2,267 matches
-
se afla pe moșia Filipeni a răzeșilor, a fost trecut ca aparținând la satul Mărăști. Numele i-ar veni de la niște budăie pentru colectat apa, scobite în trunchiuri de copac și folosite la adăpatul vitelor. Pe locul unde a fost cătunul Buduioasa s-au găsit resturi ceramice, cărămizi, vetre de foc, dovezi certe a unei locuiri vechi. Nu știm nimic de soarta acestor oameni, ce soartă au avut după spargerea satului, unde s-au stabilit, dacă au rămas sau nu pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au plecat în alte locuri, erau liberi de robie, iar pământul destinat lor a intrat în proprietatea școlii din Lunca, la cererea insistentă a directorului Gh. Postoiu, după reforma agrară din 1921. Se poate pune întrebarea dacă nu cumva vechiul cătun Buduioasa nu era al iganilor împroprietăriți la 1864, deși între multele documente care vorbesc de moșia Filipeni, Fruntești, Oțelești, nu se află nicio mențiune despre sălașe de robi igani, dăruite sau cumpărate. S-ar putea ca țiganii care au renunțat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
coșare, ateliere, precum și locuințe 63 pentru slujitori. Moșia Dobreana, ca parte a moșiei Filipeni, a fost pierdută de proprietarul Rosetti la un joc de cărți, fiind câștigată de frații Sterian, care au păstrat punctul administrativ, în jurul căruia se va dezvolta cătunul Dobreana dup ce moșia Dobreana a fost cumpărată de obștea locuitorilor din Lunca, numit „Sfânta Treime”, între anii 1918-1920. Cătunul Dobreana este un caz tipic de roire a satelor: unele familii din satul Lunca și-au făcu case acolo unde
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la un joc de cărți, fiind câștigată de frații Sterian, care au păstrat punctul administrativ, în jurul căruia se va dezvolta cătunul Dobreana dup ce moșia Dobreana a fost cumpărată de obștea locuitorilor din Lunca, numit „Sfânta Treime”, între anii 1918-1920. Cătunul Dobreana este un caz tipic de roire a satelor: unele familii din satul Lunca și-au făcu case acolo unde au cumpărat pământ, apoi s-au adăugat însurățeii care n-au mai avut loc în sat, lângă părinți. Cătunul s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1918-1920. Cătunul Dobreana este un caz tipic de roire a satelor: unele familii din satul Lunca și-au făcu case acolo unde au cumpărat pământ, apoi s-au adăugat însurățeii care n-au mai avut loc în sat, lângă părinți. Cătunul s-a întins de o parte și de alta a drumului care pleacă din șoseaua principală Lunca - Fruntești - Lozinca, urcă pe lângă gospodăria lui Cucu, taie de-a lungul platoul care alcătuiește moșia Dobreana, continuând drumul spre satul Oțelești. De asemenea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și-au întemeiat gospodării după căsătorie s-au așezat în delnița părintească, care era mai departe de sat, la sud, pe valea Dunavățului s-a întemeiat grupul de case Moara lui Conachi (Pădureni) și în partea de nord-vest, pe Dunavicior, cătunul Rusești. Moara lui Conachi își trage numele de la aga Costache Conachi care și-a extins proprietățile în satele de răzeși de pe Valea Berheciului, având și un vad de moară pe Dunavăț, nu departe de vărsare. Rusești nu-și trage numele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Rusești nu-și trage numele, așa cum s-ar crede, de la prima vedere, de la „ruși”, așa cum sunt multe sate în Moldova, ci păstrează numele boierilor Rosetti cu care răzeșii din Fruntești s-au judecat. Ruseștii, alcătuit de familii din Fruntești, este cătunul de lângă hotarul moșiei Filipeni a boierilor Rosetti, care aveau velniță (cazan de rachiu) chiar la hotar, folosind apa unei fântâni de suprafață de pe proporietatea familiei Boghiu. în Rusești s-a stabilit o ramură a familiei Oprișan, care avea rude în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
făcut toți casa la un loc, ci s-au așezat cam după familii și înrudiri. Cum ei erau veniți din mai multe sate din Bucovina, din felul cum s-au așezat pe la dosuri, prin văi și adăposturi sau format întâiu cătune /chetroșenilor, celor din Cașvana, etc.) între aceste adevărate cătune, au rămas locuri de folosință în comun pe care le-au numit imașuri pentru porci, pentru gâște. După puterea lor și după cât erau de vrednici, oamenii și-au împrejmuit locuri pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
așezat cam după familii și înrudiri. Cum ei erau veniți din mai multe sate din Bucovina, din felul cum s-au așezat pe la dosuri, prin văi și adăposturi sau format întâiu cătune /chetroșenilor, celor din Cașvana, etc.) între aceste adevărate cătune, au rămas locuri de folosință în comun pe care le-au numit imașuri pentru porci, pentru gâște. După puterea lor și după cât erau de vrednici, oamenii și-au împrejmuit locuri pentru ogrăzi și pentru grădini. Cultivau cartofi, ceapă, fasole, verdețuri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și a cuconului Vasilică. S sperăm că „ferma” lui Mitruț va fi un bun exemplu și pentru alți investitori, ca s nu rămână pământul în paragină. Anexe Mărturii despre întâmplări de demult Moș Vasile Vasilaș (Costănoiu), născut în 1903 în cătunul Filipeni spune despre Eufrosina Rosetti că a murit înainte de războiul din 1916 (este vorba despre Primul război mondial - 1914-1918) la care România a participat doi ani (1916+1918 - n.a) și că a fost înmormântată la biserica din cărămidă (La
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Comisia a procedat, în continuare, la delimitarea suprafețelor expropriate în diferite puncte ale moșiei, cu pământ de proastă calitate și erodabil: 1. Locurile numite Pârlituri, Valea lui Avram și deasupra Văii Boțului pe dreapta Pârâului Roșu, pe pantele de deasupra cătunului Valea Boțului, până pe creasta dealului Ungureni. 2. Locul numit Cărarea Ungurenilor, cuprins între pădurile proprietarului. 3. Locurile numite Standoala și Tureatca, situate pe dealurile din stânga Pârâului Roșu, foarte erodate (unde s-a plantat pădurea de salcâmi!) 4. Locul numit Știubiana
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de serviciu și a bisericii și se plătește regulat; 7. Studiul ce am făcut este seminarul, absolvit în anul 1873 la Seminarul de Huși, după cum probează atestatul nr.686; 8. Biserica, după spusa oamenilor mai bătrâni, este mutată din o cătun Slobozia - Filipeni și este făcută din lemn, cam pe la anul 1840 și că totdeauna a fost biserică, unde a fost și este reședinșa comunei Filipeni (?); 9. La această biserică este epitropie în regulă și averea ce administrează e de 200
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Vitali Râlea; - Vasile Ojog; - Vasile Boghiu; - Iordache Minescu; - Gheorghe Ambrozie; - Floarea Boca;Gheorghe Ambrozie; - Ana Ciorcilă; - Ana Buganu. Constatările organelor școlare în privința activității școlii din Lunca (Fragmente din procesele-verbale) „Inspectând azi 16 ianuarie 1901, ora 9-12 școala din comuna Filipeni, cătunul Lunca, am constatat următoarele: această școală funcționează cu trei învățători. La divizia I, învățător Ilie Munteanu, definitiv. La divizia a II-a, dl N. Unceanu și divizia a III-a dl Gh. Postoiu. De la 9-10, am inspectat divizia I unde
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se păstrează catalogul claselor I-IV, an școlar 19141915 și al claselor I-II din anul școlar 1915-1916, precum și al claselor I-III din anul școlar 1916-1917. * Mărturii despre întâmplări de demult Moș Vasile Vasilaș (Costănoiu), născut în 1903 în cătunul Filipeni spune despre Eufrosina Rosetti că a murit înainte de războiul din 1916 (este vorba despre Primul război mondial - 1914-1918) la care România a participat doi ani (1916+1918 - n.a) și că a fost înmormântată la biserica din cărămidă (La
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a dumisale bănesei Dumistrăchioaia 2. Ioniță Burcă, tij (asemenea) 3. Andrei, Șchiopul, nevolnică 4. Mihăilă, Șchiopul, nevolnică 5. Maria, văduv 6. Baba Anița 7. Ion Hârmaciu, vornică De asemenea, sunt înscriși scutiții permanenți, 4 săraci și 12 duhovnici. Apare și cătunul Buduioasa, dar trecut la Mărăști, fără a se fi specificat și numărul birnicilor, situație explicabilă dacă locuitorii cătunului erau robi. Despre satul răzășescă Fruntești, recensământul numit Catagrafia Moldovei, conține elemente de noutate care vin să întregească profilul social al locuitorilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Maria, văduv 6. Baba Anița 7. Ion Hârmaciu, vornică De asemenea, sunt înscriși scutiții permanenți, 4 săraci și 12 duhovnici. Apare și cătunul Buduioasa, dar trecut la Mărăști, fără a se fi specificat și numărul birnicilor, situație explicabilă dacă locuitorii cătunului erau robi. Despre satul răzășescă Fruntești, recensământul numit Catagrafia Moldovei, conține elemente de noutate care vin să întregească profilul social al locuitorilor. Se spune că satul Fruntești „ce au fost scutiți dumnealui spătarului Conachi”, afirmație din care putem deduce că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vom menționa că, spre deosebire de alte documente din epocă care se referă la populație, se arată: Satul Filipeni din ținutul Tecucilor = 45 populație Satul Fruntești din ținutul Tecucilor = 92 populație Satul Mărăști din ținutul Tecucilor = 120 populație Harta rusească menționează și cătunul Lunca care este trecut cu 5-20 gospodării deși, populația satului Lunca trebuie să fi fost cu mult mai mare. Evident, au fost înregistrați capii de familie și, excluzând satul Mărăști, viitoarea comună Filipeni înregistrează 157 capi de familie (gospodării-case) și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Evident, au fost înregistrați capii de familie și, excluzând satul Mărăști, viitoarea comună Filipeni înregistrează 157 capi de familie (gospodării-case) și respectând calculul cu 5 membri pe familie, înseamnă că erau 785 de suflete. N-au fost menționate, deși existau, cătunele Știubiana, Runc, Valea Boțului (amintit cu acest nume într-un document din 1801) care ar ridica populația la peste 1.000 persoane. Revenind la populația satului Lunca (aproximativ 100 persoane în 1835, după 50 de ani de la așezarea pe valea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
populației localităților, religia, profesia, repartizarea pe sexe și numărul caselor de locuit. În anul 1871, comuna Filipeni cu satul Lunca reședință, Fruntești, Slobozia, Filipeni și Știubiana avea o populație de 2475 locuitori, fără să se fi luat în calcul populația cătunelor Runcu și Valea Boțului. La ordinul Ministerului Agriculturii, în anul 1889 s-a realizat un studiu mai amplu care a înregistrat populația comunei Filipeni, pe sate, la care s-a adăugat numărul de școli, biserici și cârciumi.23 Potrivit studiului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ordinul Ministerului Agriculturii, în anul 1889 s-a realizat un studiu mai amplu care a înregistrat populația comunei Filipeni, pe sate, la care s-a adăugat numărul de școli, biserici și cârciumi.23 Potrivit studiului, comuna Filipeni are 3 307 cătune: Lunca, proprietatea lui G. Sterian, Filipeni, proprietatea lui D. Rosetti și Fruntești - răzeși vechi. După cum lesne se poate observa, „Studiul” economică conservă vechea concepție că satele aparțin proprietarului și se confundă satul cu moșia. Deși incomplet, Studiu lui Radianu oferă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
572 capi de familie cu 2.288 de suflete, din care 2.230 români, 49 evrei, 7 armeni, 1 german și 1 ungur, toți de „protecție română”. Repartizarea populației pe sate era următoarea: Nici în această statistică nu sunt cuprinse cătunele: Valea Boțului, Moara lui Conachi, Pârlituri, Runcă și Știubiana. S-ar putea ca populația unor cătune să fie cuprinsă în populația satelor de bază: Moara lui Conachi la Fruntești, Știubiana, Runcă la Filipeni. Statistica populației din 1891 conține elemente noi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
7 armeni, 1 german și 1 ungur, toți de „protecție română”. Repartizarea populației pe sate era următoarea: Nici în această statistică nu sunt cuprinse cătunele: Valea Boțului, Moara lui Conachi, Pârlituri, Runcă și Știubiana. S-ar putea ca populația unor cătune să fie cuprinsă în populația satelor de bază: Moara lui Conachi la Fruntești, Știubiana, Runcă la Filipeni. Statistica populației din 1891 conține elemente noi: profesia, infirmitățile, situația militară care diversifică peisajul demografic:agricultori: 900 - meseriași: 30 - comercianți: 13 - liber profesioniști
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
noutate: ca urmare a perfecționării împărțirii administrativ-teritoriale, realizată în 1876, comuna Mărăști, compusă din trei sate, a intrat în componența comunei Filipeni. O primă constatare: creșterea populației, nu atât datorită sporului natural, cât înregistrării întregii populații din toate satele și cătunele comunei, fiind incluse cătunele: Moara lui Conachi, Pârlituri și Valea Boțului. De asemenea, recensământul din 1912 înregistrează atât clădirile locuite și nelocuite, cât și menajele, gospodăria cu toți cei care o locuiescă (familia, servitorii, chiriașii, ucenicii etc.) Populația comunei Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
perfecționării împărțirii administrativ-teritoriale, realizată în 1876, comuna Mărăști, compusă din trei sate, a intrat în componența comunei Filipeni. O primă constatare: creșterea populației, nu atât datorită sporului natural, cât înregistrării întregii populații din toate satele și cătunele comunei, fiind incluse cătunele: Moara lui Conachi, Pârlituri și Valea Boțului. De asemenea, recensământul din 1912 înregistrează atât clădirile locuite și nelocuite, cât și menajele, gospodăria cu toți cei care o locuiescă (familia, servitorii, chiriașii, ucenicii etc.) Populația comunei Filipeni după recensământul din 19
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
română. Interesantă este și concepția încetățenită că cei care se ocupă cu agricultura sunt oameni ai țării, sunt români, iar singurul țigan înscrisă ca atare era fierarul din Lunca. Comuna Filipeni, jud. Bacău, plasa Siret Nu a mai fost înregistrat cătunul Pârlituri, considerându-se că nu e o populație statornică. Recensământul din 1930 a vrut să dea o imagine exactă asupra nivelului de instrucție a populației, câți știutori de carte și câți neștiutori, pe grupe de vârstă: Observații: Imensa majoritate a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]