567 matches
-
în arealul sitului se află arbori și arbusti: arinul negru ("Alnus glutinosa"), arin-alb ("Alnus incana"), salcii (plesnitoare, roșie, albă cu specii de "Salix triandra, Salix viminalis, Salix fragilis, Salix purpurea, Salix alba"), plop negru ("Populus nigra"), plop alb ("Populus alba"), cătină albă ("Hippophae rhamnoides"), cătină roșie ("Tamarix ramosissima"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), mur ("Rubus caesius"). La nivelul ierburilor (alături de turiță și pipiriguț) vegetează plante cu specii de: angelică ("Angelica archangelica"), pelin ("Artemisia absinthium L."), slăbănog ("Impatiens noli-tangere"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra"), clopoței
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
află arbori și arbusti: arinul negru ("Alnus glutinosa"), arin-alb ("Alnus incana"), salcii (plesnitoare, roșie, albă cu specii de "Salix triandra, Salix viminalis, Salix fragilis, Salix purpurea, Salix alba"), plop negru ("Populus nigra"), plop alb ("Populus alba"), cătină albă ("Hippophae rhamnoides"), cătină roșie ("Tamarix ramosissima"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), mur ("Rubus caesius"). La nivelul ierburilor (alături de turiță și pipiriguț) vegetează plante cu specii de: angelică ("Angelica archangelica"), pelin ("Artemisia absinthium L."), slăbănog ("Impatiens noli-tangere"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra"), clopoței ("Campanula sibirica"), laptele-cucului ("Euphorbia
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
(n. 27 iulie 1949, Cătina, jud.Cluj) este un poet și prozator român. A terminat Facultatea de Filologie. Părinții lui, Dămăcuș Grigore și Dămăcuș Anisia au fost țărani. A studiat la școala generală din Cătina, apoi la Liceul Sărmașu, 1966-67, apoi a terminat Facultatea de
Iulian Dămăcuș () [Corola-website/Science/329719_a_331048]
-
(n. 27 iulie 1949, Cătina, jud.Cluj) este un poet și prozator român. A terminat Facultatea de Filologie. Părinții lui, Dămăcuș Grigore și Dămăcuș Anisia au fost țărani. A studiat la școala generală din Cătina, apoi la Liceul Sărmașu, 1966-67, apoi a terminat Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, 1974: Este profesor de limba franceză la școala generală Cătina până în 1993, apoi la liceele Ana Ipătescu și Petru Maior, Gherla, și în prezent preda
Iulian Dămăcuș () [Corola-website/Science/329719_a_331048]
-
lui, Dămăcuș Grigore și Dămăcuș Anisia au fost țărani. A studiat la școala generală din Cătina, apoi la Liceul Sărmașu, 1966-67, apoi a terminat Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, 1974: Este profesor de limba franceză la școala generală Cătina până în 1993, apoi la liceele Ana Ipătescu și Petru Maior, Gherla, și în prezent preda la Liceul Teoretic ,Ana Ipatescu" din Gherla. A debutat în presă cu Epigrame - 1987 în revistă Urzica, București; Haiku 1992 în revistă Haiku, nr. 5
Iulian Dămăcuș () [Corola-website/Science/329719_a_331048]
-
Cj. Galeria cu tablouri Ed. Grinta , poezie (română franceză), Cluj, 2oo3, Viespar în orbite Ed.Limes, poezie (bilingv), 2oo5, Cluj, Ochii albaștri ai bunicii - proza , Ed. Limes , 2005,Cluj, Triptice poezie, Ed. Casă Cărții de Știință, Cluj, 2007, Dealul cu cătina, proza, Ed. Casă Cărții de Știință, Cluj, 2007, Sonia , Ed. Grinta, 2008, Cluj, Poezii, antologie de autor, Ed. Dacia, Cluj,2010., O lună albastră, Povestea lui B, Manierism și pitoresc în literatura sudului românesc, , Țara mea. A câștigat zeci de
Iulian Dămăcuș () [Corola-website/Science/329719_a_331048]
-
Cătina de garduri ("Lycium barbarum", "Lycium chinense") este numele comun a două specii foarte apropiate din genul Lycium. Mai este cunoscută și sub numele de goji. Această plantă perenă lemnoasă face parte din familia Solanaceae. Există două varietăți de Goji: Înățimea
Cătină de garduri () [Corola-website/Science/313563_a_314892]
-
atinge 2-4 m. Ramurile sale, deseori spinoase, atârnă arcuite și poartă frunze lungi, lanceolate sau ovale, de culoare verde-gri. Ele au o lungime de 3-6 cm și sunt fie singulare, dispuse alternativ opus, fie grupate în fascicule de până la trei. Cătina de garduri înflorește din iunie până în august. Inflorescența este compusă dintr-una sau mai multe flori, liliachii sau violete, grupate pe un pedicel de 1-2 cm. Florile, a căror corolă de aproximativ de 8-10 mm prezintă cinci petale, au formă
Cătină de garduri () [Corola-website/Science/313563_a_314892]
-
cărnos, roșu sau portocaliu este o bacă, lunguiață sau ovoidă, de 1-2 cm. Perioada de maturație este din august până în noiembrie, în funcție de climat. Fructele conțin 4-20 semințe sferice, maronii, care sunt răspândite de păsări. Nu se cunoaște cu precizie originea cătinei de garduri, habitatul său natural se găsește între Europa de sud-est și Asia de sud-vest. Una din zonele specifice de răspândire este Ningxia din China, de unde Lycium s-a răspândit ca plantă de cultură în întreaga Asie, în Europa, America
Cătină de garduri () [Corola-website/Science/313563_a_314892]
-
cunoscute probabil și mai devreme, după cum indică asocierea plantei în folclorul chinezesc cu primul împărat al Chinei, Shen Nung, părinte al agriculturii și cunoscător al plantelor medicinale, care a trăit în jur de 2800 î.e.n. De la începutul secolului 21 fructul cătinei de gard, sub numele comercial de goji, a cunoscut o apreciere și cerere crescândă atât în S.U.A. cât și în multe alte state dezvoltate. În curând a apărut și o gamă foarte largă de produse de consum pe bază de
Cătină de garduri () [Corola-website/Science/313563_a_314892]
-
de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Tufărișuri alpine și boreale și Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane. Flora are în componență o gamă diversă de arbori (molid, fag, stejar, carpen, mesteacăn), arbusti (alun, soc, cătină mică din specia "Myricaria germanica", afin, zmeur, mur, măceș), ierburi și flori. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
Conachi - rezervație naturală încă din anul 1940 - fixată pe dune fluviatile (nisipuri zburătoare) cu deosebit efort, incepand cu anul 1932. Printre speciile arboricole întâlnim: salcâmul, stejarul pedunculat, șocul, păducelul. Lunca Șiretului (aria inundabila) este reprezentată de plop, salcie, arin și cătina. Fauna este reprezentată - în pădurea Hanu Conachi - prin specia unicat: șopârla de nisip (Eremyas argută deșerți) dar și de cerbul lopătar, căprioare, vulpi, iepuri. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fundeni se ridică la de locuitori, în scădere față de
Comuna Fundeni, Galați () [Corola-website/Science/301212_a_302541]
-
pășuni, livezi, fânețe și locuri cultivate. Vegetația intrazonala ocupă spații reduse, areale insulare sau fâșii. Vegetația de lunca corespunde mai ales albiilor majore ale râului Sucevița. Această vegetație este alcătuită din arborete: zăvoaie de arini (Alnus icana), sălcia (Salix purpurea), cătina și dintre arbori plopul. Dintre speciile ierboase cresc plante hidrofile că: rogozul (Carex riparia și Carex hista) și specii de trifoi (Trifolium campestre). În perioada 2000-2010, populația comunei Volovăț a cunoscut o creștere în prima parte a deceniului scăzând drastic
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
Cătina albă, cunoscută în unele părți și sub numele de cătină de râu sau simplu cătină (nume științific "Hippophaë rhamnoides" L.), este un arbust foarte ramificat și spinos care crește în România începând din nisipurile și pietrișurile litorale până în regiunile muntoase
Cătină albă () [Corola-website/Science/306717_a_308046]
-
Cătina albă, cunoscută în unele părți și sub numele de cătină de râu sau simplu cătină (nume științific "Hippophaë rhamnoides" L.), este un arbust foarte ramificat și spinos care crește în România începând din nisipurile și pietrișurile litorale până în regiunile muntoase, alcătuind uneori crânguri și tufișuri destul de întinse. Cătina albă se
Cătină albă () [Corola-website/Science/306717_a_308046]
-
Cătina albă, cunoscută în unele părți și sub numele de cătină de râu sau simplu cătină (nume științific "Hippophaë rhamnoides" L.), este un arbust foarte ramificat și spinos care crește în România începând din nisipurile și pietrișurile litorale până în regiunile muntoase, alcătuind uneori crânguri și tufișuri destul de întinse. Cătina albă se utilizează deopotrivă în industria alimentară
Cătină albă () [Corola-website/Science/306717_a_308046]
-
numele de cătină de râu sau simplu cătină (nume științific "Hippophaë rhamnoides" L.), este un arbust foarte ramificat și spinos care crește în România începând din nisipurile și pietrișurile litorale până în regiunile muntoase, alcătuind uneori crânguri și tufișuri destul de întinse. Cătina albă se utilizează deopotrivă în industria alimentară, în silvicultură, în farmacie dar și ca plantă ornamentală. Fructul de cătină conține de două ori mai multă vitamina C decât măceșul și de 10 ori mai mult decât citricele. În fructele coapte
Cătină albă () [Corola-website/Science/306717_a_308046]
-
spinos care crește în România începând din nisipurile și pietrișurile litorale până în regiunile muntoase, alcătuind uneori crânguri și tufișuri destul de întinse. Cătina albă se utilizează deopotrivă în industria alimentară, în silvicultură, în farmacie dar și ca plantă ornamentală. Fructul de cătină conține de două ori mai multă vitamina C decât măceșul și de 10 ori mai mult decât citricele. În fructele coapte conținutul depășește 400-800 mg la 100 g suc proaspăt. Alte vitamine prezente în fruct sunt A, B1, B2, B6
Cătină albă () [Corola-website/Science/306717_a_308046]
-
se recoltează imediat după coacerea lor și până la lăsarea primului ger; în stare crudă au gust acru-astringent. Principii active : vitaminele B, B, C, PP, carotenoide, acid folic. Acțiune farmacologică : tonifiant general, datorită complexului vitaminic pe care-l conține. Fructele de cătină sunt utilizate atât în scopuri terapeutice în hipo- și avitaminoze, în anemie și convalescență, cât și în scopuri alimentare sub formă de sucuri, siropuri, marmeladă etc. Se poate utiliza și infuzia 2-3%, folosind 2-3 ceaiuri pe zi. Datorită compoziției și
Cătină albă () [Corola-website/Science/306717_a_308046]
-
scopuri terapeutice în hipo- și avitaminoze, în anemie și convalescență, cât și în scopuri alimentare sub formă de sucuri, siropuri, marmeladă etc. Se poate utiliza și infuzia 2-3%, folosind 2-3 ceaiuri pe zi. Datorită compoziției și prezenței vitaminelor, fructele de cătină se utilizează în prevenirea răcelilor. Infuzia de cătină este recunoscută în principal pentru efectul său asupra bolilor de ficat și lipsei de vitamine în organism. Dacă în infuzia de cătină se adaugă și câteva fructe de măceș va rezulta un
Cătină albă () [Corola-website/Science/306717_a_308046]
-
și convalescență, cât și în scopuri alimentare sub formă de sucuri, siropuri, marmeladă etc. Se poate utiliza și infuzia 2-3%, folosind 2-3 ceaiuri pe zi. Datorită compoziției și prezenței vitaminelor, fructele de cătină se utilizează în prevenirea răcelilor. Infuzia de cătină este recunoscută în principal pentru efectul său asupra bolilor de ficat și lipsei de vitamine în organism. Dacă în infuzia de cătină se adaugă și câteva fructe de măceș va rezulta un ceai vitaminizant. Vinul de cătina poate fi considerat
Cătină albă () [Corola-website/Science/306717_a_308046]
-
ceaiuri pe zi. Datorită compoziției și prezenței vitaminelor, fructele de cătină se utilizează în prevenirea răcelilor. Infuzia de cătină este recunoscută în principal pentru efectul său asupra bolilor de ficat și lipsei de vitamine în organism. Dacă în infuzia de cătină se adaugă și câteva fructe de măceș va rezulta un ceai vitaminizant. Vinul de cătina poate fi considerat un remediu natural, deoarece ajută organismul vitaminizându-l, având în același timp și o acțiune tonică.
Cătină albă () [Corola-website/Science/306717_a_308046]
-
răcelilor. Infuzia de cătină este recunoscută în principal pentru efectul său asupra bolilor de ficat și lipsei de vitamine în organism. Dacă în infuzia de cătină se adaugă și câteva fructe de măceș va rezulta un ceai vitaminizant. Vinul de cătina poate fi considerat un remediu natural, deoarece ajută organismul vitaminizându-l, având în același timp și o acțiune tonică.
Cătină albă () [Corola-website/Science/306717_a_308046]
-
DJ219, care duce spre Teișani la nord-vest și spre Predeal-Sărari și Ariceștii-Zeletin spre est. Tot aici, se ramifică din același drum național și șoseaua județeană DJ102B care duce spre est către Drajna, Posești și mai departe în județul Buzău spre Cătina și Cislău. Prin oraș trece și calea ferată Ploiești-Măneciu, pe care este deservit de gara Vălenii de Munte și P. Mac. Văleni Nord. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Vălenii de Munte se ridică la de locuitori, în scădere
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
din Năsăud, scriind poezii și nuvele pline de efuziuni lirice și erotice. După absolvirea liceului în 1913, se înscrie la Facultatea de Drept a Universității Franz Josef din Cluj ("Kolozsvár"). În anul următor lucrează ca ajutor de notar în comuna Cătina de lângă Cluj și o cunoaște pe Cornelia Dănilă, fiica protopopului Ieronim Dănilă, de care se îndrăgostește și căreia îi va scrie 37 de scrisori. Este nevoit să-și întrerupă studiile din cauza izbucnirii războiului și se înscrie la școala de ofițeri
Emil Rebreanu () [Corola-website/Science/335442_a_336771]