515 matches
-
cunoștința cetățenilor. Robert Entman propune, în lucrarea sa din 2004, un model analitic de reprezentare a acestei influențe, cunoscut sub numele de activarea în cascadă. Modelul ilustrat în figura de mai jos a fost elaborat în timpul cercetării dedicate relației dintre cadrajele din știri, opinia publică și elitele politice și financiare din SUA. Figura 5: Modelul de tip "activare în cascadă"3 Declarațiile și acțiunile așa-numitei elitei politice (administrația oficială) devin de cele mai multe ori subiectul știrilor politice naționale și chiar internaționale
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
este egal cu "opinia publică", așa cum este ea reflectată de sondajele de opinie, obiceiurile de vot și alți indicatori care definesc comportamentul public, fiind un mix de consumatori politici și audiență reactivă. Acest model reflectă construcția agendei publice și a cadrajelor din perspectiva elitelor politice și a mass-media. Modelul permite măsurarea cadrajelor dominante, de la un singur cadraj, predominant în știri, până la o situație de paritate a cadrajelor, în care mai multe interpretări au roluri egale, așa cum stipulează regula jurnalistică a pluralismului
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de opinie, obiceiurile de vot și alți indicatori care definesc comportamentul public, fiind un mix de consumatori politici și audiență reactivă. Acest model reflectă construcția agendei publice și a cadrajelor din perspectiva elitelor politice și a mass-media. Modelul permite măsurarea cadrajelor dominante, de la un singur cadraj, predominant în știri, până la o situație de paritate a cadrajelor, în care mai multe interpretări au roluri egale, așa cum stipulează regula jurnalistică a pluralismului punctelor de vedere. Nivelul de control al elitelor politice asupra cadrajelor
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și alți indicatori care definesc comportamentul public, fiind un mix de consumatori politici și audiență reactivă. Acest model reflectă construcția agendei publice și a cadrajelor din perspectiva elitelor politice și a mass-media. Modelul permite măsurarea cadrajelor dominante, de la un singur cadraj, predominant în știri, până la o situație de paritate a cadrajelor, în care mai multe interpretări au roluri egale, așa cum stipulează regula jurnalistică a pluralismului punctelor de vedere. Nivelul de control al elitelor politice asupra cadrajelor se intensifică atunci când este vorba
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de consumatori politici și audiență reactivă. Acest model reflectă construcția agendei publice și a cadrajelor din perspectiva elitelor politice și a mass-media. Modelul permite măsurarea cadrajelor dominante, de la un singur cadraj, predominant în știri, până la o situație de paritate a cadrajelor, în care mai multe interpretări au roluri egale, așa cum stipulează regula jurnalistică a pluralismului punctelor de vedere. Nivelul de control al elitelor politice asupra cadrajelor se intensifică atunci când este vorba de situații de importanță națională, ca de exemplu pe timp
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cadrajelor dominante, de la un singur cadraj, predominant în știri, până la o situație de paritate a cadrajelor, în care mai multe interpretări au roluri egale, așa cum stipulează regula jurnalistică a pluralismului punctelor de vedere. Nivelul de control al elitelor politice asupra cadrajelor se intensifică atunci când este vorba de situații de importanță națională, ca de exemplu pe timp de război. De pildă, Todd Gitlin (1980) a demonstrat că, pe timp de război, presa americană marginalizează vocile care nu fac front comun, îi privilegiază
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
intermedia agenda setting ( Entman, 2004; Van Belle, 2003), influențând alte instituții de presă, publicații sau canale de televiziune care dispun de mai puține resurse. În altă ordine de idei, profesioniștii din media au oportunități mult mai mari de a introduce cadraje concurente și alte varietăți de scheme interpretative atunci când există discrepanțe sau neconcordanțe între cei care iau deciziile politice și curentul de opinie dominant din momentul respectiv. Activările pe fiecare nivel al cascadei depind de cantitatea de informații comunicată și de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
scheme interpretative atunci când există discrepanțe sau neconcordanțe între cei care iau deciziile politice și curentul de opinie dominant din momentul respectiv. Activările pe fiecare nivel al cascadei depind de cantitatea de informații comunicată și de motivațiile care duc la crearea cadrajelor: elitele selectează informația care le ajută să avanseze în cariera lor politică, media selectează știrile pe care le consideră cele mai atractive pentru audiență, fără să-și riște, în același timp, relația cu elitele politice și financiare, iar publicul tinde
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și caută informații care să îi susțină părerile. Din ce în ce mai des, atunci când unii dintre membrii audienței nu sunt de acord cu încadrarea făcută de canalele de televiziune, sunt căutate știri în mediul online. Astfel, grație Internetului și accesului la resurse alternative, cadrajele impuse de media echivalează tot mai puțin cu o serializare a opiniilor și comportamentelor publicului (Castells, 2009). 5. Media: realități și practici multiple 5.1. Jurnalismul și politica: o relație de putere Așa cum observa Walter Lippmann (1922), în urmă cu
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
comunicării politice provine din preluările conceptuale din semiotică și pragmatică. Spre exemplu, ideile lui Murray Edelman (2004) legate de "categorizare" și erorile care apar în acest proces rezonează cu o arie vastă de cercetări care se focalizează pe conceptul de cadraj (engl. frame). Printre autorii care au folosit pentru prima oară acest concept, îi amintim pe cei care fac parte din curentul interacționismului simbolic, precum Herbert Blumer (1969) și George Herbert Mead (1934). Mai târziu, contribuțiile sociologului Erving Goffmann (1959/2007
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
deja o preferință politică. Faptul că membrii audienței își întăresc mai degrabă opțiuni și credințe anterioare prin consumul media, duce la o probabilitate scăzută a expunerii la mesaje divergente, care au puterea de a produce și eventuale schimbări atitudinale. Paradigma cadrajelor media (engl. framing) pornește de la schimbările atitudinale, produse ca răspuns la stimulii media. Pe măsură ce audiențele media se dizolvă în subdiviziuni tot mai eterogene, devine tot mai puțin probabil ca mesajele media să facă altceva decât să întărească anumite predispoziții. Polarizarea
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și Ansolabehere, 1996, p. 154). Informația este o resursă foarte prețioasă în campaniile electorale, mass-media însă tinde să prioritizeze în campanie aspectele legate de cursa electorală, ceea ce americanii numesc horse race politics, supralicitând competiția dintre candidați. Dat fiind că acest cadraj al competiției predomină în perioadele electorale, evenimentele de campanie sunt selectate dacă îndeplinesc acest criteriu: servesc descrierii cursei dintre candidați și aduc detalii legate de cine este învingător sau are mai multe șanse de victorie. Jurnaliștii trebuie să capteze și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
existente la nivelul spațiului public și realitățile economice, existente într-o anumită societate. În majoritatea cazurilor, mass-media nu reprezintă doar o simplă curea de transmisie, un raportor obiectiv, ci exercită o influență semnificativă asupra percepțiilor, opiniilor și comportamentelor publicului prin intermediul cadrajelor pe care le folosesc. În timp ce agenda setting surprinde procesul focalizării atenției publice asupra anumitor subiecte, extensiile sale teoretice surprind ce se întâmplă atunci când media nu se limitează la un discurs neutru, factual. De-a lungul anilor '80, cercetătorii din domeniul
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
putea să ne ia în serios în calitate de consumatori de știri, însă ignoră rolul nostru mai larg de cetățeni. Mass-media nu susține dialogul public și nu facilitează înțelegerea procesului politic; lucru care ar putea fi realizat prin transpunerea informației politice în cadraje obiective, care să accentueze atât plusurile, cât și minusurile anumitor decizii sau acțiuni (Edelman, Bennett și Entman, 2001). Efectele cadrajelor media se datorează nu atât diferențelor de conținut de la nivelul comunicării, cât mai degrabă "variațiilor în modul în care o
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
susține dialogul public și nu facilitează înțelegerea procesului politic; lucru care ar putea fi realizat prin transpunerea informației politice în cadraje obiective, care să accentueze atât plusurile, cât și minusurile anumitor decizii sau acțiuni (Edelman, Bennett și Entman, 2001). Efectele cadrajelor media se datorează nu atât diferențelor de conținut de la nivelul comunicării, cât mai degrabă "variațiilor în modul în care o anumită informație este prezentată" (Scheufele și Iyengar, 2011, p. 3). Cercetarea dedicată cadrajelor media se raportează la două tradiții de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
acțiuni (Edelman, Bennett și Entman, 2001). Efectele cadrajelor media se datorează nu atât diferențelor de conținut de la nivelul comunicării, cât mai degrabă "variațiilor în modul în care o anumită informație este prezentată" (Scheufele și Iyengar, 2011, p. 3). Cercetarea dedicată cadrajelor media se raportează la două tradiții de gândire distincte. O primă tradiție are în vedere cercetarea efectuată de psihologii Daniel Kahneman și Amos Tversky (1979, 1984), în care termenul de framing a fost folosit pentru a descrie "diferențele subtile în
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
în care informațiile respective sunt contextualizate, încadrate. Astfel de abordări psihologice au la bază două tipuri de presupuneri. Prima ar fi că framing-ul se referă la modurile diferite de prezentare a exact aceleiași informații. Prin urmare, informația rămâne echivalentă în ciuda cadrajelor diferite, acestei perspective corespunzându-i încadrarea de tip echivalență (equivalence framing). Potrivit celei de-a doua presupuneri, interpretarea informațiilor are loc în funcție de contextul în care sunt încadrate. Anumiți autori (Scheufele și Iyengar, 2011) atrag însă atenția asupra superficialității acestei perspective
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și Iyengar, 2011) atrag însă atenția asupra superficialității acestei perspective, argumentând că nu sunt luate în considerare aspectele complexe ale mediilor de comunicare ori procesul de formare a opiniilor și atitudinilor care este determinat cel mai probabil de interacțiunea dintre cadraje complementare sau concurente (engl. competitive framing). Majoritatea studiilor dedicate cadrajelor media se încadrează în orientarea sociologică, impusă de Gamson și Modigliani (1987), care pornește de la accepțiunea mai permisivă, mai largă a cadrajelor, definite ca idei centrale care organizează linia povestirii
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
argumentând că nu sunt luate în considerare aspectele complexe ale mediilor de comunicare ori procesul de formare a opiniilor și atitudinilor care este determinat cel mai probabil de interacțiunea dintre cadraje complementare sau concurente (engl. competitive framing). Majoritatea studiilor dedicate cadrajelor media se încadrează în orientarea sociologică, impusă de Gamson și Modigliani (1987), care pornește de la accepțiunea mai permisivă, mai largă a cadrajelor, definite ca idei centrale care organizează linia povestirii, care conferă sensul, esența unui subiect, prezentat în media (Gamson
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
este determinat cel mai probabil de interacțiunea dintre cadraje complementare sau concurente (engl. competitive framing). Majoritatea studiilor dedicate cadrajelor media se încadrează în orientarea sociologică, impusă de Gamson și Modigliani (1987), care pornește de la accepțiunea mai permisivă, mai largă a cadrajelor, definite ca idei centrale care organizează linia povestirii, care conferă sensul, esența unui subiect, prezentat în media (Gamson și Modigliani, 1987). O astfel de operaționalizare face însă observarea efectelor cadrajelor din media cvasi-imposibilă. O abordare mai ușor de tradus și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
1987), care pornește de la accepțiunea mai permisivă, mai largă a cadrajelor, definite ca idei centrale care organizează linia povestirii, care conferă sensul, esența unui subiect, prezentat în media (Gamson și Modigliani, 1987). O astfel de operaționalizare face însă observarea efectelor cadrajelor din media cvasi-imposibilă. O abordare mai ușor de tradus și de transpus în cercetare empirică îi aparține autorului Robert Entman (1993) și subliniază faptul că încadrarea înseamnă în mod esențial selectarea și evidențierea anumitor informații. Încă din anii '80, literatura
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și evidențierea anumitor informații. Încă din anii '80, literatura dedicată stabilirii agendei (agenda setting), activării (priming) și încadrării (framing) a dus la formarea a două școli de gândire distincte. 1. Prima grupare este angrenată în jurul concepției lui McCombs și consideră cadrajele media ca fiind fundamental legate de conceptul central de agenda setting. Potrivit acestei perspective, media îi influențează pe cetățeni prin evidențierea i) importanței subiectelor (primul nivel al agendei) și ii) a atributelor acestora (cel de-al doilea nivel al agendei
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
conceptul central de agenda setting. Potrivit acestei perspective, media îi influențează pe cetățeni prin evidențierea i) importanței subiectelor (primul nivel al agendei) și ii) a atributelor acestora (cel de-al doilea nivel al agendei considerat ca echivalent cu conceptul de cadraje). 2. A doua școală de gândire definește cadrajele ca un efect, determinat de variațiile existente în modul de prezentare a unor informații. De asemenea, premisele teoretice care stau la baza cadrajelor sunt considerate distincte de cele ale teoriei agenda setting
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
media îi influențează pe cetățeni prin evidențierea i) importanței subiectelor (primul nivel al agendei) și ii) a atributelor acestora (cel de-al doilea nivel al agendei considerat ca echivalent cu conceptul de cadraje). 2. A doua școală de gândire definește cadrajele ca un efect, determinat de variațiile existente în modul de prezentare a unor informații. De asemenea, premisele teoretice care stau la baza cadrajelor sunt considerate distincte de cele ale teoriei agenda setting. Efectele cadrajelor operează diferit, în funcție de publicuri și de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
nivel al agendei considerat ca echivalent cu conceptul de cadraje). 2. A doua școală de gândire definește cadrajele ca un efect, determinat de variațiile existente în modul de prezentare a unor informații. De asemenea, premisele teoretice care stau la baza cadrajelor sunt considerate distincte de cele ale teoriei agenda setting. Efectele cadrajelor operează diferit, în funcție de publicuri și de schemele lor mentale preexistente. Efectul este cu atât mai mare, cu cât informațiile rezonează cu schemele mentale preexistente ale audienței. Aici intervine, de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]