174,775 matches
-
inaccesibilă poetului - ceea ce face inutilă opoziția tradițională în critica românească dintre religiozitatea și nereligiozitatea psalmilor arghezieni. Acest ,maniheism este vetust" (p. 201). Principala schimbare adusă de Arghezi în imaginarul psalmic constă în umanizarea dialogului cu Dumnezeu, dialog pus într-un cadru mai familiar (p. 213). E omenească și regăsibilă în Psaltire plângerea poetului că este abandonat sau uitat de Dumnezeu. Modernistul Arghezi își găsește explicații, atât în sentimente, cât și în limbaj, în unele versiuni, fie ale Bibliei din 1688, fie
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
eterogen, compozit și construcția pe un principiu anume m-ar îndreptăți chiar să vorbesc despre un minimalism metafizic. ,Reciclarea" arată, în primul rînd, chipul artificial al lumii și are, fără îndoială, un nivel secund de semnificație. De la realismul casnic developat cadru cu cadru, detaliu cu detaliu, pînă la rescrierea în cheie absurdă a unei povești, spirala poeziei face ocolul imaginației în mult mai puține cuvinte decît ai fi crezut. Postura romantică a creatorului retras în camera lui recreînd lumea cu/în
Nea Gică forever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11514_a_12839]
-
și construcția pe un principiu anume m-ar îndreptăți chiar să vorbesc despre un minimalism metafizic. ,Reciclarea" arată, în primul rînd, chipul artificial al lumii și are, fără îndoială, un nivel secund de semnificație. De la realismul casnic developat cadru cu cadru, detaliu cu detaliu, pînă la rescrierea în cheie absurdă a unei povești, spirala poeziei face ocolul imaginației în mult mai puține cuvinte decît ai fi crezut. Postura romantică a creatorului retras în camera lui recreînd lumea cu/în propria imaginație
Nea Gică forever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11514_a_12839]
-
o filozofie a cameleonismului jubilant, își trage seva morală tocmai din ascunderea cu grijă a adevăratelor repere, din depozitarea sub plapumă a opiniilor personale. Când alternativa este ,brazda sau șantierul", întreaga creativitate a lui Paul Cernat se irosește în afara unui cadru firesc de manifestare, în interstițiile unei societăți strâmb constituite și orientată, ireversibil, pe panta industrializării forțate. Desenele artistic executate, umplând caietele elevului și aleile din fața blocului, atrag atenția ,factorilor de răspundere" (în speță, tovarășa Diaconescu de desen). Micul Leonardo e
Decrețeii II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11496_a_12821]
-
Lui, căci, după cuvântul Sfântului Grigorie, „adevărata bucurie de Cel dorit e să înainteze pururea în căutarea Lui și să nu înceteze niciodată din urcuș dorința împlinită totdeauna născând altă dorință a Celui ce se află deasupra”8. „Zborul sufletului”. Cadrul multifațetat al utilizării sintagmei Imaginea sufletului zburând pe Aripile Duhului în aerul Divinității este puternică. Vorbește despre călătoria sufletului și de ajutorul ceresc venit prin harul și puterea Duhului Sfânt. Ideea sufletului zburând pe aripi poate fi identificată în toată
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
Duhului în aerul Divinității este puternică. Vorbește despre călătoria sufletului și de ajutorul ceresc venit prin harul și puterea Duhului Sfânt. Ideea sufletului zburând pe aripi poate fi identificată în toată literatura creștină timpurie, iar un studiu al conceptului relevă cadrul multifațetat al utilizării sintagmei. Conceptul de πτερóω, „furnizarea aripilor”, poate fi identificat frecvent în rândul scriitorilor creștini din trecut, și este considerat de origine platonică. Clement Alexandrinul, Sfântul Grigorie de Nazianz, Sfântul Ioan Hrisostom și Sfântul Chiril al Alexandriei utilizează
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
într-o pedagogie paralelă cu cea comunistă, oficială. La școală și în lumea exterioară bine controlată de ochiul vigilent al Partidului, educația ,permanentă" urmează turnantele înjosirii și îndobitocirii micului cetățean: pe rând, șoim al patriei, pionier, utecist, membru de partid, cadru de nădejde, o rotiță în angrenajul socio-politic. Unii, mai mulți, fac exces în rău prin râvna înregimentării; alții, mai puțini, încearcă să amâne, să temporizeze, să întârzie cumva încolonarea. Dar cursul Istoriei mari e implacabil, aceasta vine, în cercuri concentrice
Decrețeii (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11518_a_12843]
-
oferit iubitorilor din România sau de aiurea ai lui George Topîrceanu versiunea englezească a unora dintre poeziile sale. Traducerea și competentul studiu însoțitor aparțin Cristinei Tătaru. Absolventă strălucită a Facultății de Litere a Universității Babeș-Bolyai, Cristina Tătaru este, în prezent, cadru didactic la aceeași instituție de învățămînt superior. Anglista clujeană nu este la prima încercare de acest fel. Ea a mai publicat traduceri din poezia lui Vasile Voiculescu, Ștefan Augustin Doinaș și Mircea Petean. Studiul introductiv al volumului apărut la Editura
Topîrceanu în englezește by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/11529_a_12854]
-
în care cititorul de limbă engleză află că domnul în chestiune lucra la "the Department of Cults, in the then Government"! Observațiile de mai sus nu afectează, însă, impresia de ansamblu a traducerilor Cristinei Tătaru. Editura Limes a oferit un cadru excelent de manifestare uneia dintre cele mai bune traducătoare de limba engleză a momentului. Este de sperat că și alți scriitori români vor reține atenția universitarei clujene care mai are încă mult de oferit literaturii române și universale. În lumea
Topîrceanu în englezește by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/11529_a_12854]
-
întinse, făcând pașii mici, cât mai mici cu putință; era o înaintare înșelătoare, întoarsă parcă spre el, și atunci în vârful degetelor simți că îl împinge îndărăt zidul." (p. 20). Printr-un paradoxal efect al hiperrealismului, cu cât descrierea unui cadru e mai minuțioasă, cu atât ambiguitatea prozei e mai mare. Povestirile din Trompete după-amiază sunt, prin chiar configurația lor, greu de rezumat și articulat într-un story critic, la a doua mână. Într-un caz (După ce lovitura s-a dus
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]
-
general, sub un control drastic și un dirijism sufocant. Astfel încât critica basarabeană ia naștere după 1940 ca o variantă debilă a ideologiei partidului bolșevic, ca un instrument al partidului unic. Nu marxismul, nici leninismul (foarte îndepărtate ca surse) îi constituiau cadrul ideologic, ci pur și simplu stalinismul (aflat într-o proximitate autoritară). Ruptă de literatura română, lipsită de un trecut propriu la care să râvnească în secret, critica basarabeană nici măcar nu putea purta penibilele bătălii pe care le purta critica din
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
fiecare critic avertizează că filmul e lung. Ce să zic, nu mi s-a părut lung. Pentru că durata cadrelor se repară prin adâncimea planului. În majoritatea cadrelor, acțiunea se petrece pe două planuri, cel prim plus fundalul, așa că lungimea unui cadru nu mai e doar o regulă în vânt, ci o necesitate, pentru ca spectatorul să aibă vreme să se acomodeze și să prindă ambele acțiuni. Mai mult, Cristi Puiu introduce o altă inovație prin omisiune: filmul nu are plan/contraplan (aici
Extaz și agonie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11546_a_12871]
-
umor, consideră replica lui o expresie a ,disprețului și urii față de literatura nouă, socialistă". (Fapt consemnat în Memoria nr. 1/ 2002.) În legătură cu valoarea unor scrieri de dată recentă pot formula observații critice, în afară de ideologii partidului, numai ,oamenii muncii", într-un ,cadru organizat", și numai atunci când partidul vrea să se folosească de autoritatea - mitologizată în epocă - a ,maselor" pentru a-și impune propriul punct de vedere asupra evoluției unui scriitor. Așa se întâmplă, de pildă, la scurtă vreme după apariția, în 1949
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
făcut de sovietici din care au fost eliminați Troțki și alți dizidenți. (,Maeștrii sovietici afirmă însă că ei au dreptul să trucheze și să scoată aceste elemente din fotografie și din film, pentru că istoria a anulat prezența lor în acest cadru.") Cu aceleași argumente, îi cere lui Camil Petrescu să treacă sub tăcere apartenența lui I.L.Caragiale la partidul lui Take Ionescu și aspirația lui de a fi deputat și să păstreze doar ideea că marele satiric a fost persecutat de
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
facilitează într-o oarecare măsură ingerarea acestei violențe. Când eroii sunt în pragul decesului, se trece la forme: fondul e negru, personajele albe, și senzația e de umbre chinezești. Din cauza deciziei cu storyboardul, nu există prea multă mișcare în interiorul unui cadru, dar ele se succedă atât rapid și dintr-o asemenea pluralitate de unghiuri încât ai spune că biata cameră a fost îndopată cu steroizi. Deși pe culmile vitezei, ritmul e oarecum sincopat, ca și când ai vedea o succesiune filmică de cadre
Orașul Păcatului, zis și al Virtuozității by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11591_a_12916]
-
se poate aștepta la orice. Și mizanscena contribuie la această impresie, tonurile de roșu, mov și verde subminând veselia uneori forțată a personajelor. Senzația de apropiere de lumea lui Lewis Carroll pe care o viza regizorul se obține de la primul cadru: "o partidă de ceai". Pornind de la un detaliu al mesei aranjate, camera se ridică încet și dă la iveală o compoziție foarte ordonată și precisă. Care însă nu cadrează cu situația, pentru că musafirii nu beneficiază de gazdă. Contradicție carrollescă, într-
Din operetă în musical by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11612_a_12937]
-
Regizorul vrea însă să confere o anume continuitate tramei, ca atare nu vrea pauze între numerele de vodevil și replici. Iar o manevră îndrăzneață: în loc să facă un musical, muzicalizează tot filmul. Face tranziția de la discurs la cântec într-un singur cadru. Chiar și atunci când personajele își exersează capacitățile vocale în formații complicate care merg de la trio până la octet. Mai mult, inserează fragmente muzicale peste tot în film. Efectele sonore ale editorului de sunet și cele muzicale ale lui Bruno Fontaine, nu
Din operetă în musical by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11612_a_12937]
-
contează - dacă toate răspunsurile oferite de autor sînt definitive. Importante rămîn întrebările. Nu este în intenția lui Solomon Marcus să dea sentințe care să devină indiscutabile. Dimpotrivă, prin chiar spiritul său, cartea invită la dialog și la lărgirea continuă a cadrului discuției, în sensul teoriei lui Gödel. În ultimă instanță, Întîlnirea extremelor este un manual pentru înțelegerea lumii postmoderne în care trăim și o pledoarie foarte convingătoare împotriva logicii aristotelice a terțului exclus. Citindu-l pe Solomon Marcus, chiar îmi vine
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
controlat. Epicul rămâne în continuare doar un pretext narativ, e banal sau te lasă mai degrabă indiferent. În general, discursul confesiv al naratorului e declanșat de o seară ratată, o întoarcere de la o petrecere, o discuție anume... Nu detaliile sau cadrul exact și complet îl interesează pe Adrian Buz, el are nevoie doar să-și poată "înscena" textul. Un epic ceva mai complicat găsim în Iugoslavia, mon amour sau în Șapte zile, ultimele șale Dosarelor Xț, dar în general aceasta e
Pojghița cuvintelor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11646_a_12971]
-
-și rotească ochii în maniera lui. Ne-am gândit: poate că Oltramare va prinde ocazia de a prezenta la una din reuniunile de seară ale partidului său pe un vorbitor de rangul lui Keyserling; totul trebuia să se petreacă în cadru privat, fără participarea presei; datorită orientării politice a organizatorului, în Germania nu se va trece la sancțiuni. Filosoful se declară imediat de acord. Tema: fascism; termen: poimâine. Cartierul general al partidului se găsea la primul sau al doilea etaj al
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
noastre, în care ne-am pomenit, fără nici o ieșire, sau mai vezi oare vreo speranță?" Acum intraserăm în Les Baux. Nu vru să coboare. "Mai departe, mai departe, spre Mediterana", ceru el, "la caii cei albi." Am trecut pe lângă un cadru gol de fereastră care încă mai rezista într-o masă de moloz, pe care sta scris "Post tenebras lux", vechea deviză a hughenoților, înscrisă pe blazonul Genevei. Am oprit o clipă și am arătat spre sentința biblică. "Mai departe", rugă
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
de înălțime auctorială și centralitate narativă. Prozatorul se apropie - la propriu și la figurat - de protagoniștii săi, însoțindu-i în întâmplările pe care le parcurg, ascultându-le ofurile, dar lăsându-i să se descurce singuri, fără salutare intervenții de la Centru. Cadrul general fiind realist, miza volumului e pusă pe întâlnirea, aproape insesizabilă, a două planuri: existența cotidiană, cu rutina ei, și influxurile unor întâmplări stranii, episoade neobișnuite prin care trec oameni, altfel, atât de obișnuiți. Prozele respiră un aer al timpului
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
-și găsească împlinirea profesională în firma unui italian homosexual. Acesta, temător că pasionalitatea i-ar putea fi speculată de parteneri de afaceri masculini, găsește în Laura coechipierul ideal. La timpuri noi, oameni noi. În fine, Internet și Sfârșitul călătoriei lărgesc cadrul, personajele, apăsate de propriul trecut, fiind urmărite și într-un alt decor decât cel autohton. Plecând din România, ele mențin totuși o complicată relație de dragoste/ ură cu țara natală. De regulă, prozatorul acordă mai multă atenție conturului individual decât
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
ea impunându-se ca standard care dăinuie și azi. Pentru posteritate, cei doi Lumičre au pierdut partida, ei utilizând o singură perforație circulară pe fiecare parte. Totuși, cinematograful lor era ceva mai avansat: un soi de gheară metalică manevra filmul cadru cu cadru, fiecare fiind ținut într-un mod stabil în fața proiectorului. Ceea ce prezenta Edison erau "înscenări", în timp ce Lumičrii prezentau "realitatea", aceasta depășindu-și, din punct de vedere al succesului la public, predecesoarea. De aici și impersonalitatea filmărilor, pretenția lor - de
La început a fost fotografia by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11659_a_12984]
-
-se ca standard care dăinuie și azi. Pentru posteritate, cei doi Lumičre au pierdut partida, ei utilizând o singură perforație circulară pe fiecare parte. Totuși, cinematograful lor era ceva mai avansat: un soi de gheară metalică manevra filmul cadru cu cadru, fiecare fiind ținut într-un mod stabil în fața proiectorului. Ceea ce prezenta Edison erau "înscenări", în timp ce Lumičrii prezentau "realitatea", aceasta depășindu-și, din punct de vedere al succesului la public, predecesoarea. De aici și impersonalitatea filmărilor, pretenția lor - de un cartezianism
La început a fost fotografia by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11659_a_12984]