252 matches
-
sine: reforma, integrarea, imaginea României. Legea autonomiei locale a dispărut ca prioritate. Decizia tinde spre hipercentralizare. Contractul continuă să nu fie făcut între cetățeni și instituții. El rămâne un contract colectiv care dizolvă responsabilitățile individuale: cererile persoanelor sunt amânate până la calendele grecești, iar vina o poartă sistemul, chiar și drepturile noastre de locatari sunt mediate de o asociație, nu suntem direct relaționați cu cei ce ne deservesc. 2. Continuăm să fim nesiguri față de legi. Democrația este un ansamblu de proceduri formulate
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
trecut nici un proiect fiindcă veneam în taior și eram sobră. Acum, de când m-am „adaptat” la cererea pieței de aleși locali, lucrurile merg pe bandă și eu chiar reușesc să am ceva putere. O să așteptați voi ca fraierele, fix până la calendele grecești, după politicieni români care să se uite la mintea unei femei.” Mi-am amintit foarte viu această scenă acum câteva zile, în momentul în care Corneliu Vadim Tudor anunța, cu surle și trâmbițe mediatice, noua achiziție de imagine a
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
existat în cadrul riturilor arhaice cu mult înainte de contactul cu civilizația greacă și romană. În substratul traco-dac au pătruns cu timpul scheme, subiecte, teme și chiar personaje ale mitologiilor elene și latine, în special ale antesteriilor păgâne, ale dionisiacelor, saturnaliilor și calendelor. Primele forme de dramă rituală au fost cele referitoare la vânătoarea primitivă. Acestora le-au urmat jocurile crescătorilor de animale, apoi cele cu caracter agrar, care foloseau măști vegetale și antropomorfe, reprezentând demoni ai vegetației, personificând primăvara (ca în Paparuda
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
unite cu ordinea și libertatea, ne va permite să mergem cu pași repezi pe calea adevăratului progres. Președinte: Dimitrie Ghica Secretari: Const. Boerescu, Const. Blaremberg, Vas. H. Christopolu, Ion Lahovary, [G.G. Meitani], Gr.G. Păucescu. Membri: Constantin Boerescu, Constantin Blaremberg, Lazăr Calende roglu, Vas. H. Christopolu, Ef. Diamandescu, George Gherman, Dimitrie Ghica, Vladimir Ghica, Vasile Gugiu, N. Ioanid, Ștefan Ioanid, Al. Lupescu, Al. Orăscu, G.G. Meitani, Gr.G. Păucescu, dr. Suțu, George St. Solacoglu, Al.B. Știrbey, dr. Turnescu, M. Xanto, Ion Zalomit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
II, 281-283; Cornel Regman, Ioan Flora, barocul și witzul, JL, 1999, 11; Gabriela Țepeș, Gâlceava bufniței cu lumea, RL, 1999, 18; Cistelecan, Top ten, 52-54, 111-113; Simona-Grazia Dima, Istoria, himera, concretul, O, 2000, 5; Mircea Bârsilă, „Istoriile” lui Ioan Flora, „Calende”, 2001, 1-4; Pop, Viață, 245-250; Popa, Ist. lit., II, 1205-1206; Mihaela Ursa, Din noii clasici, ST, 2002, 1; Gheorghe Grigurcu, Poetul excentric, RL, 2002, 5; Răzvan Voncu, Vasko Popa în românește, CC, 2002, 8-10; Ioan Moldovan, Luptele poetului, F, 2003
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
de aprecierea poetului Miron Radu Paraschivescu. Cea dintâi carte, Mai jos cu o noapte, care include versuri, îi apare în 1993. Colaborează cu versuri, proză și articole de critică la revistele „Tânărul scriitor”, „Luceafărul”, „România literară”, „Familia”, „Tribuna”, „Ramuri”, „Argeș”, „Calende” ș.a. În 1982 este distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor în cadrul primei ediții a Concursului de proză scurtă „Marin Preda”. Ca prozator, G. a publicat inițial în volume colective: Reliefuri - Debut ’88 (1989) și Preludii epice (1990), o carte personală de
GADEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287123_a_288452]
-
Toamna unui învățător, București, 2003. Repere bibliografice: Ion Cristoiu, Prezumția de talent, în Preludii epice, București, 1990; Lucian Chișu, Ethos și lirism, L, 1993, 33; Aurel Martin, O aventură existențială, LCF, 1993, 28; Mircea Bârsilă, „Mai jos cu o noapte”, „Calende”, 1994, 6-7; Cristea, Teleorman, 289; Geo Vasile, Mâhnire ecologică, LCF, 1997, 6; Nicolae Prelipceanu, „Posibilă glorie”, RMB, 1999, 27 iulie; Simion Bărbulescu, Lecturi, LCF, 2000, 15. D.Mr.
GADEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287123_a_288452]
-
Repere bibliografice: Mădălina Mureșan, Aventuri textuale, CNP, 1992, 18; Ioan Milea, Viața întru text, ST, 1992, 5-6; Al. Cistelecan, Scriitura lejeră, LCF, 1992, 35; Ion Vlad, Despre estetica fragmentului, TR, 1992, 40; Al. Th. Ionescu, Mihai Dragolea, „În exercițiul ficțiunii”, „Calende”, 1993, 1; Al. Cistelecan, Mihai Dragolea, ECH, 1994, 1-3; Simuț, Critica, 190-195; Ștefan Ion Ghilimescu, Figuri ale romanului, Târgoviște, 1998, 115-120; Radu Săplăcan, Făptura epică sau Cei doi Dragolea, CL, 2000, 2; Dana Gheorghe, Mihai Dragolea, „Călătorie spre muchia de
DRAGOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286853_a_288182]
-
redactor-șef. A debutat cu poezie în ziarul „Crișana” din Oradea (1967). În timpul studenției colaborează la „Echinox”, fiind aici și redactor și semnând cu pseudonimul sub care se va face cunoscut ulterior. Colaborează la „Tribuna”, „Steaua”, „România literară”, „Vatra”, „Euphorion”, „Calende”, „Apostrof”, „Poesis”, „Unu” (Oradea), unde susține rubrica de eseuri „Acolade subiective”. În 1974, la Oradea, în cadrul Festivalului Național de literatură studențească, este distins cu Premiul pentru poezie. Primul volum de versuri, Intermundii, îi apare în 1975. Pentru volumul Trandafirul și
DAMASCHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]
-
Virgil Podoabă, „A cincea esență”, F, 1989, 10; I. Negoițescu, „Trandafirul și clepsidra”, T, 1990, 3; George Popescu, Lirismul între două extaze, R, 1990, 4; Octavian Soviany, Kaspar Hauser la curțile lui Dracula, APF, 1991, 12; Nicolae Oprea, Timpul crizei, „Calende”, 1992, 1; Diana Adamek, Cămașa albastră de alcool, TR, 1992, 10; Viorel Mureșan, „Atotsfârșitul”, PSS, 1996, 4-5; Al. Florin Țene, Implozia, „Zburătorul”, 1996, 4-10; Diana Adamek, Masca de mercur, TR, 1996, 48; C. Regman, Poetul apoftegmelor-imagini, JL, 1996, 33-38; Pop
DAMASCHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]
-
lui Vichentie Chichere, agricultori. A absolvit Liceul teoretic din Gătaia (1969-1973), urmând apoi un curs postliceal de telecomunicații la Reșița. Înainte de a se pensiona medical, lucrează treisprezece ani în domeniul telecomunicațiilor. Colaborează la revistele „Orizont”, „Luceafărul”, „Transilvania”, „Literatorul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Calende”, „Contrapunct”, „Apostrof”, „Ramuri”, „Arca”, „Anabasis”, „Orient latin”, „Poesis”, „Semenicul”. A mai semnat Sorin Roianu, Ion Chirescu. Debutează în 1971, cu versuri, în „Orizont”, iar editorial, în 1986, în placheta colectivă Argonauții. Poeziei spectaculare a primului volum personal, Balade vesele și
CHICHERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286193_a_287522]
-
în colaborare cu Ioan Radu Văcărescu). Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Trei debuturi, RL, 1982, 15; Laurențiu Ulici, O despărțire estetică, RL, 1982, 29; Daniel Dimitriu, „Seară adolescentină”, CL, 1982, 8; Coșovei, Pornind, 94-97; Nicolae Oprea, „Secolul sfârșește într-o duminică”, „Calende”, 1991, 10; Ioan Holban, Cum se poate muri și învia într-un poem, CRC, 1992, 6; Romanița Constantinescu, Crepuscul duminical, RL, 1992, 33; Țeposu, Istoria, 104; Ioana Pârvulescu, Poezia cu ispite și regrete, RL, 1994, 34; Milea, Sub semnul, 149-151
CHIOARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286199_a_287528]
-
Târgu Mureș. Obține titlul de doctor în filologie cu teza Ion Pillat și pillatismul (2000), la Universitatea din Cluj-Napoca. Debutează cu versuri (1972) și critică literară (1973) în revista „Echinox”. Colaborează la „Orizont”, „Amfiteatru”, „Ateneu”, „România literară”, „Tribuna”, „Steaua”, „Contrapunct”, „Calende”, „Luceafărul”, „Interval”, „Apostrof”, „Arca” (Arad), „Euphorion”, „Discobolul”, „Poesis”, „Altera”, „Neue Literatur”, „Magyarorság es Europa” (Budapesta), „Literatura na swiecie” (Varșovia). Editorial, debutează cu volumul de eseuri Poezie și livresc (1987). A redactat articole pentru Dicționarul scriitorilor români (coordonat de Mircea Zaciu
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
Cultură al județului Călărași, renunțând la activitatea juridică. Debutul său ca scriitor s-a produs în anii 70', în revista România literară, sub girul lui Geo Dumitrescu. Cărți a publicat abia după 1989: Hiprodomul cailor de mare, parodii, Pitești, Ed. Calende, 1993, Victoria cotidiană, versuri, Pitești, ed. Calende, 1994, Noi, sudiștii, versuri, Pitești, Ed. Calende, 1995 (volum realizat împreună cu Marin Lupșanu), Evadarea din vis, note de călătorie, București, Ed. Agora, 1995, Mesaje pe robot, versuri, București, Ed. Cartea Românească, 1999, Parodii
CINE ESTE LIVIU CAPȘA? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16625_a_17950]
-
juridică. Debutul său ca scriitor s-a produs în anii 70', în revista România literară, sub girul lui Geo Dumitrescu. Cărți a publicat abia după 1989: Hiprodomul cailor de mare, parodii, Pitești, Ed. Calende, 1993, Victoria cotidiană, versuri, Pitești, ed. Calende, 1994, Noi, sudiștii, versuri, Pitești, Ed. Calende, 1995 (volum realizat împreună cu Marin Lupșanu), Evadarea din vis, note de călătorie, București, Ed. Agora, 1995, Mesaje pe robot, versuri, București, Ed. Cartea Românească, 1999, Parodii optzeciste, Pitești, Ed. Paralela 45, 2000. Este
CINE ESTE LIVIU CAPȘA? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16625_a_17950]
-
produs în anii 70', în revista România literară, sub girul lui Geo Dumitrescu. Cărți a publicat abia după 1989: Hiprodomul cailor de mare, parodii, Pitești, Ed. Calende, 1993, Victoria cotidiană, versuri, Pitești, ed. Calende, 1994, Noi, sudiștii, versuri, Pitești, Ed. Calende, 1995 (volum realizat împreună cu Marin Lupșanu), Evadarea din vis, note de călătorie, București, Ed. Agora, 1995, Mesaje pe robot, versuri, București, Ed. Cartea Românească, 1999, Parodii optzeciste, Pitești, Ed. Paralela 45, 2000. Este și autorul a trei cărți de versuri
CINE ESTE LIVIU CAPȘA? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16625_a_17950]
-
care se traduce prin cuvântul românesc „curătură”, despădurire, „posadă” termen întâlnit și în alte lucrări. Actul din 17 noiembrie 1270 face cunoscut că „prin scrisoarea regelui Ștefan dată în anul Domnului o mie douăsute șaptezeci, în ziua de 15, înainte de calendele lui Decembrie, iar în al domniei sale în anul întâi, se arată că moșiile Livada, Orașu Nou, Vama, Prilog și Ovaș care au fost odinioară ale lui Benedict numit Ur., mort fără moștenitor, care au fost date pentru totdeauna, de către acel
Negrești-Oaș () [Corola-website/Science/300528_a_301857]
-
Margareta Gyurcsik, în “Orizont”, nr. 17, 24 aprilie 1987, p. 8. 2. Mishima, Yukio, "Dupa banchet", Traducere de Stanca Cionca, Editura Univers, București, 1979; Editura "Humanitas", București, 2000, 2004. 3. Mishima, Yukio, "Marea și amurgul", Traducere de Marius Jucan, în "Calende", anul IV, nr. 4-5 (40-41), Pitești, 1994, p.18-19. 4. Mishima, Yukio, "Marinarul alungat de valuri", Traducere de Mihaela Iliescu, în “ARC”, nr. 1-2, București, 1994, 155-157. 5. Mishima, Yukio, "Templul de Aur", (fragmente), Traducere de Sorin Titel, în "Secolul
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
Orientali împiedica pătrunderea curenților reci de nord-est. Asupra etimologiei Țării Oașului există mai multe păreri: Actul din 17 Noiembrie 1270 face cunoscut că „prin scrisoarea regelui Ștefan dată în anul Domnului o mie douăsute șaptezeci, în ziua de 15, înainte de calendele lui Decembrie, iar în al domniei sale în anul întâi, se arată că moșiile Livadă, Orașu Nou, Vama, Prilog și Ovăs care au fost odinioară ale lui Benedict numit Ur., mort fără moștenitor, care au fost date pentru totdeauna, de către acel
Țara Oașului () [Corola-website/Science/306511_a_307840]
-
în 1977, a "Cenaclului de Luni" condus de criticul literar Nicolae Manolescu. Până în 1990 a lucrat ca defectolog (la Tâncăbești, Snagov), logoped și psiholog clinician (la Pitești). După 1990 a fost redactor și redactor-șef la revistele "Argeș" (1990) și "Calende" (1991-1993). A publicat articole, la un moment dat chiar săptămânal, în revistă Contrapunct. A înființat și a condus editurile "Calende" (1991), "Didactica Nova" (1992) și "Editură Vlasie" (1993). În 1994 demisionează din toate aceste edituri și înființează Editură Paralelă 45
Călin Vlasie () [Corola-website/Science/307826_a_309155]
-
Snagov), logoped și psiholog clinician (la Pitești). După 1990 a fost redactor și redactor-șef la revistele "Argeș" (1990) și "Calende" (1991-1993). A publicat articole, la un moment dat chiar săptămânal, în revistă Contrapunct. A înființat și a condus editurile "Calende" (1991), "Didactica Nova" (1992) și "Editură Vlasie" (1993). În 1994 demisionează din toate aceste edituri și înființează Editură Paralelă 45, al cărei director este și în prezent. De la 1 ianuarie 2017 este director și al Editurii Cartea Românească. Numeroase premii
Călin Vlasie () [Corola-website/Science/307826_a_309155]
-
Coșovei ("Scânteia tineretului", 10/1987; "Contemporanul", 16/1993); Bogdan Ghiu ("Contrapunct", 6 apr. 1990); Eugen Simion - "O, nebunie a combinărilor" ("România literară", 14/1990); Andrei Bodiu -"Marea singurătate" ("Interval", 4-5/1990); Aurel Pântea - "Ultrafabulația" ("Vatra", ian. 1991); Ion Bogdan Lefter ("Calende", 1/1991); Dan Silviu Boerescu - "Poemul pur că homeostazie, belea și complot" (în "La noapte, pe strada Toamnei", Ed. Phoenix, 1993); C. Rogozanu - "Un poet obosit" ("România literară", 39/1999); Gheorghe Crăciun (postfața la vol. "Acțiunea interioară", Editura Paralelă 45
Călin Vlasie () [Corola-website/Science/307826_a_309155]
-
Poëziekrant", "Deus ex machina" (Belgia), "Le Quotidien", "Tageblatt", "Le Jeudi" (Luxemburg), "Grădină", "Политика", "Književni list" (Șerbia), "Scritture Migranți", "Formafluens" (Italia), "Semn" (Republică Moldova), "România literară", "Viața românească", "Luceafărul", "Ramuri", "Adevărul literar și artistic", "Ziua literară", "Contemporanul", "Luceafărul de dimineață", "Argeș", "Calende", "Cafeneaua literară", "Tribuna", "Astra", "Familia", "Noua literatura", "Academia de poezie", "Ziarul de duminică", "Apostrof", "Conta", "Arca" (România), "La Revue de Belles Lettres" (Elveția), "Shirdanra" (Bangladeș), "yasakmeyve" (Turcia), "Beagle" (Japonia), "LA OTRA" (Mexic) etc. Poemele Lindei Maria Baros au apărut în
Linda Maria Baros () [Corola-website/Science/303496_a_304825]
-
mesajul și vrea să-l arunce în foc după ce îi citește conținutul, adică instrucțiunile lui Arne legate de o descindere în centrul Pământului: "Coboară în craterul lui Yocull din Snefells, pe care umbra lui Scartaris vine să o mângâie înaintea calendelor lui Iulie, călător îndrăzneț, și vei ajunge în centrul Pământului. Ceea ce eu însumi am facut. Arne Saknussemm.". Profesorul vine acasă, află și el mesajul și imediat își face bagajele, care includ printre altele accesorii de alpinism, spre dezamăgirea lui Axel
O călătorie spre centrul Pământului () [Corola-website/Science/303612_a_304941]
-
în România liberă, 22 febr,1992; Bourescu, Dan-Silviu - față cu livrescul, în Luceafărul, nr.8/ 11 martie 1992; Preda, Sorin - Chirurgia unni zâmbet, Suplimentul literar ,Tineretul liber“, nr.4, anul IV, aprilie 1992; Brâsilă, Mircea - Poeme din Ev-Mediul odăii, în Calende, nr.3, martic, 1992; Cistelecan, AI. - Poemul adaptat, în Luacafăru 1, nr. 17, 11 mai 1992; Sora, Simona - Copita și versul, în România literară, nr.34, 7-13 Sept.1994; Boerescu, Dan-Silviu - Bibliotecă de ipsos, în Luceafărul, nr.16(194), 21
George Vulturescu () [Corola-website/Science/312924_a_314253]