863 matches
-
care formează mase în care predomină creșteri de tip frondos. Frecvent apar scurgeri mamelonare. Metastazele ganglionare sunt relativ puțin frecevente. Carcinomul lobular infiltrativ reprezintă 14% din carcinoamele invazive [414]. Leziunea este insuficient delimitată, cu tendință la multifocalitate și bilateralitate, fără calcificări. Frecvența invaziei ganglionare este de 32%. Histologic se asociază componente ale altor tipuri (tubular, solid, trabecular, alveolar). În formele mixte, incidența bilateralității este mai mare. Prognosticul este influențat când tumora secundară nu este sincronă. Metastazarea apare frecvent în: SNC, intestin
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
adulți. În intestinul gros are loc acuplarea paraziților. În epiteliul intestinal femelele depun ouăle, din care în următoarele două săptămâni se formează larve. Larvele migrează pe cale limfatică în mușchii striați și miocard, unde se închistează, putând supraviețui mai mulți ani. Calcificarea chisturilor conduce la moartea larvelor. Tablou clinic Formele comune de trichinoză evoluează în două faze. Faza digestivă apare în prima săptămână de la ingestia cărnii infectate și se manifestă prin diaree, dureri abdominale, vărsături. Această fază poate lipsi în formele ușoare
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
un strat de ependim. Microscopic apar caracteristic celule astrocitare gigante, cu prelungiri scurte și groase, cu citoplasmă bogată, omogenă, eozinofilică, traversată de filamente gliale. Modificările anaplazice și mitozele se întâlnesc rar. Aspectul celulelor amintesc de gemistocite, dar sunt mai mari. Calcificările, ca de altfel spațiile vasculare iregulate sunt des întâlnite, dând aspectul macroscopic de zone rozacee moi alternând cu zone ferme cenușii. Tabloul clinic: debutul este de regulă brusc datorită fenomenelor produse de hidrocefalia bisau mono-ventriculară obstructivă pe care o produc
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
debutul este de regulă brusc datorită fenomenelor produse de hidrocefalia bisau mono-ventriculară obstructivă pe care o produc. Uneori sunt prezente crize epileptice și retard mental. Diagnostic imagistic: la investigațiile imagistice se observă o formațiune hipodensă cu zone hiperdense date de calcificări. La examenul RMN în T1 apar ca formațiuni iso- sau hipointense, iar in T2 hiperintense, care captează substanța de contrast. Față de ependimom care invadează întreg ventriculul, astrocitomul subependimar cu celule mari invadează planșeul ventricular și împinge structurile în sus. Tratamentul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
puține, nuclei mici, hipercromi și rotunzi, cromatină fină difuză și uneori sunt prezente mitoze. Citoplasma este omogenă și fibrilară. Perinuclear se află un halou citoplasmatic dând imaginea celulei de „ouă prăjite”, iar straturile celulare dau aspectul de „fagure de miere”. Calcificări apar în 75% din cazuri, localizate în citoplasma hialinizată și în pereții vaselor tumorale. La majoritatea oligodendroglioamelor se observă prezența proteinei acide pozitivă pentru celula glială fibrilară. Evoluție clinică: OGD de grad mic au o evoluție lentă, cu o rată
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
formațiune hipointensă în T1 și hiperintensă în T2, care captează bine substanța de contrast, cu evidențierea clară a zonelor de calcifiere. La examenul CT apare ca o formațiune cu o porțiune izo- sau hipodensă și o porțiune hiperdensă dată de calcificări aflată la periferia tumorii. Edemul peritumoral este de obicei moderat spre minim (fig. 4.47), realizabil de cele mai multe ori. În cazul unei ablări totale radioterapia nu este utilizată, doar în cazul în care apar recidive cu creștere rapidă sau în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
spre foramen Lushka până la nivelul unghiului ponto-cerebelos. Histopatologie. Macroscopic apar ca formațiuni voluminoase, lobulate, de culoare cenușiu-roșiatică, friabilă, de consistență moale, aspirabilă, bine vascularizate. Localizările supratentoriale au o culoare mai cenușie, prezentând mai des chiste intratumorale. Uneori se pot observa calcificări intratumorale sau necroze. Microscopic ependimoamele de grad mic apar clasic sub aspectul de „piele de leopard”, fiind sugestive pentru diagnostic. Rozetele ependimare, care sunt patognomonice, sunt date de dispunerea unor celule poliogonale formând un canal sau lumen central. Rozetele sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
La copiii peste 2 ani și adulți debutul este cu cefalee, crize comițiale, afectarea nervilor cranieni, nistagmus. Diagnostic imagistic: La examinarea CT scan ependimoamele supratentoriale apar ca formațiuni hiperdense cu semnale diferite date de componentele chistice și solide sau de calcificările intratumorale. La cele subtentoriale aceste semnale mixte nu se întâlnesc așa de des, componenta chistică fiind destul de rar întâlnită. După administrarea substanței de contrast captează de la moderat la intens, atât cele supra- cât și cele subtentoriale. La examenul RMN se
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
După administrarea substanței de contrast captează de la moderat la intens, atât cele supra- cât și cele subtentoriale. La examenul RMN se observă o formațiune hipointensă sau izointensă în secvențele T1 și hiperintensă în secvențele T2 [9], hipersemnale intratumorale date de calcificări, hemoragii, necroză sau hipervascularizație. Leziunea apare de obicei bine delimitată (mai ales în secvențele T2) și captează moderat substanța de contrast. Toate ependimoamele situate subtentorial au o porțiune situată intraventricular, 50% din acestea au o extensie prin orificiul Luschka spre
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
net mai bun ca una parțială. Acest lucru justifică decizia unei reintervenții operatorii în cazul în care s-au observat reminiscențe tumorale la RMN-ul de control. Caracteristicile histologice care determină un prognostic prost este hipervascularizația, prezența mitozelor, proliferarea endotelială, calcificările și celulele cu densitate scăzută. Elementele asociate cu un prognostic bun sunt prezența focarelor astrocitare, forma neregulată a nucleilor și celulele cu densitate crescută. Ependimoamele de grad mic au o rată de supraviețuire mult mai bună ca cele de grad
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
evidență o masă hipointensă sau inomogenă, cu zone de hipo- și hiperintensitate. În T2 tumora apare hiperintensă, cu sau fără edem perilezional. După administrarea de gadolinium se observă o captare inomogenă a substanței de contrast. Aceste tumori prezintă tendință la calcificare. Infiltrarea sau diseminarea prin spațiul subarahnoidian este caracteristică dar nu specifică, apar chiste (16%) sau hemoragie intratumorală (20%) (fig. 4.57). Tratamentul multimodal cuprinde chirurgie, radioterapie și chemoterapie. Având în vedere frecvența crescută a crizelor convulsive, terapia anticonvulsivantă este recomandată
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
operate în ultimii 12 ani. Histopatologic. Macroscopic apar ca formațiuni dure, solide, voluminoase, lobulate, de culoare cenușiu-roșiatică, friabilă, de consistență moale, aspirabilă, bine vascularizate. Localizările supratentoriale au o culoare mai cenușie, prezentând mai des chiste intratumorale. Uneori se pot observa calcificări intratumorale sau necroze. Microscopic se caracterizează prin celularitate crescută, dispariția arhitecturii normale, atipie nucleară, activitate mitotică marcată și proliferare endotelială. Stroma este distrusă, pot fi prezente necroze, cu prezența celulelor anaplazice. Aceste celule se pot răspândi pe cale LCR. Unele ependimoame
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
macrocefalie, bombarea fontanelei anterioare, redoarea cefei, absența achizițiilor neuropsihice corespunzătoare vârstei. Diagnosticul imagistic nu permite diferențierea față de ependimomul de grad II. Aspectul RMN este de masă intraventriculară solidă, neregulata și net delimitată. Structură heterogenă: hT2 și hT1 discret, inomogena, cu calcificări (hT2) și microchiste (hT1lichidian). Umple ventriculul IV și se poate extinde în recesurile acestuia. Zone de necroză tumorală care pot invada parenchimul periventricular. Tratamentul chirurgical are ca scop rezecția tumorală cât mai completă, fără a determina apariția unor noi deficite
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
vedere și semne neurologice de focar. Oligoastocitoamele apar tipic în substanța albă. Oligodendrocitele se întâlnesc predominant în regiunea fronto-temporală ceea ce face ca aceste tumori să apară la acest nivel. Macroscopic se pot observa: arii de necroză, hemoragie intratumorală, chiste degenerate, calcificări. Histopatologic apar: atipii nucleare, pleomorfism celular, celularitate crescută, activitate mitotică crescută. Suplimentar se poate întâlni proliferare microvasculară și necroză. Semnele de malignitate pot fi întâlnite în componenta oligodendroglială, astroglială sau amândouă. La examenul CT oligoastrocitoamele apar ca niște formațiuni hipodense
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
o acuratețe de 85%, cu substanță contrastantă, 95% (fig. 4.74) poate detecta majoritatea meningioamelor (excepție fac cele de dimensiuni mici) și este deosebit de utilă în documentarea invaziei osoase. Aspectul tomografic variază de la o leziune hipodensă până la una ușor hiperdensă. Calcificările (fig. 4.75), observate în 20-30% din meningioamele benigne, pot fi prezente sub forma unor zone punctiforme sau sub forma corpilor psamomatoși. Invazia osoasă poate lua aspect de hiperostoză, osteoliză sau o combinație a acestora. Edemul peritumoral se evidențiază îndeosebi
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
la relația dintre canalele semicirculare și canalul auditiv intern, lungimea și grosimea acestuia, ceea ce ne va ajuta în stabilirea limitei de rezecție osoasă (fig. 4.109) [8]. Aspectul neurinoamelor în cadrul CT-ului nativ este al unei formațiuni izodense, rar prezentând calcificări. 90% din schwanoame se prezintă hiperdense după administrarea substanței de contrast. Clasificarea imagistică a neurinoamelor de acustic se face conform scalei lui Koos (tabelul 4.4). Diagnosticul diferențial. Deși aspectul imagistic este caracteristic, se impune diagnosticul diferențial cu alte formațiuni
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
T2; − tumori epidermoide - hipointense în T1, de o densitate diferită de a LCR, hiperintense în T2 sunt bine puse în evidență de secvența FIESTA (fig. 4.110); − ependimoamele - rareori localizate în unghiul ponto-cerebelos, aspect inomogen, captarea inomogenă de contrast (chiste, calcificări intratumorale), nu modifică meatul acustic intern; − colesteatomul congenital - determină precoce distrucția tavanului conductului auditiv extern, în 90% din cazuri sunt vizibile la otoscopie, antrul mastoidian este lărgit și sclerozat ca urmare a infecțiilor cronice, iar la examinarea RMN este hipointens
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
stabilirea diagnosticului. Evoluția clinică a bolii determină apariția unor tulburări clinice polimorfe, dintre care amintim: − Modificările scheletale înâlnite la aproximativ 70% din pacienți, artropatia prezentă la nivelul articulațiilor mari și la nivelul coloanei vertebrale, constând în îngroșări ale cartilajelor articulare, calcificări periarticulare, osteofitoză marcată, sinovită, duc în timp la modificări de statică și dinamică segmentară la nivelul coloanei și a membrelor. − Splahnomegalia determină modificări structurale ale cordului, valvulopatiile fiind prezente la 60% din pacienți [7]; edemul țesuturilor moi, polipi nazali, macroglosia
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
este de obicei urmată de Radiochirurgie (gamma knife) sau radioterapie conformațională hiperfracționată în vederea stabilizării leziunii. CRANIOFARINGIOMUL BIANCA PINTEA, IOAN ȘTEFAN FLORIAN Craniofaringioamele sunt tumori epiteliale benigne, cu dezvoltare lentă, încapsulate, cu consistență variabilă (solide și/sau chistice, cu sau fără calcificări intratumorale) care se dezvoltă primar la nivelul regiunii selare, din resturile epiteliale ale pungii Rathke [1]. Din punct de vedere histologic, preponderent pe linia originii lor odontogene există mari diferențe între chistele pungii Rathke și craniofaringioame (tabelul 4.6) [2
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
chiar și după o rezecție chirurgiaclă radicală, sugerând un prognostic rezervat. Tipul papilar scuamos: se regăsește preponderent la persoanele adulte. Sunt îndeosebi solide, chistele intratumorale având peretele subțire, plin de vegetații. Acest tip tumoral nu prezintă noduli keratoizi și nici calcificări sau cristale de colesterol, prin urmare tendința la recidivă după rezecția chirurgicală radicală a tumorii este semnificativ redusă, ducând la un prognostic mai bun decât tipul adamantin. PREZENTAREA CLINICĂ Tabloul clinic al craniofaringioamelor este expresie atât a localizării tumorii, cât
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
CT, studiile endocrine, evaluare neurooftalmologică sunt elementele standard necesare stabilirii unui diagnostic cât mai corect și instituirii unei strategii terapeutice. Tomografia computerizată cu rezoluție înaltă este definitorie în evaluarea modificărilor de structură osoasă de la nivelul bazei craniului, în determinarea prezenței calcificărilor, în identificarea porțiunii chistice și a limitei de demarcație de țesutul cerebral de vecinătate, după administrarea substanței de contrast. Calcificările apar hiperdense pe secțiunile CT și sunt evidențiabile la aproximativ 85% din copiii cu craniofaringioame, respectiv la aproximativ 40% din
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Tomografia computerizată cu rezoluție înaltă este definitorie în evaluarea modificărilor de structură osoasă de la nivelul bazei craniului, în determinarea prezenței calcificărilor, în identificarea porțiunii chistice și a limitei de demarcație de țesutul cerebral de vecinătate, după administrarea substanței de contrast. Calcificările apar hiperdense pe secțiunile CT și sunt evidențiabile la aproximativ 85% din copiii cu craniofaringioame, respectiv la aproximativ 40% din pacienții adulți [8,9]. Conținutul chistic este de obicei hipodens, eventual izodens pe secțiunile CT, dar poate apărea și ca
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cerebral bazal (fig. 4.128) [9,10]. Rezonanța magnetică nucleară reprezintă investigația neuroimagistcă de elecție în diagnosticul pacienților cu craniofaringioame. Pe imaginile T2, T1 cu contrast craniofaringioamele se prezintă sub forma unei mase tumorale heterogene, supraselare cu porțiuni chistice și calcificări. Intensitatea de semnal a conținutului chistic în T1 variază între hiper și hipointens, expresie a conținutului heterogen al chistului. Peretele chistului captează substanța de contrast la fel ca și porțiunile solide ale tumorii (fig. 4.129). Chistele cu un conținut
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
la nivel spinal sau intraventricular. Examenul CT cerebral în cazul germinoamelor evidențiază de obicei formațiuni tumorale omogene, fie iso fie ușor hiperdense față de substanța cerebrală și care se încarcă moderat până la marcat cu substanță de contrast, dar în general omogen. Calcificări pot apare în ambele localizări principale ale germinoamelor, tumora având tendința de a înconjura și încastra calcificarea (fig. 4.136). Atitudinea terapeutică. Tratamentul germinoamelor are două componente importante: tratamentul chirurgical și terapia adjuvantă (chimio- și radioterapia). Rolul terapiei chirurgicale în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
fie iso fie ușor hiperdense față de substanța cerebrală și care se încarcă moderat până la marcat cu substanță de contrast, dar în general omogen. Calcificări pot apare în ambele localizări principale ale germinoamelor, tumora având tendința de a înconjura și încastra calcificarea (fig. 4.136). Atitudinea terapeutică. Tratamentul germinoamelor are două componente importante: tratamentul chirurgical și terapia adjuvantă (chimio- și radioterapia). Rolul terapiei chirurgicale în tratamentul germinoamelor constituie încă sursă de controverse. În primul rând, mulți dintre acești pacienți (în special cei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]