599 matches
-
eu le-aș numi pe acestea „jocuri de... nenoroc” căci mulți își pierd pe-aici și brumă de avere... pe care o au! Șoseaua națională 87 străbate deșertul, în prima parte presărat cu cactuși îndeosebi saguaro, apoi pe masura ce ia altitudine, cactușii dispar lăsând loc tufișurilor și munților de stâncă cu forme ciudate. Apropiindu-ne de Payson, vegetația devine tot mai persistentă transformându-se în pădure de conifere. Trecem ... Citește mai mult Sâmbătă, 15 ianuarie 2011Între toate evenimentele să nu-l uităm
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347372_a_348701]
-
oprit la jocurile de noroc. De fapt, eu le-aș numi pe acestea „jocuri de... nenoroc” căci mulți își pierd pe-aici și brumă de avere... pe care o au!Șoseaua națională 87 străbate deșertul, în prima parte presărat cu cactuși îndeosebi saguaro, apoi pe masura ce ia altitudine, cactușii dispar lăsând loc tufișurilor și munților de stâncă cu forme ciudate. Apropiindu-ne de Payson, vegetația devine tot mai persistentă transformându-se în pădure de conifere. Trecem ...
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347372_a_348701]
-
eu le-aș numi pe acestea „jocuri de... nenoroc” căci mulți își pierd pe-aici și brumă de avere... pe care o au!Șoseaua națională 87 străbate deșertul, în prima parte presărat cu cactuși îndeosebi saguaro, apoi pe masura ce ia altitudine, cactușii dispar lăsând loc tufișurilor și munților de stâncă cu forme ciudate. Apropiindu-ne de Payson, vegetația devine tot mai persistentă transformându-se în pădure de conifere. Trecem ...
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347372_a_348701]
-
sa și a hotărât să construiască acest edificiu. În acest scop a cumpărat un petec de pământ la malul mării. Pe lângă castel a amenajat o grădină botanică care este un unicat în Europa centrală și de est, mai ales prin cactușii săi. Balcik-ul este una dintre localitățile bulgărești cu o mare întindere istorică, el fiind acreditat cu o vechime de peste 2600 ani, de pe timpul tracilor, fiind un succesor al localității tracice Kruni (care în limba greacă însemna "izvoare") și al orașului
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376804_a_378133]
-
de august, se răsfăța o rățușcă sălbatică, în apa unei fântâni arteziene. Grădina nu era prea mare iar rondurile erau amenajate într-o combinație de desene florale arăbești. Într-un colț spre mare, erau cultivate tot felul de soiuri de cactuși. Balcik-ul mai era denumit pe timpuri și Orașul Alb, datorită faptului că dealurile sale erau albe din cauza pietrei de lcar ce predomina în zonă. De asemenea a mai fost denumit și "Coasta de Argint" a Bulgariei sau "Perla litoralului", înainte de
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376804_a_378133]
-
fapt, se auzea o hărmălaie de nedescris. Îmi amintesc că printre morți nu-l văzusem pe Thomson, ceea ce îmi întărește convingerea că trăiește și că ne vom revedea într-o zi. „Princess” înaintează de-a lungul unui țărm stâncos, cu cactuși, cocotieri și copaci Divi-Divi, aceștia din urmă cu forme dintre cele mai ciudate. Printre formațiunile de rocă vulcanică se văd cavități de-a dreptul spectaculoase, sculptate de apă, mai mici sau mai mari, iar unele de-a dreptul imense. Într-
DRUMUL APELOR, 27 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376324_a_377653]
-
manifestă variate grade de evoluție ale ciocului, având forme și dimensiuni diferite pentru fiecare specie, în scopul de a înghiți diferite tipuri de alimente (deci evoluție): — pentru spargerea semințelor tari, un cioc gros (cinteza de sol); — pentru insecte, flori și cactuși, un cioc lung și subțire (alte specii de cinteză). În afară de ciocurile lor, tipurile de cinteze sunt asemănătoare, dovadă că provin dintr-un strămoș comun (deci neutralitate). Să ne imaginăm un experiment. Să presupunem că cintezele de sol cu cioc subțire
INVOLUȚIE de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376544_a_377873]
-
cu-ale lor case,Merg alăturea prin iarbăAvând coarnele retrase...Fi ’ndcă dragostea e oarbă! Revenind în perimetru,Melcul soaței i-a strigat:- Coarne mi-au crescut de-un metru,Este clar, m-ai înșelat!Iese melcul la plimbare,... V. CACTUSUL ȘI ARICIUL, de Dan Norea , publicat în Ediția nr. 1465 din 04 ianuarie 2015. “Zgrunțuroasa mi-e pielea și aspră mi-e firea, pe-aici nimeni în jur nu-mi arată iubirea. Cine vrea să m-atingă se umple de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
ianuarie 2015. “Zgrunțuroasa mi-e pielea și aspră mi-e firea, pe-aici nimeni în jur nu-mi arată iubirea. Cine vrea să m-atingă se umple de sânge, îl înțep și îl doare, se întoarce și plânge. Sunt un cactus robust, ce trăiesc în pustiu, mă usucă un soare-arzător, dar sunt viu. Animalele trec cu băgare de seamă, cine nu e atent lasă sânge drept vama. Alte plante în jur, de te uiți, nu prea șanț, doar scaieții pribegi în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
mai mult “Zgrunțuroasa mi-e pielea și aspră mi-e firea,pe-aici nimeni în jur nu-mi arată iubirea.Cine vrea să m-atingă se umple de sânge,îl înțep și îl doare, se întoarce și plânge.Sunt un cactus robust, ce trăiesc în pustiu,mă usucă un soare-arzător, dar sunt viu.Animalele trec cu băgare de seamă,cine nu e atent lasă sânge drept vamă.Alte plante în jur, de te uiți, nu prea șanț,doar scaieții pribegi în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > REFLECȚII Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1346 din 07 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Lumea e un deșert În care te pierzi Orbit de miraje. În marea de nisip, Printre dune și cactuși, Încrâncenată înaintez, Și sub tălpile mele Fuge fierbinte nisipul, Fuge fără întoarcere ... Ce bine spus-a înțeleptul: „Vanitas vanitatum et omnia vanitas!” Cu alte cuvinte: “Deșertăciune a deșărtăciunilor ... Totul este deșertăciune!” (Floarea Cărbune) Referință Bibliografică: Reflecții / Floarea Cărbune : Confluențe Literare
REFLECŢII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362227_a_363556]
-
flori și plante ornamentale a accelerat procesul de creștere, a dat plantelor o culoare mai intensă și o strălucire naturală, sporind calitatea lor generală. Liliecii nectarivori aduc și ei importante beneficii economice, prin polenizarea unui mare număr de plante, de la cactuși până la pomii fructiferi din zonele tropicale. Astfel, de exemplu, în Asia de sud-est sunt obținute anual peste 120 milioane de dolari din comercializarea fructelor durian produse de aborii polenizați de acești lilieci. Pe de altă parte, ei contribuie la rervigorarea culturilor prin
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
elevi. Vă puteți baza pe faptul că elevii nu sunt nici pe departe atât de „nesimțitori” după cum ar părea la prima vedere sau după cum afișează ei în mod ostentativ. Metafora cea mai potrivită a acestei etape ar fi aceea a cactusului extrem de țepos, dar care a ajuns să îmbrace această haină „nesuferită” tocmai pentru a-și apăra fragilitatea interioară. Problema la care un educator (părinte, profesor, coleg mai mare etc.) al acestei vârste trebuie obligatoriu să poată răspunde afirmativ este aceea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
să îmbrace această haină „nesuferită” tocmai pentru a-și apăra fragilitatea interioară. Problema la care un educator (părinte, profesor, coleg mai mare etc.) al acestei vârste trebuie obligatoriu să poată răspunde afirmativ este aceea dacă „poate și acceptă să îmbrățișeze cactusul?” 3.2.2.d. Caracteristici cognitive. În această perioadă începe să se consolideze gândirea logică, formală. Unii elevi sunt mai rapizi în această achiziție decât alții. Dar nu este obligatoriu ca această capacitate, o dată formată, să fie totdeauna urmată și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cu vârsta, cu organul sau chiar cu țesutul. Ioni de Na+ si Cl- hidratati 49 Specia Conținutul în apă Organul plantei Conținutul în apă alge 94 98% fructe suculente 85-95% castravete 95% frunze 80-90% pepene verde 95% rădăcini, tuberculi 80-85% cactuși, aloe 80-94% semințe uscate 7 14% salată 93% tomate 90% varză 90% morcovi 89% cartofi 77-82% Conținutul în apă al plantelor variază în timp. El este maxim primăvara, iar în timpul zilei, vara, de exemplu, este mai mare în a doua
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
că plantele erau așezate În rânduri oblice. Erau plantați foarte mulți pomi fructiferi, atât indigeni, cât și din Europa: annonaceae, cherimoya, piersici, gutui, pruni, arbori de avocado, un smochin și câțiva arbori de cafea. Se mai cultivau, pentru fructe, și cactuși gigantici. De asemenea, mai era o tufă mare de rozmarin, o rută, o poinsettia și un trandafir semicățărător. Exista și un rând Întreg de tufe de păducel domestic, din ale cărui fructe ce seamănă cu niște mici mere galbene se
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
între sentimentalism și cruzime. SCRIERI: Azi pitic, mâine voinic, București, 1963; Rime sprințare, București, 1966; Fabule dintr-un degetar, București, 1970; Cartea cu zâmbete, București, 1974; Minifabule, pref. Aurel Baranga, București, 1974; Un buchet de epigrame, București, 1975; Flori de cactus, București, 1977; Jocul cuvintelor, București, 1982; Ce frumoasă este viața!, București, 1986; Parodii... fără adresă, Timișoara, 1998; Triptic satiric, București, 1999; Oglinda cu multe fețe, București, 2001. Culegeri: Colo-n larg de Bărăgan, București, 1964. Repere bibliografice: Aurel Martin, Un
FILIP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286997_a_288326]
-
Maniera nu e alta în Migrene I (2001), primă parte, compusă din 111 calupuri textuale, a unei proiectate hexalogii, în care titlul identifică și numește tema și finalitatea generării metaforice: „migrena îmi deșurubează ochii ca și cum mi-ar crește-n creieri cactuși • degetele îmi cad din mâini și-mi umplu chipul cu o ceață unde se ascunde un păianjen • strălucind ca un ceas de oprit timpul - strânge în cadranul lui toate secundele • de parcă burghiul mi-ar dispare rotindu-se în centrul dintre
SISMANIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289709_a_291038]
-
trebuit să îl urmați. Cu câteva minute înainte de prăbușire, pilotul a spus că cea mai apropiată așezare umană este o tabără minieră aflată la 100 de km în direcția nord est. Suprafața pe care vă aflați este aridă cu excepția câtorva cactuși. Ultimul raport meteo indica că temperatura aerului va atinge 60 grade Celsius, iar temperatura la sol va atinge 65-70 de grade Celsius . Sunteți îmbrăcați cu îmbrăcăminte ușoară, cămăși cu mânecă scurtă, pantaloni scurți, șosete și pantofi de piele. Fiecare dintre
PROIECT DE CONSILIERE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Cenuşă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_910]
-
foc. Porțiunea care conține bateriile poate fi folosită pentru a săpa sau ca recipient de apă în procesul de distilare(vezi haina de ploaie). 5.Parașuta(roșu cu alb) Parașuta poate servi ca adăpost cât și ca mod de semnalizare. Cactușii pot servi ca piloni de susținere pentru cortul ce se poate face din parașută legându-se frânghiile parașutelor de cactuși. Dacă o împăturim în două sau trei, parașuta ar putea reduce temperatura de dedesubt cu cel puțin 20%. 6. Cuțit
PROIECT DE CONSILIERE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Cenuşă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_910]
-
vezi haina de ploaie). 5.Parașuta(roșu cu alb) Parașuta poate servi ca adăpost cât și ca mod de semnalizare. Cactușii pot servi ca piloni de susținere pentru cortul ce se poate face din parașută legându-se frânghiile parașutelor de cactuși. Dacă o împăturim în două sau trei, parașuta ar putea reduce temperatura de dedesubt cu cel puțin 20%. 6. Cuțit mare Nefiind la fel de important ca primele 5 obiecte, cuțitul poate fi folositor pentru instalarea adăpostului și pentru tăierea suprafețelor dure
PROIECT DE CONSILIERE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Cenuşă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_910]
-
o împăturim în două sau trei, parașuta ar putea reduce temperatura de dedesubt cu cel puțin 20%. 6. Cuțit mare Nefiind la fel de important ca primele 5 obiecte, cuțitul poate fi folositor pentru instalarea adăpostului și pentru tăierea suprafețelor dure ale cactusului. Nenumărabilele utilizări ale cuțitului îl situează pe această poziție. 7. Haina de ploaie impermeabilă Cercetări recente au arătat că îmbunătățirea materialelor plastice non-poroase face posibilă construirea distileriilor solare. Prin săparea unei gropi și așezarea unei haine de ploaie impermeabile deasupra
PROIECT DE CONSILIERE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Cenuşă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_910]
-
au arătat că îmbunătățirea materialelor plastice non-poroase face posibilă construirea distileriilor solare. Prin săparea unei gropi și așezarea unei haine de ploaie impermeabile deasupra, diferența de temperatură va extrage apa din nisipul îmbibat cu urină și presărat cu bucăți de cactus ce vor produce condensarea apei. Pe haina de ploaie se pune o mică piatră care o va face să arate ca un mic con îndreptat spre rezervorul lanternei. Astfel se pot obține până la 2 l de apă pe zi. Aceasta
PROIECT DE CONSILIERE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Cenuşă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_910]
-
îngroașă pe măsură ce vă deshidratați, e puțin probabil să sângerați, cu excepția cazului în care v-ați tăia o venă. Un caz bine documentat ne arată că un om pierdut și fără apă care și - a rupt hainele și a căzut pe cactuși ascuțiți și stânci, până când corpul i s-a acoperit de tăieturi, nu a sângerat până când a fost salvat și i s-a dat apă. Această trusă de comprese poate fi folosită ca frânghie sau pentru a vă înfășura picioarele, încheieturile
PROIECT DE CONSILIERE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Cenuşă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_910]
-
în 1948 la ziarul „Lupta Ardealului” din Cluj cu o cronică de film, iar editorial în 1970 cu monografia etnofolclorică Nunta în Bihor. Mai e prezent în „Tribuna”, „Ateneu”, „Contemporanul”, „Cronica sătmăreană”, „Orizont”, „Ramuri”, „România literară”, uneori iscălind cu pseudonimele Cactus, Cornel Banu, Stelian Banu, Cristian Oană, Ion Păduraru, V. Stelian și Cornel Barbăneagră. I s-a decernat Premiul de publicistică „Alexandru Andrițoiu” (1998). Considerându-se în primul rând publicist, V. s-a aplecat asupra istoriei și tradițiilor culturii bihorene în
VASILESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]