2,041 matches
-
pe dreapta “Circus-Circus”, ceva mai în spatele lui “Stratospfere” și undeva în dreapta peste bulevard “Sahara”, spre fundalul zării se zăresc munții golași și sterpi ce străjuiesc orașul dinspre nord-est, Spring Mountains, parcă sunt tăiați grosolan în râpe și stânci arămii-humoase de calcar și dizgrațioase, deșertul se poate vedea rar doar în perimetrul de șantier al construcțiilor de tot felul și numai când bate vântul, cu deosebire pe o porțiune ceva mai largă până la poalele stâncilor încolo totul este asfaltat, până și pomișorii
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367019_a_368348]
-
era liniște deplină, nimic nu tulbura luciul apei. Așa cum am mai scris, lacul este amplasat între două maluri înalte de peste douăzeci de metri pe verticală. Pe partea unde m-am așezat eu și majoritatea pescarilor, era mal de carieră de calcar, iar celălalt mal era împădurit cu pini. Doar când bătea vântul din S-E sau N-V se formau valuri pe apă și se simțea bătaia vântului. În rest, atmosfera era calmă și foarte bună de pescuit. În stânga mea, la
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367119_a_368448]
-
era liniște deplină, nimic nu tulbura luciul apei. Așa cum am mai scris, lacul este amplasat între două maluri înalte de peste douăzeci de metri pe verticală. Pe partea unde m-am așezat eu și majoritatea pescarilor, era mal de carieră de calcar, iar celălalt mal era împădurit cu pini. Doar când bătea vântul din S-E sau N-V se formau valuri pe apă și se simțea bătaia vântului. În rest, atmosfera era calmă și foarte bună de pescuit. În stânga mea, la
POVESTE PESCAREASCA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349520_a_350849]
-
într-o combinație de desene florale arăbești. Într-un colț spre mare, erau cultivate tot felul de soiuri de cactuși. Balcik-ul mai era denumit pe timpuri și Orașul Alb, dato- rită faptului că dealurile sale erau albe din cauza pietrei de calcar ce predomina în zonă. De asemenea a mai fost denumit și "Coasta de Argint" a Bulgariei sau "Perla litoralului", înainte de a se dezvolta salba de hoteluri de la Albena sau Nisipurile de Aur. - Am să fac o scurtă incursiune în istoria
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
era liniște deplină, nimic nu tulbura luciul apei. Așa cum am mai scris, lacul este amplasat între două maluri înalte de peste douăzeci de metri pe verticală. Pe partea unde m-am așezat eu și majoritatea pescarilor, era mal de carieră de calcar, iar celălalt mal era împădurit cu pini. Doar când bătea vântul din S-E sau N-V se formau valuri pe apă și se simțea bătaia vântului. În rest, atmosfera era calmă și foarte bună de pescuit. În stânga mea, la
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347692_a_349021]
-
George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 373 din 08 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Miraje De timp uitat curg lacrimi de tăcere Ca boabele de mici mărgăritare, Ferite de lumină și de soare - Întunecoase umedele sere. Din dizolvarea vechilor calcare Cu picături oprite în cădere - Cariatide bolții de mistere, De jos vin altele-n întâmpinare: Coloane, statuete translucide - O lume subterană fascinantă; Dar poarta spre lumină se deschide Prăpăstioasă, zâmbitoare pantă, Cu flori, cu zboruri de efemeride, Și soarele dansând
MIRAJE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361871_a_363200]
-
Am avut timp și pentru depănarea unor amintiri legate de numele localității Balcic. Începând cu anul 1913, Balcicul împreună cu Cadrilaterul au făcut parte din România Mare. Aflându-se mai la sud, cu mai mult soare, cu dealuri și stânci din calcar alb, cu o climă mai aproape de cea mediteraneană, cu priveliști deschise spre mare în toată imensitatea și magnetismul ei, a devenit locul preferat al boemei românești, mai ales al mânuitorilor peniței și acuarelelor, dornici să găsească parfumuri și culori noi
RĂSCOLITOR COLŢ DE LUME de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365704_a_367033]
-
Am cutreierat pustiuri și zări,/ Având drept călăuză Fata Morgană.// M-au rănit de moarte piscurile/ Și m-au ținut într-o temniță de tăciune, / Am înfruntat frigul și noaptea,/ Având alături/ Un înger dintr-o altă dimensiune." (Coloana de calcar). Legile universale își spun cuvântul: “Am vrut să trecem puntea spre hăul abisal,/ Să regăsim comoara ascunsă între stânci;/ Am devenit cu vremea, tot căutând pe brânci,/ Din vânători de visuri, vânatul ideal”...(Vârful lumii). Setea de absolut în iubire
SETEA DE ABSOLUT ÎN POEZIILE DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366126_a_367455]
-
prealabil săpat în stâncă și nivelată o mică terasă[6]. Cu zidul din cărămidă, ridicat peste cel din piatră, se estimează că turnul avea în jur de 4,5 - 5 m înălțime. Zidul de incintă al cetății, din blocuri de calcar, înconjoară zona superioară a dealului, având un plan neregulat, urmând practic configurația terenului. El pornește de la turnul-locuință spre nord-vest și spre est. Cel dinspre nord-vest are clasicii doi pereți de piatră, până în marginea pantei, iar celălalt, de est, până la poarta
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
iar celălalt, de est, până la poarta cetății: grosimea zidului este de 1,73 m după Macrea și Berciu, înălțime fiind apreciată de ei la 1,70 m. De la poartă înainte, zidul se păstrează cu un singur perete din blocuri de calcar, înconjurând vârful dealului până la întâlnirea cu capătul celuilalt zid, ce pornea spre nord-vest. Ioan Glodariu consideră că existența unui singur perete din blocuri de piatră în care existau totuși „babe”, presupune ancorarea cu aceleași bârne de stejar direct în stânca
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
în stânca dealului sau în niște grinzi de lemn dispuse longitudinal pe fața interioară a zidului. Aceasta variantă se potriveste și cu ipoteza reedificării în grabă a cetății, pentru al doilea război cu romanii. Trebuie amintită existența, pe blocurile din calcar ale zidului, a unor siluete de animale incizate, a căror semnificație este incertă. În zona sudică a zidului au fost ridicate două turnuri, de unul amintind mai sus. Ele se aflau în apropierea drumului de acces care urcă dinspre șaua
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
ce se înalță cu 3,50 m deasupra perimetrului cetății. Pe ea era postat un imobil cu etaj, care juca și rolul de turn de veghe. Fiind o zona cu precipitatii abundente, dacii au prevăzut un canal de drenaj din calcar, prin care apa era evacuată din cetate, trecând pe lângă latura de nord-vest a turnului-locuință, traversând apoi zidul de incintă. Terasele, dispuse în jurul fortificației, au rezultat probabil din nivelarea dealului pentru cetate și pregătirea drumului de acces. În Asia ar putea
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
permit susținerea existenței unor temple de tipul aliniamentelor de coloane. Ele au existat, cel mai probabil, în apropierea zidului de incintă, pe terasele din zona de sud-est a dealului. În zidul de incintă al cetății s-au găsit plinte din calcar care, inițial, susțineau coloanele de lemn ale unor temple. Aceste plinte sunt de două dimensiuni diferite, aceasta ducând la deducția cu funcționarea, la un moment dat, a cel puțin două temple diferite. Construcții / amenajări civile Așezarea dacică de pe Dealul Cetății
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
de suprasolicitare a rețelei prin abuz descriptivist îl prezintă Himere de Pharos : „acest exil cu gust amar de migdale/ în care mă îngrop ca un paing prin agora / adesea confundat cu leii epigonici / la citirea cărților sfinte / în timp ce buzele de calcar surîd, ele însele / vrăjite de steaua halebardă / singura care ne salvează din neant și rămîne / cu o glorie egală cu aceea a lui Leonardo / nu, nu vreau să-ți explic” etc. Și bine face, că dacă mai băga în priză
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
argintărie și că la Lefkara mâinile măiastre au făcut minuni. Satul pietrei albe - Lefkara - file de istorie Lefkara („lefka” - piatră și „ori”- alb, în greacă) - satul pietrelor albe - iată o denumire ce reflectă tocmai așezarea lui acolo unde rocile de calcar și siliciu asemenea unor limbi stâncoase, albe, se zăresc ca niște ochiuri dantelate printre pâlcurile de arbori și arbuști din peisajul superb al munților din împrejurimi. Casele Lefkarei, construite în stilul arhitectural tradițional și ornamentate cu binecunoscuta „piatră de Lefkara
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
vârsta de 10 ani, unchiul meu Mihai Pârnuță, care avea căruță cu boi s-a îmbolnăvit rău și nu mai putea să facă chirii cu căruța, m-au trimis pe mine pe post de chirigiu, căram lemne și piatră de calcar pentru varnițele din Vârful Mateiașului ale lui Milea. Cu căruța trasă de “Plăvan” și “Suran”, încadrat între Niță Bărbucu și Moise Olteanu, încărcam câte trei metri de lemne de fag de la fântâna lui Iordache Mincu. Mama era foarte îngrijorată să
PENTRU UN BAN TRĂGEAM BUŞTENII CU CÂRLIGUL PE DÂMBOVIŢA... (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357015_a_358344]
-
conform specialiștilor are o vechime de peste 92 de milioane de ani. “Creșterea” Troodosului din mare pe structura rocilor create din sedimentele calcaroase antice s-a produs cu peste 10 milioane de ani în urmă, continuând treptat cu alte depuneri de calcar și conducând la o scădere în profunzime a mării. Astfel, ultimul lanț atașat Troodosului este Pendadactylos, la nord de acesta, iar întregul ansamblu format din masivele muntoase și câmpia fertilă de la poalele lor poartă numele de Mesaoria. Teritoriul pe care
NICOSIA DE DINCOACE DE „LINIA VERDE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355036_a_356365]
-
ar fi fost cedat special pentru acest scopm de către postelnicul Șandru Băjan, acesta avându-l cumpărat de la un vecin de-al său, pe timpul când acesta traversa o gravă criză materială. Localul este construit din zid de piatră de râu și calcar de stâncă până la etaj, în grosime de 70 de centimetri iar etajul este înălțat din cărămidă, zidul având o grosime de 60 de cm. La început, noua construcție a fost învelită cu șindrilă (șiță), executată de oameni de-ai locului
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355549_a_356878]
-
care nu stăvilește nici vântul, nici gerul, un palat care-și strivește războinicii ce-l apără, un elefant care-și smulge învelișul, ești păcura care mânjește pe omul ce-o duce, burduful care se varsă peste omul ce-l poartă, calcarul care face să se fărâmițeze zidul de piatră, berbecele de asediu care pustiește țara dușmană, încălțarea care rănește piciorul celui ce-o poartă! Care-i iubitul pe care l-ai îndrăgit pentru totdeauna? Care-i păsăruica ce ți-a fost
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
de fibre artificiale, celofibra, azi nu se mai produc nicăieri în România; - Întreprinderea de Prelucrare a Lemnului, mobilier din lemn masiv, PÂL și chibrituri; 1.500 angajați; - Fabrică de ciment “Stâncă”, 300 de tone de ciment excelent pe zi, din calcarul muntelui Macin; - Linia navală, care transportă turiști cu vaporul între Braila-Galati-Tulcea, curse cam 1/oră. În Brăila, unități privatizate, micșorate și cu profit în bănci străine: -Șantierul Naval Brăila, azi Vard Norvegia, care permite montarea simultană a 12 nave, se
UN LOC DE MUNCA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369691_a_371020]
-
suferă prima sistematizare. Important este că ei au avut ce sistematiza, nu? O cetate renumită, pe care doreau să o dezvolte în folosul lor. Există documente că,” un detașament al Legiunii a XIII-a Gemina cantonată la Apullum sapă în calcare o instalație balneară” ale cărei vestigii se văd și azi. Se cunoaște și numele constructorului :Lucretius Aqvila, imprimat pe o țiglă fixată în peretele bazinului mic . În inscripțiile descoperite prin săpături arheologice se află mărturia unui ofiter roman care mulțumea
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354496_a_355825]
-
celeste a masivului Piatra Craiului din Carpații de Miazăzi, reflectată în undele reci ale albiei râului - ar putea fi ușor asemuite cu o insolită crevașă, o „despicătură” tăiată în răstimpuri de eră geologică de agenții de eroziune în scoarța de calcar, granituri și șisturi cristaline ce se va fi format la începuturile orogenezei și pe fundalul căreia curge năvalnic sau susură alene firul limpede ca de cristal al Dâmboviței dinspre izvoare.. Împletită din zbătuceala mirifică și perpetuă a șuvoaielor ce se
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
a fost îndeajuns explorată și valorificată (decât aleatoriu și nesistematizat) pentru a fi integrată circuitului turistic, îl reprezintă profilul carstic și speologic. Relieful carstic este dominant în arealul Cheilor Dâmboviței, atât prin formele de suprafață expuse (stânci și pereți de calcar) cât și prin formele subterane (peșteri). Descoperirea și amenajarea altor peșteri este o perspectivă bună a stimulării interesului specialiștilor dar și a turistului de rând. Într-o sinteză trebuincioasă pentru întreprinderea noastră publicistică, să redăm totuși „scheletul” tematic (pentru care
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
100 de metri, are o suprafață de 53 ha., străzile au o lumgime de 120 de km., dintre care 80 sunt pentru pregătirea și păstrarea vinului. Pe o suprafață de 40 de kilometri se află o mină de exploatare a calcarului care mai funcționează încă. În interior temperatura aerului este de 12-14 grade și umiditatea de 95/98%. În el sunt păstrate circa 30.000.000 de sticle de vin de diferite sortimente. Intrarea în acest labirint subteran se face cu
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
Perpessicius D.P.Perpessicius (1891-1971) Facsimilul scrisorii lui D.P. Perpessicius expediate lui Aurelian Popescu în aprilie 1966 . Detalii: Criticul și istoricul literar Dumitru Panaitescu-Perpessicius a cunoscut la Olănești în 1966 pe Aurelian Popescu din Costești-Vâlcea, un muncitor autodidact, de la cariera de calcar, care l-a rugat să-i aprecieze unele încercări literare. O parte din eceste texte i-au fost citite direct criticului, iar restul, o mare parte, i-au fost lăsate pentru a le citi singur, mai târziu. Din cuprinsul scrisorii
DUMITRU PANAITESCU-PERPESSICIUS-MANUSCRIS EPISTOLAR INEDIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357066_a_358395]