5,189 matches
-
apropiat a deleta (engl. to delete), cu sensul "a anula, a distruge" - "ea deletează fără milă imensele arhive de iluzii omenești" (ournet.md) - și a ejecta (engl. to eject) "a elimina" - "fac tot posibilul pentru a te ejecta din minte" (cafeneaua.com), "un neant ce nu chema teama, ce nu mă ejecta în existență, păstrându-mă pentru sine" (respiro.org) - cît locuțiunile a da delete ("nici eu nu mă dau în vânt după manele, și sincer le-aș da DELETE", manga-anime
Verbe din jargonul informatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11700_a_13025]
-
se întâmpla unui tânăr confrate de departe. Mario Luzi nu mă putea ajuta decât prin prestigiul său: Carlo Betocchi avea o emisiune poetică la radio și revista L'Approdo letterario. În vreo două rânduri, am fost invitatul lor la ilustre cafenele ce perpetuau tradiția florentină a poeziei. La prima din ele, eram așezat la dreapta lui Mario Luzi, în fața mea fiind Betocchi ; la dreapta mea, în capul (sau în capătul) mesei, îl aveam pe directorul editurii Vallecchi, domnul Righi. Un șef
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
Ift." sau "Sandu". Pare că autorul vrea să exemplifice prin el ratarea specifică tinereții, îmbătată de sevele virtualităților. O explicație a eșecului său ar fi "bucuria de a trăi", "pura plăcere de a fi, de a exista", rătăcirea prin grădini, cafenele, bodegi (p. 24-25). Mediocritatea îl năpădește pentru că nu e statornic, se mută neispirat dintr-un partid în altul, acceptă un post mediocru, are o "mentalitate coriolanică" (p. 27). Tinerețea e frumoasă ca potențialitate, dar tocmai prin asta e și înșelătoare
N. Steinhardt îndrăgostit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11724_a_13049]
-
Emoția primelor "ieșiri", Ungaria, Polonia, China. America și International Writing Program, "scuzată" cu o anume recunoștință față de contestările de tot felul ale unor intelectuali europeni. În fine (dar nu la urmă...) Franța cu picturi și cu hanuri, cu bistrot-uri și cafenele, tot atîtea agreabile popasuri. Drumul se termină la Chartres, cu tîrzie smerenie, "tivind" un tablou final care seamănă bine cu sfîrșitul cărții lui Perec, Un om care doarme: "așteptînd, în Place de la Concorde, ca ploaia să se oprească..." Picăturile mărunte
Amintiri cu de-amănuntul by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11741_a_13066]
-
țăranilor. Cronicarul acceptă propunerea, ca bază pentru o posibilă și necesară discuție. * Destul de superficiale ni s-au părut atît ancheta, pe tema generației ^80, cît și comentarea răspunsurilor (privitoare mai ales la postmodernism) de către dl. Virgil Diaconu din revista piteșteană CAFENEAUA LITERARĂ din februarie. Chiar dacă unii din corifeii generației n-au dat curs invitației, o mai aplicată dezbatere era necesară dacă dorim să tragem o concluzie. * În ARGEȘ din martie, dl. C. Bălăceanu-Stolnici își continuă amintirile din copilărie iar dl. Marin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
S. Damian (J.-P. Sartre, un drum cu serpentine) Care e rostul cafenelei literare? Un observator al scenei culturale din Paris, din cei dintâi ani după ultimul război mondial, a dat un răspuns neașteptat. Cafeneaua ar fi locul unde se mănâncă, se bea, se primește în vizită, se scriu cărți. Cum s-a
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
S. Damian (J.-P. Sartre, un drum cu serpentine) Care e rostul cafenelei literare? Un observator al scenei culturale din Paris, din cei dintâi ani după ultimul război mondial, a dat un răspuns neașteptat. Cafeneaua ar fi locul unde se mănâncă, se bea, se primește în vizită, se scriu cărți. Cum s-a ajuns la această diversificare a funcțiilor? În afară de patul de dormit, restul locuinței s-a mutat parcă în spațiul dintre mesele de marmură
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
magic de la Saint-Germain-des-Prés, între Flore, Deux Magots și braseria Lipp. Dintr-un lăcaș al vorbelor spuse în șoaptă, rezervat unei elite a spiritului, unde se discutau treburile de breaslă, despre facerea operelor și despre ecoul lor în ziare și reviste, cafeneaua deschisese larg porțile și prin ele intrase plebea care voia să știe și să se implice cât mai repede. Era începutul unui proces care se va înteți și se va încheia printr-o explozie. Atunci impulsul invers de a transporta
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
deschisese larg porțile și prin ele intrase plebea care voia să știe și să se implice cât mai repede. Era începutul unui proces care se va înteți și se va încheia printr-o explozie. Atunci impulsul invers de a transporta cafeneaua în stradă (după ce strada se încumetase să invadeze locurile de repliere a oamenilor cărții), acest impuls va paraliza treptat circulația, va disturba programul instituțiilor, studenții vor ocupa piețile, muncitorii vor îndemna la greva generală. Mișcarea din anul 1968 a fost
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
va paraliza treptat circulația, va disturba programul instituțiilor, studenții vor ocupa piețile, muncitorii vor îndemna la greva generală. Mișcarea din anul 1968 a fost epilogul unei dislocări a societății care a pornit și prin îmbulzirea populației prin ușile deschise ale cafenelei din primele luni de pace. S-au ridicat perdelele grele, care împiedicau contactul cu exteriorul și s-a înlăturat bariera dintre profesioniștii cuvântului și public. Vechile bivuacuri ale liniștii și ale discursurilor abia murmurate erau asaltate de noul auditoriu. Lucrurile
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
dintre profesioniștii cuvântului și public. Vechile bivuacuri ale liniștii și ale discursurilor abia murmurate erau asaltate de noul auditoriu. Lucrurile nu trebuie luate în absolut, dar fenomenul s-a petrecut în linii mari în acest fel. Se venea acum la cafenea și pentru cântecele lui Juliette Greco sau pentru muzica de jazz. Atracția principală a fost însă prezența capilor existențialismului, curentul filosofic la modă. Peste tot, și în afara localurilor, în paginile gazetelor, în biblioteci, pe băncile de pe bulevard se dezbăteau aprins
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
Jean-Paul Sartre, Simone de Beauvoir, Albert Camus fluturau pe toate buzele. Idolul momentului era un bărbat scund, urât, cu mersul poticnit, bâjbâind printre scaune, fiind amenințat de orbire. Se zvonea că Sartre poate fi zărit de dimineață până seara la cafeneaua Flore. Comesenii îl urmăreau cu privirea, dar și de pe trotuar i se ghicea prin ferestre silueta arhicunoscută. Buzunarele canadienei îi erau înțesate de volume și de reviste, sub braț ținea o ediție recentă din Balzac, cumpărată de la librăria din colț
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
dizgrațios de maimuță, cucerite de retorica inteligentă care dezlega enigmele universului și ale istoriei imediate. Mai târziu un prozator argentinian Ernesto Sabato, va susține că urâțenia feței pe care Sartre și-o descoperea în oglindă a fost motorul existențialismului. Neîndoios, cafeneaua, ca intersecție de destine literare, beneficia de o bogată tradiție, consemnată în jurnale, în memorii, în biografii mai mult sau mai puțin romanțate. Evoc sumar unele episoade fără a intra în detalii. Pomenesc astfel în treacăt, restrângându-mă la Paris
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
calitate. Literatura părăsise încetul cu încetul o colivie, se strecurase în mulțime, contaminată de gustul ei, avidă să satisfacă o așteptare colectivă. Mai recurg la două motive pentru a explica interesul pe care îl acord acestui moment. Vorbind despre fascinația cafenelei și despre zborul de cometă al lui Sartre împlinesc o promisiune anunțată din startul unui eseu al meu consacrat unor icari prăbușiți. Am făcut o mărturisire, relatând cum mă scufundasem în țară în lectura presei cotidiene, ca un soi de
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
sabotarea lui, a fost împroșcat cu clevetiri și calomnii dintre cele mai joase. Un scriitor afiliat cercurilor de dreapta (Alfred Fabre-Luce) își aduce aminte că i-a zărit pe Sartre și pe Simone de Beauvoir vârâți într-o cușcă în cafeneaua Flore, prezentați vizitatorilor ca într-o grădină zoologică, o expoziție perpetuă. Între lavabo și cabina de telefon se distribuiau articole prevăzute să fie a doua zi tipărite, se confecționau manuscrise, se semnau petiții de protest. Era izbitoare neglijența vestimentară, uniforma
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
care slujesc o credință oarbă, Sartre trebuia discreditat. Ehrenburg îi deplângea pe spectatorii naivi momiți la un spectacol oribil. El îi îndemna să nu urmeze un anunț publicitar prin care erau invitați să contemple un acrobat de circ într-o cafenea din Saint-Germain-des-Prés. Comercianți din Chicago, fermieri din Mississippi vor constata că fuseseră înșelați cu promisiuni deșarte. În câteva împrejurări de încordare internațională (reprimarea răscoalei din Budapesta în 1956, intrarea trupelor Pactului de la Varșovia în Cehoslovacia), Sartre s-a dezis de
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
a aflat noutățile astea, mama mi-a trimis un mesaj foarte în stilul ei: „Banii atrag după sine bani”. Celor din grup nu le-am spus nimic de mutare, pînă într-o seară cînd i-am întîlnit la masa de la cafeneaua Japy, și mi-am însușit magistrala formulă a lui Lope de Vega: „Și rînduitu-m-am, căci de-zordinii mele capăt se cuvenea să-i pun”. Nu-mi amintesc să fi auzit asemenea fluierături nici pe un stadion de fotbal. Germán a pus
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
în funcție de standardele modei și ale luxului: “Parada cîinilor de fițe” (EZ 12.02.2004), “un restaurant «de fițe»” (eva.ro), „sună ușor a mâncare de «fițe»“, “vezi-doamne, nu mai putem fără broccoli acum!” (viva.ro), “telefoane de fițe” (esato.com), “cafenelele de fițe” (ass-colina.com), “magazinele «de fițe»” (news.softpedia, 2003); “Masaj, saună, mall, cluburi de fițe” (121.ro), “instructorul de la o sală «de fițe» din București” (evenimentul zilei.ro) etc. În ultimele exemple e latent și un joc de cuvinte
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
fi văzut cu aceleași piese, le niais seulement y va de sa chanson. Pășesc pe trotuar așa cum mă simt înlăuntrul meu, comte de Karabey, mândru dar precaut; dintre bastoane folosesc pe cel de tek, lemn de încredere, tare. Intru în cafenea, mă așez lângă Adrian Maniu. Îi admir, cât ne ținem companie, prețioasele inele cu incizii antice de pe degete. Primesc invitația de a-i vizita colecția din Cotroceni, a făcut noi achiziții. Plecând el la 12,30, rămân pentru prânz cu
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
noastră se umple, trecem la știrile din politica națională: remanierea guvernului după sărbătorile de Paști, noua listă a cabinetului întocmită de liberalii lui Dinu, poziția Duduii în chestiunea debarcării lui Guță Tătărăscu. E interesant să te afunzi în politica de cafenea, să te lași înconjurat de vociferările pătimașilor plumitifs. Nu-i simpatizez, dar decât gloata... După-amaiază vremea se schimbă, cerne ninsoarea mieilor. Marica urcă în camera ei să digere zarzavatul lui Proust. Rămân jos pentru a vorbi la Sibiu în ideea
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
a lui Boicesco. Intru și la Bröhm, cumpăr un nou termometru pentru conac. Ajung apoi la Imperial, unde convenisem întâlnirea cu Cezar. Care întârzie - nu poți afla punctualitate nobilă la el, fiu de vechil. Altfel, știe să fie semeț, în cafenea face impresie, te-nvăluie cu digresiuni, cu citate, cu filozoficale. Dar în ce privește stilul, degeaba; ca și în ce privește eleganța - cu papionul lui bulinat sub bărbie, rămâne un fante grosolan, de Caracal. Când în sfârșit vine, comandăm prânzul, eu pește cu sos Mornay
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
de fumat, cobor Calea, fac stânga pe Academiei și probez un sacou cu dungulițe cafenii la Fintex, cumpărând și o pereche de pantofi beige auriu de la Filipescu. Apoi mă postez la Capșa. Rămân mai mult de un ceas lângă vitrina cafenelei privind cinematoul bucureștean, comparând cu ce vedeam de pe terasa lui Rieber, pe Unter den Linden; îmi amintesc cum damele îmi făceau cu ochiul trecând în echipaje, cum le răspundeam înclinând capul. Și aici multă vânzoleală. Privesc până când ochii mi se
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
a-mi pierde urma. După ce mă așez, văd pe Iosef-Sebastian. Cu ochelari pare mai matur, dar și mai urât. Îl știu de la "Cuvântul", antiliberal ca și mine. Nu i-am citit romanul de anul trecut, care face atâta vâlvă la cafenea. Stă stingher într-un colț; ca evreu în mijlocul poporului ăstuia neînțărcat de barbarie, cum să nu te simți corp străin? Îl privesc: rece, orgolios, lucid - omul hulitului Talmud. Mi-ar plăcea să stau lângă el, să-mi vorbească de anticii
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
de dimineața asta - au pus deja pe hârtie câte o strofă, câte o frază uluitoare pentru posteritate. Acum au chef să se strângă de beregată. J'ai donné dans un guepier; mă trag mai la margine. Și iată, întors de la cafenea, sunt mulțumit că am fost văzut! Că am iradiat eleganță în mijlocul unei duzini de scriitorași mototoliți și agitați, mirosind care a ceapă, care a usturoi, puși în fața calmului și a completului meu impecabil, bleu-gris cu puțin alb la batistă și
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
Veche. Cartea îmi dă o ținută și apucături anume. Când sunt pe Pod, încerc să consonez cu ele, să trec prin turma bucureșteană ca un leopard; insignifianța nu e deloc potrivită. Rolul nu-mi displace, dar îl duc greu în cafenea, unde nu rumegă respectuoase ierbivore ca afară, latră șacali. Ce vreau să spun? Că fără notarea mea intimă, fără jurnal, nu pot fi dezvăluit, nu pot fi înțeles. Fără jurnalul jurnalului chiar. (fragmente din romanul Ultimele însemnări, necunoscute, ale lui
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]