia „Liniște”, (cu această revistă continuă colaborarea timp de câțiva ani). În aceiași perioadă colaborează la revista „Anuarul Liceului” și revista „Someșul” din Dej, (săptămânal independent). Primele publicații literare le semnează cu pseudonim I.V. Cătană (Dicționar al Presei Literare Românești, de I Hangiu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987, p. 311 „Scînteia”). A absolvit Universitatea „Regele Ferdinand I” din Cluj Napoca, Facultatea de Drept. (Dascăli și mentori au fost profesorii: Emil Hațieganu, Camil Negrea, Petre Poruțiu
Aurel Zegreanu () [Corola-website/Science/321411_a_322740]
-
Johann Sebastian Bach; Instrumente muzicale ale evreilor, menționate în Vechiul Testament (2002); Domenico Scarlatti, contribuție la evoluția tehnicii pianistice, prezentată în cadrul sesiunii științifice Zilele Academice Timișorene (2006); "Alma Cornea Ionescu", publicat în volumul Facultatea de Muzică din Timișoara (2006). Băcilă Dan, Cătană Speranța, Cîrnu Marius, "Începuturile învățământului muzical timișorean și contribuții aduse dezvoltării sale", Editura Mirton, Timișoara, 2005; Bodo Maria, ""Leo Freund - Un muzician desăvârșit" ," Revistă de cultură, Știință și Practică Educațională, Tipografia Universității de Stat "Alecu Russo" Bălți, 2010; Carabenciov Rafaela
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
Alba Iulia. El este urmașul unei familii de preoți care și-a pus amprenta pe viața satului Dridif din Țara Făgărașului. Astfel, Petru Oprișiu stăbunicul său, a fost preot în perioada 1842 - 1848, în acest ultim an fiind bătut de către cătanele imperiale pe motivul participării sale la revoluție, incident care i-a cauzat ulterior moartea. Acestuia i-au urmat Petru Oprișiu junior în perioada 1852 - 1875 și mai apoi Iosif Oprișiu (1877 - ?) din a cărui căsătorie cu Rafira s-a născut
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
Teodor Balș, Nicolae Mavrocordat, Ioan Cuza (tatăl domnitorului Alexandru Ioan Cuza) și nu în ultimul rând frații Golescu - Radu, Nicolae și Alexandru - „boieri patrioți, inteligenți și învățați” (cum avea să-i descrie istoricul A.D. Xenopol). Cunoscut și sub porecla de „Cătana” a fost primit în armată în 1830 și a început pregătirea militară timp de un an la batalionul de cadre denumit “Ucenia Comanda”(cu predare în limba rusă). La terminarea școlii a fost avansat la gradul de cadet (Iunker) după
Radu Golescu () [Corola-website/Science/324290_a_325619]
-
În 2005 beneficiază de o bursă de documentare post-doctorală la Colegiul Corpus Christi, Oxford, Marea Britanie (programul „Oxford Colleges Hospitality Scheme”). Tutor: Richard Sorabji. În 2012, bursa de cercetare post-doctorală la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, unde lucrează sub îndrumarea lui Leo Cătana. A fost lector invitat la mai multe universități. în 2010 ține o serie de cursuri invitate pe tema „Reading Aristotle today: natural and artificial memory în theory of knowledge.” la Universitatea din Szeged, Ungaria. în 2008 a participat la un
Claudiu Mesaroș () [Corola-website/Science/326641_a_327970]
-
de carte, un total de 130 bărbați și 212 femei au fost înregistrați după cum urmează: De remarcat este că majoritatea lor aparțineau populației țigănești, băieși și "cortorari" deopotrivă. <br>Ca oameni liberi din cele mai vechi timpuri și mai apoi ""cătane împărătești"" care s-au bucurat de numeroase privilegii, racovicenii s-au deosebit întotdeauna de locuitorii satelor învecinate datorită: La numai 12 ani de la înființarea graniței militare, generalul-maior Johann Cristani von Rall consemna în Racovița: ""o suscrescență preafrumoasă de băieți tineri
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
data de 25 noiembrie 1716, trupele austriece ocupaseră Bucureștiul și, cu ajutorul localnicilor, l-au dus ca prizonier la Sibiu chiar pe domnitorul Nicolae Mavrocordat (1716 și 1719-1730). O soartă asemănătoare se pregătea și pentru domnitorul Moldovei, Mihai Racoviță. Austriecii și cătanele ungurești au pătruns în Moldova pe la Cașin, instalându-se în mănăstirile fortificate din Moldova și în Cetatea Neamțului. Trupele austriece și ungurești, împreună cu trupe moldovenești aliate, au jefuit târgurile aflate în calea lor. În ziua de 10 ianuarie 1717, 100
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
scopul întăririi apărării la granița cu turcii, Gaeștiul cunoaște o perioada de stagnare, pierzându-si mult din importanta pe care a avut-o. Spre sfârșitul secolului, "Marele Dicționar Geografic al Romîniei" consemna despre Găești că se compunea din trei suburbii: Cătanele, Găeștii de Sus și Găeștii de Jos si ca avea o populație de 2470 locuitori, din care câțiva evrei. Pe atunci, existau la Găești 12 străzi: Catanele, Mandrila, Găeștii de Sus, Vaideeasca, Bobeanca, Fusescu, Ulița Gării, Strada Noua, Cioflecu, Straosti
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]