359 matches
-
decorație. Și căutătura cumplită pe sub borul pălăriei, nimeni nu mai purta pălărie la Lima, nici costumele astea cadrilate, nici atîtea lanțuri de aur la vestă. — Părinții tăi trebuie să pice acum, Îi spuse, uitîndu-se Încă o dată la el cu aceeași căutătură răuvoitoare și atît de ciudată pe care Julius o mai văzuse undeva, dar unde? Dădu să-i spună că dacă voia putea să treacă să-i aștepte În salon, dar Al Capone Îl țintui cu privirea, parcă mai văzuse privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
pică și, tocmai cînd ea Încercă să mai spună ceva, o rugă să-i mai aducă niște cuburi de gheață de la bucătărie, ca să-i pregătească o băutură specială domnișorului Bobby, ia să vedem dacă-l facem să nu mai aibă căutătura asta de bandit, cu o asemenea Înfățișare n-o să-l lase să intre cu noi la golf. Bobby zîmbi, Susan zîmbi și Julius ardea de nerăbdare s-o vadă ieșind pe Țanțoșa ca să Întrebe ce Înseamnă cuvîntul pică. „Mă duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Ce-ai acolo, Varia? Varia se întorsese în cameră și, tăcută, îi întinsese mamei portretul Nastasiei Filippovna. Nina Alexandrovna tresări și, mai întâi parcă speriată, apoi cu o covârșitoare amărăciune, îl privi câtva timp. În sfârșit, îi aruncă Variei o căutătură întrebătoare. — Astăzi chiar ea i l-a făcut cadou, spuse Varia, iar diseară se hotărăște totul între ei. — Astă-seară! repetă parcă disperată, cu jumătate de glas, Nina Alexandrovna. Ei și? Îndoieli nu mai avem, nici speranțe nu ne mai rămân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
unor grupuri de băieți care, ținându-se de mână se strecoară pe ușile deschise cu ochii strălucind din cauza rachiului ieftin; glumele lor devin tot mai deocheate pe măsură ce se apropie sau se depărtează de grupurile de fete și de grupurile cu căutătură furioasă, de goondas, care s-au adunat să-și facă veacul în colțuri, așteptând vreo bătaie sau vreun furtișag. Robert pătrunde în această lume cu pașii unuia trăit în oraș; aruncă priviri grăbite la stânga și la dreapta. Nu știe exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cea mare, cea adevărată și biruitoare. Iubirea, oameni dragi, iubirea! Apostol Bologa se uită în ochii ruteanului, lăcrimați și totuși strălucitori într-o lumină ademenitoare. Privindu-i însă mai adânc, Bologa se spăimântă și tresări, ca și când și-ar fi aruncat căutătura în adâncimea prăpastiei de care se ferise toată seara. Vru să zică ceva și se pomeni murmurând în neștire: ― Iubirea... iubirea... ― Iubirea voastră însă ne hrănește cu gloanțe sau spânzurători, zise Gross cu o asprime răutăcioasă. Azi Svo-boda, mâine eu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
și neastâmpărați și poate că am zăbovi cu privirea și condeiul asupra șturlubaticei lor goane prin colibă dacă nu ne-ar fi luat-o înainte povestitori mult mai înzestrați, în nepieritoare pagini peste care nu se poate trece. De aceea, căutătura noastră se va opri o clipă asupra colțului rezervat lui Covaliov și nevestei sale unde trona un munte de saltea care cu aristocraticele-i proporții, dădea un aer maiestuos colibei, umplând-o de zgomotele și foșnetele unei familii fericite. în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cât costă personalul ca să vin de la Iași spre casă. Seara, am luat adresa tipei, i-am jurat că o să ne revedem și-am alergat la tren, că nu mai era mult până să plece. Acolo, văr’miu nu-i... Dăi căutătură. Lume peste lume, vermuială. Văr’miu nicăieri... Fluieră trenul și pleacă... Am rămas în Gara de Nord cu câțiva lei în buzunar... Hai să mă calmez, că văd eu, zic. Nici măcar țigări n-aveam și eram și leșinat de foame. Alt tren
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
Simioane, dragul meu !" Îl auzisem adeseori pe tata pronunțându-i numele: "Simion Almăjan" și al localității în care fuseseră amândoi prizonieri: "Tușino". Știam că e tatăl Dorei de la care mai primisem cărți prin poștă. Îi recunoscusem de fapt statura și căutătura chipului cu toate că nu mai avea barbă ca în fotografie... Fotografie ? tresare Dora. Ciprian caută într-un raft de unde scoate un album legat în piele. Uitați-vă ! Poate vă spune ceva... Dora scoate un "Ah !" plin de uimire, constatând că privește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
domnule, unde, eu trebuie să știu neapărat, să-mi amintesc. Ție nu ți se pare cunoscut, Nik? Alexe lăsă cafeaua pe scăunel și se apropie de zugrav, îl cercetă pe îndelete ca pe un obiect. Parcă. Are într-adevăr o căutătură extrem de sugestivă și de cunoscută, mi se pare chiar că... dar poate mă înșel. Acum era clar că plânsul care se auzea continuu venea din camera alăturată și descoperirea aceasta o alertă pe Carmina. Soții Alexe, roată în jurul zugravului, îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
o casă străină plină de fețe necunoscute, ce-o înconjoară din toate părțile, chipuri vesele, pahare de vin, muzică, o pereche de oameni mai în vârstă ce inspectează cu multă, multă atenție rochița din barchet albastru cu bleu, părul roșcat, căutătura teribil de nevinovată a Elenei. El, bărbatul ce-o adusese în acea casă se amestecase printre ceilalți inși prezenți, Carmina îl căuta în memorie, figuri, figuri, figuri, omul nu căpăta deloc individualitate, îi scăpa printre degete, se zbuciuma, se împiedica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ceva, nu știa ce, cocoșul, vinul, amorul, nici nu era de mirare după o asemenea zi, după atâtea imprudențe, una mai mare decât alta... Cum ședea așa, pleoștit, în fotoliu, cu privirea pierdută, Carmina își zise că avea ceva din căutătura mamei ei, poate acel ascunziș al firii ce se trăda în privire, altfel nu prea semănau unul cu altul, erau chiar foarte diferiți. Se duse la fotoliul unchiului, îi înconjură gâtul cu brațul și îl sărută răsunător pe obraz. Hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
discuției aceleia o dată pentru totdeauna. Nu sunt persoana potrivită pentru Însărcinarea asta. Poate că sunt o atee confuză, Însă cel puțin am curajul să rămân așa! — Du-te și-ți spală gura cu săpun! a izbucnit bunica Gülsüm cu o căutătură Încruntată, auzind discuția. Însă după aceea mătușa Zeliha a evitat cu totul subiectul. O jumătate a familiei era fidelă secularismului lui Kemal, cealaltă jumătate era alcătuită din musulmani practicanți. Pe când cele două tabere se aflau tot timpul În conflict, Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
-i ceară o favoare. Balbo vorbea însoțindu-și cuvintele de gesturi meridionale, din cînd în cînd se oprea cu mîna în aer, de parcă ar fi uitat ceva, atunci îl privea drept în ochi pe prinț, Pangratty reușea să-i susțină căutătura, italianul părea mulțumit și-și continua demonstrația. Prințul se simțea din ce în ce mai jenat, ceilalți invitați observaseră interesul lui Balbo pentru el și la rîndul lor îl priveau de parcă atunci l-ar fi descoperit. Mai toți erau niște necunoscuți pentru el, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
zâmbi șiret. —Eu știu la ce te vei fi gândind tu, băiete? Când eram ca tine, mă gândeam și eu la asta... —Ei, moșule, nu mă gândesc eu la ce socoți dumneata... Știu, știu... vorbi Isailă cojocarul. Se vede după căutătură. Eu parcă spun ceva? Ia și eu cu nacazurile și cu gândurile mele. Moșneagul se aplecă asupra cojocului lui și prinse a mormăi pe nas un cântec. Într-un târziu i se deșteptă glasul, trăgănat și melancolic: De friguri zaci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
boală, acasă, mânca-te-ar lupul cel bătrân! Asta era vorba lui; și-n urmă-i oamenii zâmbeau și-și făceau cu ochiul. Calul pornea la umblet, și când ajungeau aproape de curte, pe-o cărare de dindos, vătaful își ațintea căutătura spre căsuța lui care era în coasta ogrăzii boierești, pe-un dâmb, nu departe de apa Moldovei. Până ce intra pe poartă, Alexa Grecu n-o slăbea din ochi. Cu privirile-i negre scociora ograda plină de acareturi, înconjurată de gard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
se purta cu el foarte supusă și la locul ei, ca una ce-și amintea cuptorul pe care crescuse și înțelegea să prețuiască binele în care avusese norocul să intre. Altfel viața ei părea a curge liniștită. Cu întoarcerile pripite, căutăturile crunte și fornăiturile lui Alexa, se obișnuise. Ba râdea pe ascuns, întorcând capu-ntr-o parte și ducând mâna în gură, când vedea bine că vătaful o teme chiar cu boierul. Își aducea aminte ea de ceva nedeslușit și de demult - dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ieșit la ele pe o poartă neștiută; dintrodată, după ce a ieșit pe acea poartă, a călcat în necunoscut și a apărut la un orizont străin. Va fi fiind la mijloc ceva. A fost un urs, dar nu ca toți urșii. Căutătura aceea pe care a strecurat-o de două ori peste umăr a fost o căutătură mai ageră decât a unui om. Într-adevăr, l-a îndemnat, înșelându-l, într-o urmărire fără noimă. Se trezește, asupra serii, la depărtare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
călcat în necunoscut și a apărut la un orizont străin. Va fi fiind la mijloc ceva. A fost un urs, dar nu ca toți urșii. Căutătura aceea pe care a strecurat-o de două ori peste umăr a fost o căutătură mai ageră decât a unui om. Într-adevăr, l-a îndemnat, înșelându-l, într-o urmărire fără noimă. Se trezește, asupra serii, la depărtare de cel puțin trei ceasuri de casă. Și din această mlaștină a mistreților se ridică în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cap. În clipa aceea am simțit că iau foc. Ce sculptor eram dacă nici modelele nu mă ascultau? M-am îndreptat furios spre ea și am întins mâna să-i smulg cerceii. Atunci m-a mușcat de braț, aruncîndu-mi o căutătură sălbatecă. Mânia o făcea frumoasă și, pe loc, am simțit o mare simpatie pentru ea. Fără să stau prea mult pe gânduri și fără s-o cunosc, mai mult din dorința de a mă culca mai repede cu ea, scutindu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
am înfruntat. I-am spus că trebuia să se considere onorat de prezența mea acolo; nu se puteau lăuda mulți cioplitori de cruci că aveau în serviciul lor un sculptor. Și tot el era nemulțumit? Meșterul mi-a aruncat o căutătură piezișă. Vroia să vadă dacă nu glumeam. Nu glumeam. Apoi s-a hotărât să mă lase în plata Domnului. Nu ținea să se certe. Avea grijile lui cu boala, cu atelierul. Nu-i ardea de țâfnele mele. Dar am simțit
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ceva mai devreme, se răzbună: "Fleacuri", hotărî el, agresiv. Într-o zi m-am decis să-l atac frontal pe Dinu: "Tu ce părere ai despre Bătrînul? Ești aici de mai multă vreme". "De ce mă întrebi?" îmi aruncă el o căutătură alarmată. Fiindcă vreau să știu părerea ta". Ne plimbam pe țărm, în zona stâncilor de marmură. Se opri, vru să rupă o floare violetă dintre scaieți, dar se înțepă la mână și se răzgândi. Florile astea nu pot fi culese
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
întinsul promenadei, așteptându-se să descopere doar virginul spațiului. Ceea ce găsește însă îi depășește complet frontierele (și așa destul de strâmte) ale imaginației: un alb pletos mușcă hotărât din pământ, în trena lui fixându-se două chipuri de localnici care, percepând căutătura sfredelitoare a polițistului, abandonează rapid timidul acces de revoltă și coboară în mulțime. Chipul omului legii se descompune realmente ca în desenele animate cu Tom și Jerry: falca refuză să mai zăvorască maxilarul superior, pleoapele explodează, brațele cad moale pe lângă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
capăt, domnule inspector, spuse el scoțând din servietă un laptop subțire și argintiu. Zgomotul pe care Îl făcea În timp ce se deschidea era aproape imperceptibil În camera mică și aglomerată. — Să luăm de la capăt ce, domnule Far-Quar-Son? Avocatul Îi aruncă o căutătură urâtă. — Știți foarte bine ce. Sunt aici să Îmi reprezint clientul, nu să suport insultele dumneavoastră. Nu vreau să depun o nouă plângere despre comportamentul dumneavoastră la șeful poliției. Trăsăturile lui Insch se Înăspriră, dar nu spuse nimic. — Așadar, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
și Logan. Bărbatul casei ședea pe canapea, părând din ce În ce mai nefericit cu fiecare minut care trecea. — Unde e? Întrebă Logan din nou. Va trebui să ne spui, mai devreme sau mai târziu. Mai bine ar fi acum. Darren le aruncă o căutătură urâtă. — Nu l-am văzut. Habar n-am despre ce vorbiți. — Bine, atunci, spuse Logan, așezându-se pe brațul canapelei de culoarea lămâilor verzi, unde erai ieri-dimineață la ora zece? Daren oftă teatral. — Eram la muncă! — Și poți dovedi chestia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
citit și că sergentul McRae mi-a zis să nu-i dau drumul Hoitarului. Numai că, idiot fiind, am făcut asta oricum. Se auziră murmure nervoase, toate adresate lui Logan. Insch ridică o mână și se făcu instantaneu liniște. Dar căutăturile urâte erau Încă acolo. — Știu că În clipa asta vă gândiți că sergentul McRae e un rahat, dar puteți să uitați. Sergentul McRae nu s-a dus la ziare. S-a-nțeles? Dacă-mi zice că i-ați făcut probleme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]