1,214 matches
-
Bălțiul devine un important centru cultural în Basarabia. În 1934, este inaugurat teatrul „La Scala” undea aveau loc zeci de spectacole, concerte, ceremonii conferințe, serate literare, întâlniri cu oamenii de cultură. Teatrul avea o fațadă cu 6 coloane rotunde, acoperiș cafeniu de tablă, două foaiere, scenă, balcon, cabine de machiere, ateliere. În incinta teatrului a avut loc zeci de spectacole, concerte, întâlniri cu oamenii de cultură, conferințe. Astfel, pe 17 septembrie 1935 Sala de Cinema Lux găzduiește conferința marelui romancier Liviu
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
Umbra chiar înainte de Linné. Sinonimul "Umbra canina" (Marsigli, 1726) din latină "Umbra" = umbră + "canina" = câinesc. Țigănuș, Pietroșel, Bătrân, Pește negru, Pește țigănesc, Țăgănuș. Ceh.: Blatňák tmavý; Ger.: Europäische Hundsfisch; Rus.: Умбра; Ung.: Lápi póc. Spatele este aproape negru, flancurile (laturile) cafeniu închis, abdomenul gălbui. Aceste culori sunt irizante și strălucesc în violet sau roșu. Peste tot corpul și pe cap se observă numeroase pete negre, mici, neregulate. Lateral de a lungul corpului se află o dungă (mai rar 2-6 dungi) longitudinală
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
scopulae provine de la contactul lor cu straturi extrem de subțire de apă de pe suprafețele obiectelor. Păianjenii au numai trei tipuri de pigmenți: ommochrom, bilină și guanină. La unele specii cuticula se formează prin compresare. În rezultat cuticula devine maro, brună sau cafenie. Bilinile dau o nuanță verde ("Micrommata virescens"). Guanina este responsabilă de culoarea albă, ("Păianjenul cu cruce"). Deși este un metabolit (produs al excreției), multe specii au celule specializate - guanocite - în care se depozitează guanina. Culoarea păianjenilor este redată și de
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
joc bazat pe superstiții și atestat prin anii 1900 implica coji de nucă. Oamenii scriau simboluri cu lapte pe hârtie albă. După uscare, hârtia era împăturită și introdusă în coji de nucă. Când coaja de nucă era încălzită, laptele devenea cafeniu și scrisul apărea pe ceea ce altfel ar fi părut a fi hârtie albă. Pentru a juca acest joc, simbolurile din hârtie se puneau pe o farfurie. Cineva intra, într-o cameră întunecată și își punea mâna pe o bucată de
Halloween () [Corola-website/Science/310816_a_312145]
-
ridicată în sus,care trăiește pe lângă râurile de munte și se hrănește larve acvatice și alevini de pești. Are o lungime de 17-20 cm (între vrabie și mierla neagră), masculul are o greutate 53-76 g, femela 46-72 g. Coloritul este cafeniu închis (sau negru-cenușiu) pe partea superioară; are o pată albă, mare pe piept și gușă; abdomenul este cafeniu închis sau brun-roșcat în funcție de rasă, partea de jos a abdomenului este cafeniu închis. Unele rase asiatice au partea inferioară mare, albă. Ciocul
Mierla de apă () [Corola-website/Science/329334_a_330663]
-
Are o lungime de 17-20 cm (între vrabie și mierla neagră), masculul are o greutate 53-76 g, femela 46-72 g. Coloritul este cafeniu închis (sau negru-cenușiu) pe partea superioară; are o pată albă, mare pe piept și gușă; abdomenul este cafeniu închis sau brun-roșcat în funcție de rasă, partea de jos a abdomenului este cafeniu închis. Unele rase asiatice au partea inferioară mare, albă. Ciocul este drept, negru-albăstrui. Picioarele sunt plumburii. Numeroase populații separate sunt în zonele muntoase din Europa (de la Irlanda, nordul
Mierla de apă () [Corola-website/Science/329334_a_330663]
-
are o greutate 53-76 g, femela 46-72 g. Coloritul este cafeniu închis (sau negru-cenușiu) pe partea superioară; are o pată albă, mare pe piept și gușă; abdomenul este cafeniu închis sau brun-roșcat în funcție de rasă, partea de jos a abdomenului este cafeniu închis. Unele rase asiatice au partea inferioară mare, albă. Ciocul este drept, negru-albăstrui. Picioarele sunt plumburii. Numeroase populații separate sunt în zonele muntoase din Europa (de la Irlanda, nordul Norvegiei, Iberia, centrul și sudul Europei până în Italia și Grecia, Urali și
Mierla de apă () [Corola-website/Science/329334_a_330663]
-
excepție servind „gulerașul” alb și pufos și marginile albe ale aripilor, evidențiate la masculi (penele albe apar numai după prima năpârlire). Pe cap și pe gât penele practic lipsesc, pielea primind în aceste locuri nuanțe de la roz-pal până la roșu-violet și cafeniu. Păsările își curăță sistematic capul de pene. Se presupune că lipsa penelor pe cap este o adaptare igienică, dezvoltată de-a lungul evoluției, în urma căreia pielea este curățată sub acțiunea razelor ultraviolete și a deshidratării în condițiile climatice ale munților
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
sunt despărțite de nicio formațiune osoasă. Culoarea irisului ochiului este căpruie la masculi și roșie-purpurie la femele. Genele lipsesc. La păsările tinere penajul este cenușiu-brun, pielea pe cap și gât este mai închisă la culoare, aproape neagră, iar „gulerul” e cafeniu. Picioarele sunt de culoare cenușie-închisă. Degetul mijlociu este cel mai lung, iar cel posterior, din contră, e foarte mic și e așezat mai sus decât celelalte. Ghearele sunt relativ drepte și tocite, caracteristici care înlesnesc apucarea și ridicarea prăzii, dar
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
iile din sud s-au îmbogățit cu fluturi (paiete) și fir (metalic). În Bucovina s-au folosit mărgele - în special pentru a îmbogăți încrețul; dar apar și pe altițe câteodată. Ia de Suceava are culori sobre, dar plăcute, naturale: brun, cafeniu, negru, verde inchis. Cea de Campulung e plină de roșu și negru și se lucrează cu fir gros, buclat, care dă volum. În Vrancea, apare o geometrie puternică și culori tari: roșu, negru, albastru, verde, ocru - contraste; dar și o
Ie (vestimentație) () [Corola-website/Science/324222_a_325551]
-
femelele au nuanțe spre brun sau arămiu. Pe spate au o dunga în zigzag, adesea ondulată, formată dintr-o succesiune de romburi. La mascul această dungă în zigzag este de culoare brună sau neagră și puternic contrastantă, iar la femelă, cafenie sau brună și mai puțin distinctă. Pe laturile corpului se află pete mari închise de culoarea dungii în zigzag. Abdomenul este galben-brun sau brun-murdar deschis cu puncte închise, brune-cenușii sau negricioase. Vârful cozii este de culoare portocalie până la roșu-cărămiziu, rar
Vipera cu corn bănățeană () [Corola-website/Science/333965_a_335294]
-
în teacă, au o lungime de 15 cm, foarte rigide, ascuțite, verde întunecat spre negricios. Conurile ovoid conice sunt grupate câte 2 - 4, cu o lungime de până la 10 cm, fiind sesile sau scurt pedunculate; solzii au apofiza proeminentă, galbenă - cafenie, umbelicul este uneori prevăzut cu un ghimpe scurt, mai ales la solzii superiori. Semințele aripate sunt relativ grele și au până la 5-6 mm lungime. Maturația conurilor este bienală, cu o periodicitate a fructuficației de 2-3 ani. Lemnul său este de
Pin negru () [Corola-website/Science/306077_a_307406]
-
уници-вэ). De asemenea, în 1981 pictorul Alexei A. Colîbneac a îmbunătățit grafica stemei în câteva privințe. A fost eliminată redarea în culori naturale a stemei precum și umbrele și s-a recurs la folosirea unor singure nuanțe. Contururile negre au devenit cafenii, iar razele mari ale soarelui au fost aduse la aceeași lungime, formând un semioval puțin înclinat spre dextra. Modificările din 1981 au fost menționate și în „Regulamentul cu privire la stema de stat a republicii”, adoptat la 7 mai același an prin
Stema RSS Moldovenești () [Corola-website/Science/311096_a_312425]
-
aurii; steaua este roșie, încadrată într-un chenar auriu; panglica și legumele sunt roșii; știuleții și tulpinele de păpușoi, fructele și strugurii sunt de culoarea ocrului auriu; frunzele de viță de vie și de fructe sunt verzi; conturul elementelor e cafeniu.”" La 7 august 1981 Sovietul Miniștrilor R.S.S.M. a aprobat „Instrucția pentru aplicarea regulamentului cu privire la Stema de Stat a R.S.S.M.” Această emblemă a fost abandonată o dată cu adoptarea unui nou însemn, stema Republicii Moldova, la 3 noiembrie 1990. La 21 aprilie 1965 directorul
Stema RSS Moldovenești () [Corola-website/Science/311096_a_312425]
-
o lungime de 11-14,4 cm și o greutate de 7-10 g. De culoarea scoarței copacilor, este greu de observat când se urcă în spirală pe trunchiuri, scotocind cu ciocul fin și curbat prin crăpături, în căutarea insectelor. Spatele este cafeniu cu striuri ruginii mai deschise, iar partea ventrală a corpului este în întregime albă. Deasupra ochiului are o sprânceană (dunga supraciliară) albă, vizibilă. Fruntea și creștetul capului cu multe pete; rahisul acestora albicios. Ciocul fin și arcuit. Gheara degetului posterior
Cojoaică de pădure () [Corola-website/Science/317508_a_318837]
-
regiuni deschise și mlăștinoase, plantații tinere de conifere, turbării din taiga și zona subalpină. Masculul gri-argintiu, cu abdomenul și târtița albe; forma petelor negre de la vârful aripii este foarte importantă pentru determinare ereților vineți, sur și alb. Masculii tineri sunt cafenii deschis pe spate, iar pata neagră din vârful aripii este asemănătoare cu cea de la eretele alb,ușor mai ascuțită,doar câteva remige primare fiind negre. Femela este maronie cu târtița albă, mai lată decât la ereții alb și sur, iar
Erete vânăt () [Corola-website/Science/332042_a_333371]
-
svecica") este o specie de pasăre care face parte din famila Muscicapidae, subfamilia Saxicolinae, genul "Luscinia", în trecut fiind încadrată în familia sturzilor (Turdidae). Gușa albastră face parte din neamul privighetorilor, în România fiind o pasăre rară. Masculul are spatele cafeniu, pieptul albicios; pe bărbie și gușă are o pată albastră. Pasărea duce o viață foarte ascunsă de vederea omului. Gușa albastră trăiește în regiunile joase cu întinderi mari, inaccesibile, de mlaștină cu stufăriș. În România în anul 1968 a fost
Gușă albastră () [Corola-website/Science/316921_a_318250]
-
importantă și caracteristică trăsătură a câinelui este limba de culoare albastru-neagră, ceea ce este o raritate printre rasele de câini. Chow-Chow-ul are o blană formată dintr-un păr des și un puf moale. Cele mai frecvente culori sunt ruginiu, negru sau cafeniu deschis. Înălțimea la care poate ajunge este de 46-56 cm, iar greutatea nu depășește 25-38 kg. Chow Chow-ul are o personalitatea și voința puternică, el neapreciand o atenție exagerată. Chow Chow-ul este distant, de multe ori retras și chiar sedentar
Chow chow () [Corola-website/Science/317970_a_319299]
-
Iarna este întâlnit în ținuturile de deal și de câmpie descoperite, mai frecvent în partea sudică a României. Recent s-a semnalat în România subspecia răsăriteană "Buteo lagopus menzbieri" (șorecarul încălțat răsăritean) provenită din regiunea nord-est asiatică; aceasta are coloritul cafeniu cu crem-deschis. Trăiește în zonele descoperite nord-asiatice, în principal în câmpiile joase, în tundra fără copaci, mai rar în tundra împădurită și taigaua din extremul nordic, când lemingii și șoarecii de câmp sunt abundenți. Iernează la sud în ținuturile de
Șorecar încălțat () [Corola-website/Science/331758_a_333087]
-
Coada lungă și dungată cu o lungime de 20-28 cm. Tarsometatarsul de 7-9 cm este golaș, fără pene. Degetele subțiri, cu gheare ascuțite. Masculii și femelele sunt colorați diferit. Masculii de obicei au o culoare cenușiu-surie, femelele și puii sunt cafenii; la multe specii în regiunea supracodală se evidențiază o pată albă. Caracteristic este prezența unui disc facial (de unde și numele latin al subfamiliei) format din pene mici alungite, rigide, ceea ce le conferă o asemănare cu bufnițele, și care facilitează localizarea
Erete () [Corola-website/Science/308504_a_309833]
-
ajuns un iubit și apreciat animal de companie. Durata de viață este de aproximativ 10-15 ani. Blana, caracteristică acestei rase este lungă până la pământ, lucioasă și mătăsoasă și se poartă cu o cărare pe mijloc. Puii se nasc gri cu cafeniu și abia la 2 ani vor avea coloritul specific acestei rase: albastru oțel și cafeniu. La mijlocul anilor 1800, muncitori din Scoția au migrat în partea de nord a Angliei și au adus cu ei mai multe varietăți de mici Terrier-i
Yorkshire Terrier () [Corola-website/Science/324229_a_325558]
-
ani. Blana, caracteristică acestei rase este lungă până la pământ, lucioasă și mătăsoasă și se poartă cu o cărare pe mijloc. Puii se nasc gri cu cafeniu și abia la 2 ani vor avea coloritul specific acestei rase: albastru oțel și cafeniu. La mijlocul anilor 1800, muncitori din Scoția au migrat în partea de nord a Angliei și au adus cu ei mai multe varietăți de mici Terrier-i pentru a vâna șobolani. Puține date exacte se cunosc despre primele exemplare. Se presupune totuși
Yorkshire Terrier () [Corola-website/Science/324229_a_325558]
-
albicioasă, câteodată cu pete cenușii, neregulate; liniile transversale de pe această înotătoare lipsesc. Masculii au botul mai larg și înotătoarele ventrale mai lungi ca la femele. Colorația masculilor este, în general, mai închisă ca a femelelor, observându-se deseori și pete cafenii pe burtă. Foarte lacom, se hrănește cu nevertebrate bentonice, icre și larve de amfibieni (broaște), peștișori tineri și icre de alte specii de pești, dar mai ales de păstrăv, din care cauză este socotit ca un element nedorit acolo unde
Zglăvoacă () [Corola-website/Science/331014_a_332343]
-
foarte rar o singură boabă. Boabele năutului sunt asemănătoare cu cele de mazăre, singura deosebire fiind excrescența caracteristică a embrionului în formă de cioc, ce se aseamănă cu capul unui berbec; sunt colorate în roz deschis, galben și foarte rar cafeniu. ul face parte din genul "Cicer" L. care cuprinde mai multe specii. Specia cultivată este "Cicer arietinum" L. care se împarte în patru subspecii (după G. Popova - 1937): După forma și culoarea semințelor se deosebesc următoarele varietăți de năut, (după
Năut () [Corola-website/Science/303111_a_304440]
-
Pupăza ("Upupa epops"), cucul armenesc sau (regionalisme) nevăstuică, pasăre de balegă este o pasăre insectivoră, migratoare, din familia upupide ("Upupidae"), ordinul coraciiforme ("Coraciiformes"), de circa 28 cm lungime, cu penajul pestriț de culoare cafeniu, cu aripile și coada negricioase, cu dungi transversale albe, cu ciocul cafeniu deschis, lung, ascuțit la vârf și curbat în jos, picioare cenușii, aripi rotunjite și cu un moț de pene mari, roșii-ruginii, așezate ca o creastă în vârful capului
Pupăză () [Corola-website/Science/313121_a_314450]