1,464 matches
-
cele trei părți tradiționale are structura obișnuită — repede-rar-repede — există noutăți cum ar fi lipsa introducerii orchestrale, violonistul intrând cu tema chiar în măsura a doua, sau faptul că fiecare parte se leagă de următoarea prin mici pasaje de trecere. Apoi, cadența solistului din prima parte nu este lăsată la voia interpretului ci a fost compusă de Mendelssohn și introdusă organic la mijlocul părții. Premieră s-a petrecut la 13 martie 1845 cu Ferdinand David solist. Compozitorul fiind bolnav, concertul a fost dirijat
Avancronica de concert Filarmonica BANATUL by http://uzp.org.ro/avancronica-de-concert-filarmonica-banatul/ [Corola-blog/BlogPost/94045_a_95337]
-
toamnă, În veșmânt de mare doamnă, Mantie lungă, brocată Cu fir lung din frunză moartă, Ții de poale, prinse-n cleme, Broderii de crizanteme. Vântul nopții mi te-alintă, Cu arcușul rupt îți cântă Uverturi și valsuri triste Și-n cadențe pesimiste Ploi haine-ți spală fața Cu stropi mari și reci ca gheața. Și cum treci așa trufașă, Năzuroasă, pătimașă, Furișați, fugim în case De privirile-ți cețoase Că de ne găsești pe-afară Nu scăpăm de-a ta ocară
VALS PRIN ANOTIMPURI de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 by http://confluente.ro/angelina_nadejde_1413794752.html [Corola-blog/BlogPost/349831_a_351160]
-
transgresează neîncetat omul în vitalitate novatoare, nelăsându-l îmbătrânit nici sub ani, nici sub tentațiile reglării dinamului minții la ritmuri lente. „Smokie” e dintotdeauna și în extinsă desfășurare temporală, tânără, mereu tânără, înflăcărată, cuceritoare! Cu cât explodează energiile trupei, în cadență cu timpul, cu atât se aprinde dragostea de ea. În caldele, luminoasele, înmiresmatele zile ale miezlui lunii mai (2016), „Smokie” va peregrina prin marile orașe ale României. Măreția muzicii trupei se va grada egal cu a văzduhului lăuntric inimaginar al
PEREGRINĂRILE CONCERTISTICE ALE TRUPEI „SMOKIE” PRIN MARILE ORAŞE, ÎN ÎNMIRESMATELE ZILE DE MAI (2016) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1460041461.html [Corola-blog/BlogPost/383320_a_384649]
-
scurte și simple, fără multe vorbe”. Principiul de structurare este unul adaptat ritmului lumii „în care vremea trece rapid”. Redactarea și construcția sunt instantanee. Ele cadrează cu viteza, volumul și impactul semnificațional al fotografiei. Redactarea scriptică încearcă să intre în cadența flash-ului. Autorul scrie pe loc, „la prima mână”, „cu idei scurte ca niște blitz-uri, cu economie de cuvinte”. Scrisul este din mers: se scrie în camion, în autocar, în avion, în muzeu, chiar „mergând pe stradă printre tarabe
Florentin Smarandache: „Vizitez şi învăţ”, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/florentin-smarandache-vizitez-si-invat-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339532_a_340861]
-
ca penele de pe mîneca cămășii? Limpede ca omenia, bogat ca bunătatea celui mai bun om. Am putea vorbi mult și multe despre ceea ce caracterizează stilul cântecelor acestor zone. Caracteristici pe care le putem găsi în ritm, motive, moduri, formă sau cadență. Caracteristicile îi pot asemăna sau deosebi în felul lor de a cânta altfel decât locuitorii altor zone. Dar acestea nu sunt lucruri care privesc pe ascultători, ci mai mult pe cercetători. Față de toate acestea pe care le-am amintit și
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
SINGURUL SCUT AL SIEȘI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1501 din 09 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Trecând prin zguduiri greu suportabile pentru mulți, viața admirabilei artiste Florina Cercel rămâne curată. Au purtat-o frământările succedate în cadență demonică și în conlucrare cu adânca tristețe prin iadul în furtună în care și-a văzut câteodată sfâșiați pe cei mai dragi ai ei. Sumbră și ucigătoare imensitate de chinuri pentru o viață de copil, odinioară, apoi de femeie cu
FLORINA CERCEL. SPIRITUL, SINGURUL SCUT AL SIEŞI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423465669.html [Corola-blog/BlogPost/375998_a_377327]
-
sub semnul Soarelui născută, în nopți cu Lună, te doresc... Eu îmi urmez a mea cărare chiar de-i furtună ori vânt, dacă plouă-mi iau umbrela, când ninge, simt mirajul sfânt. Nu-mi schimb niciodată ritmul, inima-mi ține cadența, încerc de vicii să mă lepăd, și să-mi păstrez independența. M-am achitat de datorie, muncind cinstit, cu dăruire, și mi-am crescut cu drag ... Citește mai mult Trecut-au ani și anotimpuride când Pământul îl umbresc,sub semnul
CÂRDEI MARIANA by http://confluente.ro/articole/c%C3%A2rdei_mariana/canal [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
umbresc,sub semnul Soarelui născută,în nopți cu Lună, te doresc...Eu îmi urmez a mea cărarechiar de-i furtună ori vânt,dacă plouă-mi iau umbrela,când ninge, simt mirajul sfânt.Nu-mi schimb niciodată ritmul,inima-mi ține cadența,încerc de vicii să mă lepăd,și să-mi păstrez independența.M-am achitat de datorie,muncind cinstit, cu dăruire,și mi-am crescut cu drag... Abonare la articolele scrise de cârdei mariana
CÂRDEI MARIANA by http://confluente.ro/articole/c%C3%A2rdei_mariana/canal [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
pitorească, de decor schimbat! Și apoi, rotind ochii către candelabrul din care țâșnea lumina chiar și în miezul zilei, în living-room-ul în care ne “găsise” pasiunea pentru “răzlețiții” Lumii Noi, își “puse” în voce un strop de duioșie și nostalgică cadență, dând impresia că ieșirea mea din “captivitatea” frazărilor care m-au ispitit se va produce de la o clipă la alta și atunci, m-am gândi pe dată, ce-am să fac cu libertatea pe care mi-o va îngădui terminarea
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Pastorul_keith_si_indienii_navajos.html [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
șaria, câți sunt teroriști ai Califatului islamic? Țările cu monedă comună euro, dar și celelalte membre ale UE au simpatie pentru esteuropeni, pentru România, Bulgaria, Cipru și Grecia, care după 500 de ani de colonialism turco-musulman, nu găsesc încă o cadență cu lumea creștinilor occidentali, în UE. De aceia au urmat-o pe doamna Merkel fără discuții în acțiunea sa generoasă de a-i salva pe greco-ortodocsi de la faliment în vara anului trecut și a le oferi în continuare o perspectivă
CRIZA DOAMNEI MERKEL de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_roman_1453552999.html [Corola-blog/BlogPost/370532_a_371861]
-
dar eficace, difuză în substanța poemului. Astăzi după mâzga poetică postmodernistă care a fost la noi, noul curent globmodernul ne descoperă o savoare a poeziei gnomice în chiar supunerea neabătută a versurilor la o idee, în înlănțuirea lor necesară, în cadența lor previzibilă, în ecoul lor meritat. Poezia înseamnă forma cea mai înaltă de cunoaștere umană, singura în măsură să garanteze accesul la absolut. Nu numai că filosofia trebuie să primească sugestiile artei și să pună la contribuție facultăți specifice poetice
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Alianta_discreta_si_fecunda_dintre_poezie_si_filosofie.html [Corola-blog/BlogPost/354086_a_355415]
-
în care alunecă din când în când o țară nu rămân nereparate în istorie, pentru că adevărurile le înlătură, mai devreme ori mai târziu. Destinul țărilor nu urmează niciodată până la capăt drumul spre haos, pentru că fiecare popor reperează iar și iar cadența ordinei raționale între două etape: cea a lovirii până la distrugere și cea a regrupării în jurul unei personalități care apără și servește interesele generale ale națiunii, care are capacitatea de a conduce țara spre redresare și a o călăuzi în continuitate
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MOŞTENITOARE MARGARETA A ROMÂNIEI. TIMP, DESTIN, VOCAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395949082.html [Corola-blog/BlogPost/370198_a_371527]
-
în creuzetul fluxului verbal de o natură specifică, ea acționează asupra sensibilității umane, o tulbură și făcând să vibreze psihicul uman. În acest context emoția estetică vine spre noi purtată de undele acestui amestec savant de înțelesuri, sunete, îmbinări și cadențe, pe care conștiința destinatarului le înregistrează ca expressive și determinate, regăsindu-se pe sine printr-un act de fuziune, de integrare a subiectului care percepe în obiectul perceput prin forma lui elaborată, aptă să comunice un sens unic. Pentru îndeplinirea
LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1411128665.html [Corola-blog/BlogPost/366164_a_367493]
-
jocurile- absurde, în pași de cantinele, în aceste vremi de fericiri și pace când soarta face totul și desface, mă simt redus la numitorul zero și delirez în piața Trocadero, cu ironii subtile și imagini glumețe, jucând ca saltimbancii în cadențe, de parc-aș fi în secolul Pericle, printre pirați ascunși în mii de sticle, unde mă trage virgula zeiască și unde cerurile mi se cască și unde mi se-aplică mii de price când vine goală -pușcă Beatrice; atunci fiorul
GEOMETRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1496740698.html [Corola-blog/BlogPost/366447_a_367776]
-
de muzică și poezie, o încântare scânteietoare, un concept fundamentat și momente ce nu pot fi descrise decât la superlativ. Structurate în două părți, spectacolele au urmat un fir narativ duios, pornind de la acorduri fine de muzică ușoară, ajungând la cadențele perfecte ale pianului iar mai apoi la ritmul alert al acordeonului și al sunetelor populare îmbogățite de vocea lui Fuego și de măiestria și virtuozitatea fraților Advahov și a lui Nicolae Botgros. O adevărată desfășurare de forțe a fost totul
CE SERI MINUNATE! – CONCERTE, FUEGO LA CHIŞINĂU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Ce_seri_minunate_concerte_fuego_la_rodica_elena_lupu_1350023498.html [Corola-blog/BlogPost/359420_a_360749]
-
notă de specificitate cunoaște poemele acestui autor, prin faptul că, la fiecare strofă, repetă ultimul vers, care este cheia întregului. Acest vers este repetat și la sfârșitul poemului, din aceleași motive. Absolut sublim sună poemul, cu o muzicalitate și o cadență perfecte, în sonuri de un lirism copleșitor și totodată, încărcate de sens, ale poetului. Ex. Cântec de Bună Vestire: „Cum cântă marea într-o scoică, / Așa să cânți în gândul meu, / Să-mi fii și dragoste, și doică, / Și amiros
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caligrafii_pe_sufletul_inimii.html [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
te cunoaște și recunoaște. Poate că nu e întotdeauna foarte confortabil să te „vezi“ în oglinda altuia, dar e o lecție mai mult decât necesară. Eufonii fără cusur - s-ar putea cataloga poemele de față, de o muzicalitate și o cadență care s-ar putea compara cu cele mai bune versuri clasice românești și universale. Autorul posedă o știință perfectă a versificației, care fac poemele să sune minunat și să fie memorate ușor, ceea ce e cu adevărat remarcabil, spre deosebire de poezia post
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caligrafii_pe_sufletul_inimii.html [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
pământ, pe sub ocean Să nu se știe, să nu se vadă De departe oglinda cu vise chema pe Julia May O viziune avusese mătușa Elvira peste ocean hotarele să le atingă prin sufletul „ Raței Oacheșe” Pian avea mătușa acordat în cadența râului cu toboșari Peste prerii adormite Acolo și-a dus fiul@soața peste pietre și bolovani Acolo și-a dus nepoata în ținuturile roșului aprins Acolo și-a dus nepotul O viziune avusese mătușa Elvira peste ocean hotarele să le
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_cu_vise_al_juliei_may_mariana_zavati_gardner_1368438604.html [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
l face istoricului italian aduce în prim-plan, ca într-un basorelief, săpat în piatra nemuririi, dimensiunea lui Carlo Troya de ,,savant de anvergură prin abordarea sa istorică amplă”, care face parte ,,din acea familie rară a erudiților aplicați”. În cadență din ce în ce mai captivantă, directorul Editurii Uranus argumentează că istoricul italian pornește de la Iordanes, ,,singurul istoric contemporan cu epoca getului Teodoric cel Mare” . Mai mult decât atât, Carlo Troya îl completează, ,,îl clarifică și-l îmbogățește” pe Iordanes, ,,apelând la sursele istorice
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! by http://uzp.org.ro/carlo-troya-a-scris-istoria-europeana-reala/ [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
De parcă-n cer toți sfinții s-au scăldat Și stropi de mir ne picură și nouă. Și-n fiecare picur e-o petală Parfumuri exalând, tari, de esențe, Sau vreun ciorchine strunjit cu migală Dintr-un salcâm, reglând în timp cadențe. E-un dar sfințit ce an de an ne vine, Ne-mpărtășim cu toți în frumusețe, Ne-ating cu-aripi de înger ploi divine, Zvâcnind în noi cu stropi de tinerețe. Culcuș își face primăvara-n noi, Adânc în suflet
STELUȚA CRĂCIUN by http://confluente.ro/articole/stelu%C8%9Ba_cr%C4%83ciun/canal [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
înfloriți de rouă, De parcă-n cer toți sfinții s-au scăldatși stropi de mir ne picură și nouă.Și-n fiecare picur e-o petalăParfumuri exalând, tari, de esențe,Sau vreun ciorchine strunjit cu migalăDintr-un salcâm, reglând în timp cadențe.E-un dar sfințit ce an de an ne vine,Ne-mpărtășim cu toți în frumusețe,Ne-ating cu-aripi de înger ploi divine, Zvâcnind în noi cu stropi de tinerețe.Culcuș își face primăvara-n noi,Adânc în suflet
STELUȚA CRĂCIUN by http://confluente.ro/articole/stelu%C8%9Ba_cr%C4%83ciun/canal [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
mine, făcându-mă spre final să urmăresc înlănțuirile cu oarece încântare. Povestea "catenei" începea în anul 2011... Am publicat o carte împreună cu fiica mea. Lucrurile s-au întâmplat astfel: eu scrisesem câteva proze scurte (ficțiuni și eseuri ivite într-o cadență dezlânată), iar fiica mea - Anca - produsese o serie de texte (majoritatea lirice) ce-mi păreau reușite. Cum nici unul dintre noi nu acumulase destule scrieri pentru un volum solid, ideea de a le 'contopi' într-o singură carte a venit firesc
REINTERPRETĂRI DE MITURI ŞI LEGENDE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mircea_badut_1451555908.html [Corola-blog/BlogPost/350158_a_351487]
-
monumentului, cât de zbaterea gândului ce-mi fuge imediat în acel trecut, încercând să-și imagineze fel-de-fel de chestii: câți oameni vor fi lucrat la ridicarea construcției? erau ei un fel de sclavi, sau, ca oameni liberi, fuseseră motivați de cadența unui blid cu mâncare? și ce anume putea fi în acel blid? apoi, prin ce tehnică prelucraseră piatra? ce substanțe amestecau în liantul cu care ridicau zidurile? câți ani să fi durat construirea? cum și de unde procura 'antreprenorul' materialele necesare
REINTERPRETĂRI DE MITURI ŞI LEGENDE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mircea_badut_1451555908.html [Corola-blog/BlogPost/350158_a_351487]
-
De parcă-n cer toți sfinții s-au scăldat Și stropi de mir ne picură și nouă. Și-n fiecare picur e-o petală Parfumuri exalând, tari, de esențe, Sau vreun ciorchine strunjit cu migală Dintr-un salcâm, reglând în timp cadențe. E-un dar sfințit ce an de an ne vine, Ne-mpărtășim cu toți în frumusețe, Ne-ating cu-aripi de înger ploi divine, Zvâcnind în noi cu stropi de tinerețe. Culcuș își face primăvara-n noi, Adânc în suflet
PLOUĂ CU MIR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1463218630.html [Corola-blog/BlogPost/378493_a_379822]
-
simțea trupul mai împuținat, tânguitor de neputincios, nimicnic, ar fi zis, copleșit de prisosul gândurilor și de efort. Și cap, și trunchi se plecau tot mai mult spre țărână, încovoiate de greul drumului. Avusese ceva noroc îndelungă vreme, mărșăluind în cadența unui râușor, un biet firicel încăpățânat să-i fie ajutor și tovarăș. Dar, într-o amiază, acela îl surprinse urmând alt drum, matcă nevolnică ce se retrăgea spre dreapta, îndepărtându-se de el și ținta lui... De hrănit, se hrănea
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1479017940.html [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]