2,283 matches
-
I-a plăcut de el, chiar dacă era mai mare cu șapte ani, a crezut că este cumsecade așa cum era prezentat și gata nunta. Poate că și ea a vrut să scape de văgăunile unde era aruncat de soartă micuțul său cătun, la margine de pădure, unde veneau lupii și luau oile din târla gospodarului iarna în plină zi. Aici era comună mare și aproape de oraș, la vreo doisprezece kilometri pe drum de țară. Mai târziu s-a văzut că nu s-
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Seceratorul_stan_virgil_1388132266.html [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
fel de construcție continuă de câteva hectare cu străzi-tuneluri, de satele producătorilor de retsina și de mastic, de satele uscătorilor de roșii, de piatra bătrânului bard orb care ne încântă diminețile, cu tronul lui și scaunele discipolilor în jur, de cătunul din creierul insulei, numai piatră pe piatră, azi părăsit, și despre care circulă legende sinistre cu femei care s-au aruncat în prăpăstiile din jur ca să scape de turci. La câțiva kilometri, dar tot la aceeași înălțime, e o mănăstire
„Sorosul” meu: un miliardar grec m-a dus trei ani la rând pe o insulă minunată să citesc texte vechi by https://republica.ro/zsorosul-meu-un-miliardar-grec-m-a-dus-trei-ani-la-rand-pe-o-insula-minunata-sa-citesc-texte-vechi [Corola-blog/BlogPost/337967_a_339296]
-
vreme, cât era necesar vreunui consult medical, la care îl purtau prietenii care nu acceptau că nu mai e nimic de făcut, cum li se spunea invariabil. Se pomeni condus într-o zi chiar și la o tămăduitoare dintr-un cătun aflat prin ținuturile gorjene. Cunoscută ca pricepută în lecuirea ochilor bolnavi, femeia era plăpândă și matusalemică, ea însăși cu vederea slăbită, nu atât de trecerea anilor, cât de amarul de răutăți ce-i fusese dat să vadă la viața sa
ICONARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1430032357.html [Corola-blog/BlogPost/353962_a_355291]
-
tocul la pantofi, ceasul de mână bărbătesc, Și-apoi, pireul de cartofi ... de tirbușon, nu mai vorbesc! Dar una, în particular, și-o recunoaște orice snob, A transformat în mod barbar, instinctul masculin pe glob: Era prin secolul trecut, lâng-un cătun sub Pirinei, O miriște și, la păscut, vacuțe mândre și viței, Iar undeva, pe un imaș, se profila masiv, Cordell, Un taur foc de naravaș, cum se vedea dupa șeptel, Încât nici Jean, stăpanul său, n-avea nimic de obiectat
DESCOPERIREA SECOLULUI XX de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 by http://confluente.ro/_descoperirea_secolulu_valeriu_cercel_1376309923.html [Corola-blog/BlogPost/357446_a_358775]
-
Acum toată lumea are facultate! Și eu, și colegul meu, controlorul, acarul și femeia de serviciu care spală toaleta vagonului. Nici nu mai cunosc pe cineva fără, completă rânjind muierea, acompaniată de râsetele bărbatului ce o însoțea. Chiar la mine în cătun, din fundul Moldovei, nu a scăpat nimeni fără licență! De la douăzeci la optzeci de ani, toți au făcut facultatea sau sunt acum studenți. Așa că a fi student în ziua de azi, nu mai e nicio grozăvie! Unii s-au înscris
“MAGIA UNEI VECHI FOTOGRAFII” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1464734538.html [Corola-blog/BlogPost/385314_a_386643]
-
rând mânăstirile, „băgând la înaintare” măicuțele și alte fețe monahale cărora le promitea „sluj pe veci”, ridicare de troițe și alte acareturi ecleziastice de trebuință serviciului religios. Multe nășii (c-așa se poartă, de la centru și până-n cel mai neînsemnat cătun), bun prilej de „tezaurizare” a (in)conștientului „bârlog” electoral, finuțe fine și finuți fini și selecți meniți a albi pe nașu s-ajungă sus (era oricum un „Naș” local și chiar mai departe!) și bine ca și lor și celor
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_doamne_ce_sus_a_ajuns_.html [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
o zi, cu plecare din București, în zone foarte puțin cunoscute și deloc promovate (Munții Ciucaș, Baiului, sate din zona Bran etc). Apoi a promovat prin excursiile organizate de el parcurile naționale, precum Buila - Vânturarița, zone ca Valea Cernei, cu cătune izolate, meșteșuguri și tradiții în arii în care nu se investeste niciun fel de reclamă. Foarte căutate sunt tururile de o zi, cu plecarea din București, mers în Munții Ciucaș, la 140 de kilometri de Capitală, și întors seara. Asta
Fericirea de a face ce-ți place. Un fost programator câștigă dintr-o idee căreia nimeni nu i-a dat la început nicio șansă. GENERAȚIA B by https://republica.ro/fericirea-de-a-face-ce-ti-place-un-fost-programator-castiga-dintr-o-idee-careia-nimeni-nu-i-a-dat-la-inceput [Corola-blog/BlogPost/338842_a_340171]
-
cu vise chema pe Julia May Lumina murise mătușa căzuse din pod durerea ploua durerea se-ngrămădea O baltă de nemișcare - Treptele scării atinseră lucioase furtuna de mușchi tornada de oase picura calm Își terminase misiunea în negura nopții în cătunul cu tei vii și ceapă pe sfoară acolo să dizolve inimi solitare în cimitirul cel vesel pe al cărui zid bărbații tineri se înșirau să bârfească sau să strige pe tinerele fete din drum îmbrăcate în mode de la magazine comuniste
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_cu_vise_al_juliei_may_mariana_zavati_gardner_1368439114.html [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
Motto: Pe drumeagul din cătun Venea ieri un rus și-un tun; Tunul rus, si rusul tun! (Păstorel Teodoreanu) Nu știu cum se pripășise la noi un soldat rus cu numele Vichentie. Cred că a avut un grad mai mare în armată țarista, căci avea o haină
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prietenul_meu_vichentie.html [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
de la liceu cu care intrase în conflict pe tema eliberării României și pe seama rolului jucat de Antonescu în istorie. El îi spusese profesorului: Dacă războiul împotriva Rusiei reușea și dacă ne luam Basarabia și Bucovina, Antonescu avea statuie în fiecare cătun din țara asta! Dar istoria a fost vitregă cu noi, tovarășe profesor, ne-au birjerit romanii, cumanii, toate lichelele care-au trecu pe acest pământ de la primii barbari până la ruși!> Profesorul s-a făcut că nu aude: <Eu n-am
REVOLUŢIA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Revolutia_ion_ionescu_bucovu_1387269309.html [Corola-blog/BlogPost/363466_a_364795]
-
intrării armatei române în Primul Război Mondial. Scriitorul reface evenimentele care prezidează implicarea României împotriva Austro- Ungariei. „În seara zilei de 14 august 1916, toboșarii, gorniștii, clopotele bisericilor, pe tot cuprinsul țării, în sate și orașe, până în cele mai mici cătune din creierul munților, au început să anunțe marea mobilizarea. Începea Marele Război”. Al. Florin Țene analizează principalele evenimente care au generat intrarea României în Marele Război împotriva Austro-Ungariei pentru eliberarea Transilvaniei. Reține atenția romancierului, mai ales, climatul mental la nivelul
AL.FLORIN ȚENE-LA BRAȚ CU ANDROMEDA, CRONICĂ DE DR.DIN PETRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1457589607.html [Corola-blog/BlogPost/363405_a_364734]
-
ia un tren local până la Will, stația-n care trebuia să-l aștepte Sandu. Trece rapid de emoțiille căutărilor în necunoscut, pentru că prietenul său nu-l așteptase, dar doamna Irma, soția lui, era prezentă și l-a identificat automat. Un cătun cu câteva case, printre care și cea lui Sandu, adunat între coline înverzite te făcea să te simți curat și liber, să uiți de toate neplăcerile vieții și să te bucuri de frumusețea și linștea locului. Întâlnirea din seara aceea
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10.html [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
mei eroi, îi am pe toți în minte Ce tineri au plecat să lupte pentru țară ! Se-ntorc aici, la ceas de noapte-amară Când sufletul le iese din morminte. Răspund prezent la numele strigate De taica popa, la schitul din cătun, Îngălbenite foi, venite de departe Cu cei fără lumină la capătul de drum. Se reîntorc în nopți la locuri îndrăgite Pe negrii armăsari cu aur sub copite. Referință Bibliografica: Străbunii mei eroi / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
STRĂBUNII MEI EROI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Strabunii_mei_eroi.html [Corola-blog/BlogPost/341490_a_342819]
-
morbid» -Nu-i un joc ! auzi vocea bătrânei, în spatele său. -Este timpul unor explicații, se întoarse rapid. Nimeni. Nu exista cale de întoarcere. Era nevoit, să parcurgă toate etapele testului, sau ce reprezenta acea întâmplare. A doua, îi oferea perspectiva unui cătun simplu, liniștit. Cel puțin în aparență.. O familie cu mulți copii, majoritatea băieți. Tatăl autoritar se purta aspru și dur cu ei. Îl știau de frică. Puștiul slăbuț, cel mai mic dintre frați, îl înfrunta, aruncând în el cu obiectele
MAGAZINUL DE ANTICHITĂŢI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Magazinul_de_antichitati_camelia_constantin_1331059436.html [Corola-blog/BlogPost/346594_a_347923]
-
anilor, se așează pe un scăunel ca să-și mai odihnească mădularele și ascultă poeziile și cântecele prichindeilor care sunt răsplătiți cu multe daruri. Din ajunul Crăciunului încep colindele pe întreg teritoriul României, de la sate la orașe, vestind Nașterea Mântuitorului. Ulițele cătunelor și străzile orașelor răsună de cântările grupurilor de la cei mici până la cei mari și continuă toată noaptea și a doua zi. Dar colindătorii nu reușesc să-și drege bine glasul că deja încep colindele care vestesc Anul Nou și lanțul
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419105253.html [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
de Eugen Deutsch, publicat în Ediția nr. 960 din 17 august 2013. URSUL BRUN Se spune că-ntr-o vară ursul brun Ce se-ndulcise mult prea mult cu miere Se instalase, jinduind plăcere, Pe lâng-un stup de-acolo din cătun. Pe la amiază, când sorbea o bere, Zărise bâzâind pe sub un prun O-albină blondă, nefiind imun, Se-ndrăgostise fără-ntârziere. Cei doi nu au dansat decât o vară Și-apoi, abandonând dorita rondă, S-au despărțit căci viața e ... amară
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/eugen_deutsch/canal [Corola-blog/BlogPost/362844_a_364173]
-
Decise că-i o pură erezie, Având și-un grad sporit de ... Citește mai mult URSUL BRUNSe spune că-ntr-o vară ursul brunCe se-ndulcise mult prea mult cu miereSe instalase, jinduind plăcere,Pe lâng-un stup de-acolo din cătun.Pe la amiază, când sorbea o bere,Zărise bâzâind pe sub un prunO-albină blondă, nefiind imun,Se-ndrăgostise fără-ntârziere.Cei doi nu au dansat decât o varăși-apoi, abandonând dorita rondă,S-au despărțit căci viața e ... amară!„Căci știm” - oftează tristă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/eugen_deutsch/canal [Corola-blog/BlogPost/362844_a_364173]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > CĂTUNE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1559 din 08 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Îi poți vedea prin sate risipite Între câmpii bogate fără rost, În casele de-acum prea ponosite Și foarte rar mai povestesc ce-au
CĂTUNE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1428473188.html [Corola-blog/BlogPost/374975_a_376304]
-
Dar voi ce faceți, sunteți sănătoși? Poate venim prin toamnă pe-acasă. Trăiesc pierzând din inimi cutezanța Și par mustrați de traiul mult prea greu, Dacă își pierd din suflete speranța, Ei se întorc cu gând la Dumnezeu. *** Referință Bibliografică: Cătune / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1559, Anul V, 08 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CĂTUNE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1428473188.html [Corola-blog/BlogPost/374975_a_376304]
-
așezate bordeiele de chirpici în care se aflau, lăsate la voia sorții, zeci de familii, își purta numele precum îi era arătarea, Giora. Bordeie clădite din pământ lutos amestecat cu paie și apă. Unele scofâlcite, altele aplecate pe o parte (...) Cătunul Giora sau cum i se mai spunea, „Groapa” sau „Bălăria”, adăpostea cam o sută cincizeci de chichinețe așezate pe o depresiune”. Acesta e locul de desfășurare a acțiunii romanului „Sarcofagul dragostei” de Paul Leibovici. În literatura română a secolului trecut
VISUL ARHEOLOGULUI de IOAN HOLBAN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/ioan_holban_1463480105.html [Corola-blog/BlogPost/379064_a_380393]
-
o istorie agitată, documentată cu toate urmele pe care le va fi lăsat, Paul Leibovici (re)compune o lume în ceea ce are semnificativ în ordinea trăirii și a sensului dat existenței, de la Roma antică la Caesareea, de la Insula Creta la cătunul de lângă vechiul Ashkelon și pământurile Gazei. Toată această lume, care stă în ultimul timp, ia viață din viața prozatorului; Ashkelon e o comunitate multiculturală. Denumirea de Askalon, a cărei rădăcină e șekel..., am citit că numele acesta a fost scris
VISUL ARHEOLOGULUI de IOAN HOLBAN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/ioan_holban_1463480105.html [Corola-blog/BlogPost/379064_a_380393]
-
celor din Petrila ar fi mărgineni veniți din părțile Sibiului, așezați aici peste un strat străvechi de locuitori răsfirat pe văile adânci, săpate în stânca cristalină de către afluenții Jiului; Jieț, Cimpa, Taia, Voievodu, Bănița, Roșia, Jupâneasa ș.a. de la care aceste cătune și-au luat numele, ce și-l păstrează și astăzi, alte cătune componente ale Petrilei ca Birăoni, Corbeoni, Jitoni, sau Mărconi, reprezintă denumiri derivate după numele de familie al celor ce locuiesc în aceste cătune nume terminate frecvent în „oni
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
peste un strat străvechi de locuitori răsfirat pe văile adânci, săpate în stânca cristalină de către afluenții Jiului; Jieț, Cimpa, Taia, Voievodu, Bănița, Roșia, Jupâneasa ș.a. de la care aceste cătune și-au luat numele, ce și-l păstrează și astăzi, alte cătune componente ale Petrilei ca Birăoni, Corbeoni, Jitoni, sau Mărconi, reprezintă denumiri derivate după numele de familie al celor ce locuiesc în aceste cătune nume terminate frecvent în „oni”. Suprapopularea Țării Hațegului, posesiunile unor nobili, cu precădere a familiei nobiliare Cânde
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
Jupâneasa ș.a. de la care aceste cătune și-au luat numele, ce și-l păstrează și astăzi, alte cătune componente ale Petrilei ca Birăoni, Corbeoni, Jitoni, sau Mărconi, reprezintă denumiri derivate după numele de familie al celor ce locuiesc în aceste cătune nume terminate frecvent în „oni”. Suprapopularea Țării Hațegului, posesiunile unor nobili, cu precădere a familiei nobiliare Cânde, devenit prin maghiarizare Kendeffi, întinsele pășuni montane, bogatele fânațuri și marile păduri, au trezit interesul noilor stăpâni de terenuri asupra utilizării marilor moșii
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
ca de altfel în întreaga Vale a Jiului, apar două forme de viață diferite una față de alta. Vechea lume a munților, păstorii, păstrători de obiceiuri, datini și tradiții, au rămas la milenara lor preocupare. Îi găsim și astăzi așezați în cătunele Petrilei cu o populație majoritar autohtonă, ei sunt „MOMÂRLANII Petrilei” pecare îi întâlnim la Jieț, Răscoala, Tirici, Cimpa, Taia, Popi. Jienii îi acordă acestei denumiri două sensuri. Unul vrea să însemne pentru ei „BĂȘTINAȘI”, rămășiță a dacilor, care derivă din
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]