543 matches
-
minorități. Note și observațiuni, București, f.a., p. 21. • Ancheta industrială din 1901-1902, vol. I, p. 126-127, și vol. II, București, 1903, p. 8-9, 702-703. și 44.168 calfe și ucenici) evreii numărau 19.181 (9.693 patroni și 9.488 calfe și ucenici). Sub raportul categoriilor din care făceau parte, din totalul meseriașilor evrei 44,7% erau meseriași-patroni, 38,6% calfe și 16,7% ucenici. În ceea ce privește numărul total al meseriașilor evrei, pe primul loc se situa județul Ilfov, fiind urmat de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1903, p. 8-9, 702-703. și 44.168 calfe și ucenici) evreii numărau 19.181 (9.693 patroni și 9.488 calfe și ucenici). Sub raportul categoriilor din care făceau parte, din totalul meseriașilor evrei 44,7% erau meseriași-patroni, 38,6% calfe și 16,7% ucenici. În ceea ce privește numărul total al meseriașilor evrei, pe primul loc se situa județul Ilfov, fiind urmat de un pluton compact de județe din Moldova, Iași, Botoșani, Neamț, Covurlui, Brăila, Dorohoi, Bacău, județe în care numărul meseriașilor evrei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vast, minunile și leacul.” Lirica sa dă expresie întoarcerii spre sine a ființei ce renaște. Urmând calea christică, poetul redescoperă „valențele de lumină lină ale cuvântului” (Vasile Posteucă): „Cu obraji de ceară, / tot privind în sus, / am intrat spre seară / calfă la Iisus. // Izbăvit de vină, / n-ai dori să fii, / suflete, lumină, steag de bucurii, / ciutură, să-ncapă / un crâmpei de cer?...” (Ucenicie). În 1994 revenit în România, scriitorul publică două cărți de versuri - una, Univers simfonic, cuprinzând exclusiv poezii
GROSSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
Dâmbovița). Aici se afla o „Uliță a Boiangiilor” (căreia i se mai spunea și „în Boiangii”139), pe care, în secolul al XVIII-lea își exersau meseria vopsitorii adunați într-o breaslă, cu staroste, epitropi, meșteri (înconjurați de anumite privilegii), calfe, ucenici, înregistrași într-un catastih” (căci era o corporație „cu hrisov”). La Iași, boiangii erau înregistrați printre reprezentanții „meșteșugarilor noi” și tot despre ei se spune că, în 1844, se aflau în conflict cu „jâdovii cari mestecau fără drept aceiași
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și traducător. Originar din Bucovina și orfan de părinți, a fost crescut de o rudă care ținea o farmacie în Lvov. Își modifică numele Scavin adăugându-i un sufix polonez. Leon Asachi, în trecere prin Lvov, remarcă talentul literar al calfei de spițer și îl aduce pe S. la Iași. Aici își va câștiga existența dând lecții de germană. Era o fire bizară și un personaj pitoresc: avea complexe, crize de melancolie și se droga cu opium. A și murit în urma
SCAVINSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289540_a_290869]
-
contemporani, sunt valorizate cu o percepție dilatată de foc mistic și obsedată de mari idei teozofice. Întâmplări banale, locuri prozaice, lesne identificabile în topografia orașului natal, capătă valoare simbolică. Figuri legendare, ca aceea a lui Ben-Iochai, populează visurile lui Daniel, calfă de alămar, literatura mistică intersectând istoria profană: un rabi Pincas face aluzie la tatăl scriitorului, Pincu Zissu, iar incendiul de la sinagogă îi prilejuiește protagonistului „retrăirea” unor evenimente petrecute cu două mii de ani în urmă. Un amestec indistinct de reverie, stări
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
profesionale, ale ghildelor negustorești și ale breslelor meșteșugărești etc. Acestea din urmă au abandonat „caracterul informativ-livresc” al școlilor monastice și ecleziastice, renunțând chiar la septem artes liberales. Curricula vocaționale au adoptat cu prioritate discipline practice menite să formeze abilitățile ucenicului, calfei și meseriașului, renunțând total la discipline informative și livrești. Marile universități de dincolo de Atlantic s-au născut - cele mai multe - nu din școli episcopale, ca în Europa, ci din aceste școli vocaționale care produceau meseriași competenți, semianalfabeți, care disprețuiau idealuri educaționale precum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și atunci a fost sincer cu mine. Mi-a spus că și el este gălățean. Era un tinerel care purta pecetea originii. Am vorbit despre Galați, despre ocupația lui anterioară, la care foarte senin mi-a spus că a fost calfă de cizmar. Mai este ceva de mirare? Totuși, a fost foarte sincer cu mine și mi-a spus că nu pot să dau examenul- mi-a dat multe amănunte pentru care i-am mulțumit, mi-am luat dosarul și am
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Lugojului. Ceea ce l-a impus însă în istoria literaturii române este nuvelistica. Format în spiritul prozei realiste a lui Ioan Slavici, el nu era totuși străin de principiile realismului european. În copilărie cunoscuse îndeaproape mediul cojocarilor bănățeni, viața maiștrilor, a calfelor și a ucenicilor, personaje care îi vor popula proza. Cea dintâi nuvelă apărută în presă se intitulează Din lume (1890), ultima - După un an de jale (1893), iar în acest interval apar Un sfârșit jalnic (1891), De la târg, În lume
POPOVICI-BANAŢEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288969_a_290298]
-
French one: “We all run, and break while struggling with life’s boulders; we follow paths that we think are ours (think only) and in fact?! God knows what we are doing! We look, each of us, for our golden calfă and let pass our life, our life that is not ours” (21.V.1931). “Last year, in Paris, I entered (‘learned as I was’) in a serious scientific milieu. True, it took me out of my ‘almost ripe’ sociologist’s
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sunt obligați să Întreprindă o călătorie de inițiere, o „mare călătorie” pentru a cunoaște și a se cunoaște, pentru a se confrunta cu ceilalți. Modelul acesta a fost transmis și claselor medii, este bine cunoscut faptul că pentru a deveni calfă, În secolul trecut, pentru a deprinde o meserie, tinerii trebuiau să treacă prin atelierele marilor meșteri, Învățând (furând?!) de la fiecare câte ceva. Un voiaj inițiatic Întreprind și cei doi cercetători când pătrund În spații sociale necunoscute și inaccesibile altfel, Într-o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Ciuciuc-Murvat, Cucargea, Cochirleni, Dedi-Bali, Defcea, Derin-Cuiusu, Ducuzolu, Ende-Karakioi, Enigea, Facria, Giaiabac, Ghioibași, Hagi-Cabul, Idris-Cuiusu, Iosofanar, Ispaq-Punar, Mamut-Cuiusu, Medgidia, Mosait, Mulciova, Tulucci, Rasova, Ruisan, Setmanii-Mici, Seimenii-Mari, Seragia-Mare, Seragia-Mică, Susuz-Alibei, Talâșman, Taspunar, Tortoman, Vlahkioi 586. Plasa Hârșova cuprindea 15 comune, după cum urmează: Calfa, Capugi, Cartal, Dăeni, Eni-Serai, Gârliciu, Ghizdărești, Groapa Ciobanului, Hârșova, Muslu, Ostrovu, Șiriu, Topalu, Topologu, cu satele Doiran, Topologu-Cerchezesc și Topologu-Tătăresc, Uzum-Bei, cu cătunele Hairaclar și Șamșiler 587. Plasa Silistra-Nouă cuprindea 40 de comune, după cum urmează: Aliman, Almanlâu, Asarlâc, Bairam-Dede, Bazarghian
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
803. Comuna Casâmcea [Casimcea, n.n.] era așezată pe valea râului Casimcea cuprinzând cătunele: Alifacî, Caceamac, Casâmcea, Ceaușkioi și Kiuciuk-kioi. Se învecina la nord cu localitatea Slava Rusă, la est cu Beidaut și Ciamurli de Sus, iar la vest cu localitățile Calfa și Dulgherul, ambele aparținând județului Constanța. Comuna Casâmcea se afla la aproximativ 36 km de orașul Babadag. La sfârșitul secolului al XIX-lea, localitatea avea: 439 de case, 26 de bordeie, 7 cârciumi, 18 mori și 103 fântâni. Înaintea războiului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mare parte bulgari 807. Comuna Ciamurli de Sus era situată la 19 km sud-vest de orașul Babadag. Se învecina la nord cu Slava Rusă, la est cu Ciamurli de Jos, spre sud cu localitatea Beidaut, iar spre vest cu localitatea Calfa din județul Constanța. Până în anul 1855 cea mai mare parte a locuitorilor erau cazaci zaporojeni. După încheierea războiului Crimeii (1856) cazacii au emigrat în Rusia, locul lor fiind luat de către bulgari 808. Comuna Ciamurli de Sus cuprindea satele: Ciamurli de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
s-a aflat în comuna Enișemlia 1078. Plasa Hârșova era situată în nord-vestul județului Constanța. Era traversată de pârâul Saraiul, cuprinzând toate localitățile de pe malul Dunării situate între Movila Cazacului și satul Boazgic 1079. Localitățile ce aparțineau plășii Hârșova erau: Calfa, Ciobanu, Dăieni, Gârliciu, Ghizdărești, Ostrov, Saraiu, Șiriu, Topalu, Topolog, Urumbei și Hârșova 1080. Reședința acesteia era orașul Hârșova, singura localitate urbană din cuprinsul plășii. Comuna Calfa era situată pe valea pârâului Saraiul, la 15 km N-E de Hârșova și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
situate între Movila Cazacului și satul Boazgic 1079. Localitățile ce aparțineau plășii Hârșova erau: Calfa, Ciobanu, Dăieni, Gârliciu, Ghizdărești, Ostrov, Saraiu, Șiriu, Topalu, Topolog, Urumbei și Hârșova 1080. Reședința acesteia era orașul Hârșova, singura localitate urbană din cuprinsul plășii. Comuna Calfa era situată pe valea pârâului Saraiul, la 15 km N-E de Hârșova și la 40 de km N-V de Constanța și cuprindea satele: Calfa, Curudgea, Haidar, Rahman, Ramazankioi și Mahometcea 1081. Se învecina spre N cu localitatea Urumbei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Hârșova 1080. Reședința acesteia era orașul Hârșova, singura localitate urbană din cuprinsul plășii. Comuna Calfa era situată pe valea pârâului Saraiul, la 15 km N-E de Hârșova și la 40 de km N-V de Constanța și cuprindea satele: Calfa, Curudgea, Haidar, Rahman, Ramazankioi și Mahometcea 1081. Se învecina spre N cu localitatea Urumbei, spre E cu localitatea Casimcea, aparținând județului Tulcea, spre S cu localitatea Saraiu, iar spre V cu localitățile Dăieni și Gârliciu. După 1878 în comuna Calfa
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Calfa, Curudgea, Haidar, Rahman, Ramazankioi și Mahometcea 1081. Se învecina spre N cu localitatea Urumbei, spre E cu localitatea Casimcea, aparținând județului Tulcea, spre S cu localitatea Saraiu, iar spre V cu localitățile Dăieni și Gârliciu. După 1878 în comuna Calfa au fost înființate școli în satele: Calfa, Curudgea și Rahman. În satul Calfa școal funcționa într-o clădire închiriată, iar în satele Curudgea și rahman existau clădiri proprii. În satul Rahman clădirea în care funcționa școala a fost construită în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1081. Se învecina spre N cu localitatea Urumbei, spre E cu localitatea Casimcea, aparținând județului Tulcea, spre S cu localitatea Saraiu, iar spre V cu localitățile Dăieni și Gârliciu. După 1878 în comuna Calfa au fost înființate școli în satele: Calfa, Curudgea și Rahman. În satul Calfa școal funcționa într-o clădire închiriată, iar în satele Curudgea și rahman existau clădiri proprii. În satul Rahman clădirea în care funcționa școala a fost construită în anul 18851082.Fiecare dintre cele 3 școli
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
localitatea Urumbei, spre E cu localitatea Casimcea, aparținând județului Tulcea, spre S cu localitatea Saraiu, iar spre V cu localitățile Dăieni și Gârliciu. După 1878 în comuna Calfa au fost înființate școli în satele: Calfa, Curudgea și Rahman. În satul Calfa școal funcționa într-o clădire închiriată, iar în satele Curudgea și rahman existau clădiri proprii. În satul Rahman clădirea în care funcționa școala a fost construită în anul 18851082.Fiecare dintre cele 3 școli avea câte un învățător. Cele 3
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
o clădire închiriată, iar în satele Curudgea și rahman existau clădiri proprii. În satul Rahman clădirea în care funcționa școala a fost construită în anul 18851082.Fiecare dintre cele 3 școli avea câte un învățător. Cele 3 școli din comuna Calfa erau frecventate de către 115 elevi 1083. De asemenea, fiecare din cele trei școli primise de la stat o suprafață de teren de 10 hectare pentru a-și asigura finanțarea prin exploatarea acesteia. Urmare a alegerilor locale validate în august 1880 au
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1083. De asemenea, fiecare din cele trei școli primise de la stat o suprafață de teren de 10 hectare pentru a-și asigura finanțarea prin exploatarea acesteia. Urmare a alegerilor locale validate în august 1880 au fost aleși consilieri ai comunei Calfa domnii: Kerim Regep, Abi Amer, Ibrahim Hagi Ali, Selim Cadil și Bekir Ali1084. Pe lângă aceștia, în consiliul comunal au fost numiți și domnii Mola Asan și Ismail Sali Amet. Primar al localității a fost numit domnul Kerim Regep 1085. În
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Amer, Ibrahim Hagi Ali, Selim Cadil și Bekir Ali1084. Pe lângă aceștia, în consiliul comunal au fost numiți și domnii Mola Asan și Ismail Sali Amet. Primar al localității a fost numit domnul Kerim Regep 1085. În anul 1890 în satul Calfa a fost construită o biserică ortodoxă având hramul "Adormirea Maicii Domnului"1086. În satele Mahometcea și Rahman exista câte o geamie, fiecare dintre ele având un hoge1087. Comuna Calfa beneficia de "o poziție plăcută, teren fertil", aici existând la sfârșitul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fost numit domnul Kerim Regep 1085. În anul 1890 în satul Calfa a fost construită o biserică ortodoxă având hramul "Adormirea Maicii Domnului"1086. În satele Mahometcea și Rahman exista câte o geamie, fiecare dintre ele având un hoge1087. Comuna Calfa beneficia de "o poziție plăcută, teren fertil", aici existând la sfârșitul secolului al XIX-lea, 604 case și 24 de bordeie 1088. Primăria comunei avea un sediu propriu construit în anul 1893. La începutul secolului al XX-lea, populația comunei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
beneficia de "o poziție plăcută, teren fertil", aici existând la sfârșitul secolului al XIX-lea, 604 case și 24 de bordeie 1088. Primăria comunei avea un sediu propriu construit în anul 1893. La începutul secolului al XX-lea, populația comunei Calfa era de 2 571 de locuitori, dintre aceștia, 2 454 fiind români, 114 tătari și 2 greci 1089. Comuna Ciobanul, numită și Groapa Ciobanului, era situată pe valea pârâului Saraiul între lacurile Ciobanul și Hasarlâk Ghiol, la 8 km N-
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]