252 matches
-
-aș fi, sub coloritul Dat de cupa cu Cotnar, Vreau să văd sărbătoritul Tot așa, la centenar! 24 februarie 2004 REFLECȚII (CLI) Executăm în chip tăcut Tot ce străinul spune; Așa făcut-am și-n trecut, Speranța iar apune. * „La calendele grecești” Vom ajunge fericiți, Doar atunci și nu cu-acești Lideri zilnic ghiftuți. Eu scriu, rescriu și-apoi transcriu Nimicurile mele; Să nu le puneți în sicriu, Rămână probă ele. Fără lacrimi și durere Bunul simț și sentimentul, Sub a
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
încerca să îi păcălească pe zei. Aproape o sută cincizeci de ani ... murmură inspectorul. Își făcuse un calcul simplu. Neavând un succesor, pe care oricum nu era dispus să și-l aleagă, el ar fi rămas în continuare paznic până la calendele grecești. Tu, când ai apărut, i-ai încurcat toate socotelile. Amintește-ți numai, cât de ostil era în privința ta atunci când ne-am întâlnit cu el în pădure prima oară! Te vedea ca pe o amenințare, mai ales după ce te-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
încă în ființa sa. Trecută deja prin unele încercări, cu gust amar, Olga își propuse ca de această dată să nu eșueze : Alex, după toate aparențele, putea să fie al ei cu o singură condiție: să nu tergiverseze promisiunile până la calendele grecești. Erau aproape două luni de când Alex se întâlnea cu Olga în fiecare duminică, fie dimineață, fie după-amiază. Într-una din zile, aflându-se la sucursala CEC, când tocmai voia să iasă pe ușă, zări o domnișoară ce i se
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
prieten. Șiretenia lui Sejanus, teama unora, slugărnicia altora au lucrat laolaltă“. Într-o singură ședință, senatorii au audiat martorii, au emis sentința, l-au trimis la moarte pe condamnat înainte ca acesta să-și dea seama ce se întâmplă. Erau calendele lui ianuarie. „Și în această zi sacră de sărbătoare“, scrise Drusus, „l-au târât pe străzi cu funia de gât. Bietul om trădat striga: «Priviți cum Sejanus își ucide victimele nevinovate!» Oamenii, văzând cortegiul și auzind strigătele, fugeau, închideau porțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
dimpotrivă, mintea Îi era un vulcan de figuri și de ipoteze. Raționamentul părea să o ia Înaintea limbii. Era o senzație pe care o mai Încercase, mai cu seamă În tinerețe, când, Împreună cu grupul său de cântăreți ai dragostei, la calendele lui mai, se lăsau În voia celebrării Venerei și a lui Bacchus. De când se apucase de cariera politică, Însă, fusese mereu foarte atent să se manifeste sobru, cel puțin În public. Poate că era doar o surescitare momentană pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
2005 ed. Ars Longa 6 * Feriți linia trec proști fără oprire -; proză scurtă; 2006 Ars Longa 7 * Alba-neagra; roman; 2007Ars Longa 7 * Ospăț cu rădăcini de mit; roman; 2007 Ars Longa 8 * Miracolele de la Glodeni; roman; 2008 Ars Longa 9 * Calendele măgarilor; proză scurtă; Ars Longa 2008 10 * La pas prin mările sudului; roman; ed. Cronica 2009 11 * Ping-pong cu mingea de cârpă; ed. Ars Longa 2010 12* Triumful indolenților; ed. Ars Loga 2011 13* Cântece de shomerie ed. Ars Longa
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
res-pun-de, nu corespundea deloc cu i-de-a-lul pe care și-l făcuse de viitorul soț, a refuzat cu în-că pă țâ-na-re de a se căsători cu el. Iată deci cum această ceremonie a fost amânată la... calendarele grecești. Calendarele grecești? La calendele grecești.“ Adică pentru totdeauna, îl lămuri portarul, deși n-ar fi știut să explice mai multe despre calendele astea. Adică niciodată! exclamă Nicu, dar cu părere de rău, ca și când ar fi fost vorba de însurătoarea lui. Și băiatul se miră
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
pă țâ-na-re de a se căsători cu el. Iată deci cum această ceremonie a fost amânată la... calendarele grecești. Calendarele grecești? La calendele grecești.“ Adică pentru totdeauna, îl lămuri portarul, deși n-ar fi știut să explice mai multe despre calendele astea. Adică niciodată! exclamă Nicu, dar cu părere de rău, ca și când ar fi fost vorba de însurătoarea lui. Și băiatul se miră că totdeauna poate să însemne același lucru cu niciodată și își închipuia că totdeauna e un vârf de
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
oferi munera extraordinare, iar asta îți va spori faima în rândul lor. Ei mă iubesc deja - cu ochii la mâncare, Vitellius reluă discuția întreruptă de intrarea tânărului bucătar. De ce nu m-ar iubi? Am ajuns în provincia asta îndepărtată la calendele lui decembrie și primul lucru pe care l-am făcut a fost să inspectez personal taberele de iarnă ale legiunilor și să ofer bani ca să fie îmbunătățite. Soldații nu mai avuseseră de multă vreme un comandant, și după moartea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
specula dacă ne va fi dușman. Am auzit că are un frate mai tânăr, care este medic... Se spune că e foarte priceput. Valens se ridică. — Trebuie să mă întorc la soldații mei. Voi vorbi cu Caecina. Ne revedem la calendele lui ianuarie. Sunt curios să văd cum vor reacționa legiunile noastre aici, în Germania Inferior, când Galba își va reînnoi consulatul în ziua respectivă. Ar trebui să jure credință împăratului lor, dar nu știu dacă o vor face. Soldații sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Galba sacrifică pui. — Și totuși, Galba ne conduce pe toți. Când vor veni nenorocirile anunțate de prevestiri? Vitellius izbi cu pumnul în masă. Speranța de a deveni împărat preschimbase în ură vechea lui loialitate față de Galba. Peste puțină vreme, la calendele lui ianuarie, noul împărat va aduce sacrificii în cinstea zeilor pentru a începe noul său consulat... — Eu zic că în ziua aceea, la Roma, cununa va cădea de pe capul lui Galba în timpul sacrificiului, ca o prevestire nefastă... Și mai zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
nimeni - Valerius îi aruncă o privire gladiatorului. După cum ai auzit, Vitellius are altele pe cap, deși i-ar plăcea să te vadă măcelărit de gărzile lui. Însă vom pleca în curând - continua să răsucească amuleta în mână. Știi când? La calendele lui ianuarie, când legiunile vor sărbători noul consulat al împăratului Galba. Va fi îmbulzeală, vor fi o mulțime de oameni pe străzi... Va fi sărbătoare, și nimeni nu va lua în seamă doi bărbați călare care pleacă din oraș. — Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
părăsească pe gladiator - și tocmai la Colonia Agrippinensium, unde îl adusese chiar el? Ridică din nou amuleta în dreptul ochilor și se uită cum oscilează, limpede ca apa izvorului, înainte și înapoi, în lumina micii flăcări. — Foarte bine, zise hangiul. La calendele lui ianuarie va fi zarvă mare. Puteți pleca fără să-și dea seama cineva. Încet-încet, amuleta se opri din legănat. „Bine, gândi Valerius. Voi aștepta până la calendele lui ianuarie și-l voi lua pe Titus cu mine.“ Părea că-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
izvorului, înainte și înapoi, în lumina micii flăcări. — Foarte bine, zise hangiul. La calendele lui ianuarie va fi zarvă mare. Puteți pleca fără să-și dea seama cineva. Încet-încet, amuleta se opri din legănat. „Bine, gândi Valerius. Voi aștepta până la calendele lui ianuarie și-l voi lua pe Titus cu mine.“ Părea că-i vorbește Velundei, așa cum făcea când o ținea în brațe. „Bine. O să duc misiunea asta la bun sfârșit. Cât despre cealaltă, a cărei țintă n-o cunosc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Cât despre cealaltă, a cărei țintă n-o cunosc și care a început să-mi însemne viața de când am ales să-l ajut pe Titus, mă încredințez ție și stelelor mele.“ Duse amuleta la buze. Două zile mai târziu, la calendele lui ianuarie, stegarul Legiunii a patra aduse la Colonia Agrippinensium vestea că o parte a armatei din Germania Superior refuzase să-și înnoiască jurământul față de împărat. Statuile care-l înfățișau pe Galba fuseseră distruse, iar patru centurioni care încercaseră să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
impune să-l judecăm, adăugă pe un ton prea puțin convins. — Garantez eu pentru el, ca și fratele meu Valerius, care a străbătut împreună cu omul ăsta multe mile, mai repede decât orice mesager, ca să ne aducă o veste gravă. La calendele lui ianuarie, legiunile din Germania Inferior, în loc să-i jure credință lui Galba, l-au ales imperator pe Vitellius. Consternat, Mucrus lăsă să cadă mâna pe care o dusese la barbă. — Imperator? Vitellius, imperator? mârâi. Dar avem deja un împărat, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
tavă, înmărmurit. — Aseară, medicul ne-a spus despre uciderea lui Galba, răspunse Hector. A aflat vestea în Pannonia, când un mesager le-a povestit legatului legiunii și tribunilor ce s-a întâmplat. Hangiul sorbea fiecare cuvânt. Hector povesti că, la calendele lui ianuarie, când Galba depunea din nou jurământul pentru consulat, în timpul sacrificiului adus zeilor coroana îi căzuse de pe cap, iar când era pe punctul să ia auspiciile, puii sacri își luaseră zborul. Pentru romani, acesta era un semn sigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
consul pe viață. Gestul lui, ce trăda disprețul față de vechile tradiții romane, fu interpretat ca un semn funest. În acele zile, mesagerii îl înștiințară pe Vitellius că legiunile din provinciile africane - Aegyptus, Syria, Judaea - îl aleseseră împărat pe Vespasianus la calendele lui iulie. Provinciile din Illiria - Pannonia înainte de toate - se aliaseră cu Vespasianus, recunoscându-l ca împărat, iar acum pregăteau o insurecție. PARTEA A PATRA 33 Antonius Primus își opri calul lângă un copac. — Mai avem câteva mile, și am ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
-i întinse mâna lui Antonius. Înainte ca zăpada să fie mare și să ne împiedice să trecem în forță... Când ajungem de partea cealaltă, ne croim drum spre Roma. Antonius strânse mâna prietenului său. — Vom trece peste Appenninus repede, până la calendele lui decembrie. Se ridică și se duse să aprindă lampa de pe micul altar al Manilor. Rămase tăcut o vreme, apoi se întoarse spre Arrius. Cât va trebui să plătim pentru vina asta? Foarte mult, Antonius. Îmi doresc să pot plăti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
barbare. Îi făcu un semn lui Arrius Varus, arătând spre Crulpus. — Dă-i consulului Vinicius Crulpus o escortă până la Perusia. Să i se dea o casă și cele de trebuință pentru a trăi. Se întoarse spre Allius Cerpicus. — Mâine sunt calendele lui decembrie. După sărbătoarea Saturnaliilor, vom fi la porțile Romei. Mai e ceva. Allius Cerpicus luă însemnele care îi îngăduiau să ajungă nevătămat în tabăra vitelliană. Își drese din nou glasul. — Ceva care te privește personal, îmi închipui. — Fratele meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
care se împinge cu ajutorul brațelor, sintetizând perfect tipul de eschivă întâlnit în vechime atât în luctatio, cât și în pugilat. Aedui: populație din teritoriile cuprinse între Loire și Saône, până la Lyon. Allia: ziua de 18 iulie, a cincisprezecea zi înainte de calendele lui august, era una religioasă, în care nu se puteau iniția sau celebra acțiuni private, publice sau militare, deoarece se comemora înfrângerea suferită de romani la Veii, în anul 477 î.Hr., și înfrângerea, la fel de dezastruoasă, a galilor pe râul Allia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
e deosebit de muzical. Ca și mama lui, pe care-o aud cîntînd În norvegiană prin bucătărie. Îi ascult și pe cei de la Modern Jazz Quartet, cu Bluesology și recitesc Întrebările lui Ștefan Ion Ghilimescu pentru interviul ce va apărea În Calende. Prima, cu un semn de Întrebare plin de căldură bătut la mașină: „Ce era În mintea ta acum 12 ani?“ Intru În camera mea (după fiecare mutare camera de lucru devine tot mai mică, acum este atît de Îngustă cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de soi, pivnițe... Atunci ar trebui să ne revedem așa cam pe la un început de săptămână. Ei, ce zici? Vorba ceea: „Lungește, Doamne, boala pân’ s-o coace poama!” Nici vorbă. Asta ar însemna să nu terminăm treaba nici la Calendele grecești. Păi ce era să zic și eu la spusa ta? Auzi vorbă: „Cam pe la un început de săptămână”. Să nu crezi că nu ai dreptate, vere. Am fost neclar în ce am zis. Tu însă trebuia să-ți imaginezi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
devine ulterior cercetător la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca. Debutează cu versuri în „Tribuna” (1980), colaborând cu poeme, eseuri, cronici literare și traduceri (lirica și eseuri filosofice) și la „Steaua”, „Familia”, „Vatra”, „Apostrof”, „Interval”, „Poesis”, „Calende” ș.a. Debutul editorial se produce cu volumul Lecturi bacoviene și alte eseuri (1995). Colaborează la Dicționarul scriitorilor români, coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu, face parte din echipele care redactează Dicționarul cronologic al românului românesc și Dicționarul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288138_a_289467]
-
Editura Fundației PRO, 2003. Negrici, Eugen, Iluziile literaturii române, București, Editura Cartea Românească, 2008. Niculescu, Alexandru, Un limbaj liric autohton, în "România literară", 8 (1994). Nițescu, Marin, Poeți contemporani, București, Editura Cartea Românească, 1978. Oprea, Nicolae, Provinciile imaginare, Pitești, Editura Calende, 1993. Oancea, Ileana, Istoria stilisticii românești, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1988. Oancea, Ileana, Elemente de stilistică aplicată, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989. Oancea, Ileana, Semiostilistica, Timișoara, Editura Excelsior, 1998. Oancea, Ileana, Poezie și semioză, Timișoara, Editura Marineasa, 1999
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]