545 matches
-
Cătălina, Dan - Dana, Daniel - Daniela, Ion - Ioana, IonelIonela. Câteva substantive se înscriu la un pol al opoziției de gen aflat în contradicție cu raportul semantic de gen; genul gramatical al acestor substantive nu corespunde genului natural; femininele cătană, ordonanță, sentinelă, calfă denumesc ființe de sex masculin. • Opoziția masculin-feminin pe baza sufixelor diminutivale caracterizează și unele adjective: frumușel-frumușică, curățel-curățică etc. B. Substantivele epicene se caracterizează prin nemanifestarea opoziției de gen; în interpretarea lingvistică a lumii viețuitoarelor, subiectul vorbitor a rămas indiferent la
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
conjuncție unde și când, comune dezvoltării propoziționale și a altor funcții sintactice: „Iscusința lui George ajunsese de poveste: unde alții nu puteau face unele lucrări de fierărie nici în trei ani, el într-o jumătate de an lucra ca o calfă veche.” (P. Ispirescu, 77) „O, moartea e-un chaos, o mare de stele, Când viața-i o baltă de vise rebele; O, moartea-i un secol de sori înflorit, Când viața-i un basmu pustiu și urât.” (M. Eminescu, I
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și inițiatică a fost francmasoneria de acceptare, trecând în timp la caracterul cunoscut azi și care păstrează tradițiile de mii de ani, din antichitate. Dar să nu uităm cui datorează masoneria operativă originile. Coșmar în gerul iernii ca zidar O calfă cu-n echer suia avid un zid Un fir de plumb părea răpit dintrun ghețar Și pietrele cioplite crăpau avântu-n frig. Cu rădăcinile spre cer copacul iar Se-ntoarse-ntr-al fântânii antic rit Coșmar în gerul iernii ca zidar O calfă cu
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
O calfă cu-n echer suia avid un zid Un fir de plumb părea răpit dintrun ghețar Și pietrele cioplite crăpau avântu-n frig. Cu rădăcinile spre cer copacul iar Se-ntoarse-ntr-al fântânii antic rit Coșmar în gerul iernii ca zidar O calfă cu-n echer suia avid un zid. Să-l ajutăm, strigă marele meșter, dar Să îi aprindem sus, în labirint Din forța gândurilor noastre un amnar Cum fiecare dintre noi am suferit Coșmar în gerul iernii ca zidar 22. Cum
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
marele meșter, dar Să îi aprindem sus, în labirint Din forța gândurilor noastre un amnar Cum fiecare dintre noi am suferit Coșmar în gerul iernii ca zidar 22. Cum cel de-al doilea grad după discipol păstrează denumirea de companion calfă, nu putem să nu ne întrebăm cum numele celui care împarte pâinea și nu al celui ce mânuiește compasul a dat numele companionajului. Ei erau Forgerons de Devoir, lucrători ce turnau arme la 1250 A.D. Și ei aveau un loc
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Égypte poate fi evidențiată prin lucrările Nașterea lui Osiris a lui Jean Philippe Rameau (1751) și Flautul Fermecat scrisă de Wolfgang Amadeus Mozart. Cartea lui Terrasson stimulează imaginația francmasonilor în crearea unor noi grade peste cele trei tradiționale de Ucenic, Calfă și Maestru ale masoneriei albastre. Astfel apare Rosa Cruce, gradul șapte al ritului francez și optsprezece al ritului scoțian antic și acceptat. Gradele se organizează deseori ca ordine independente precum Ordre des Chevaliers Maçon Élus Cohens de l-Univers al
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
secret unor bravi bărbați ai epocii, poate în perspectiva unui nou Armagedon anunțat, poate în clipa unui timp sosit al revelației. 21 Ridicarea unei catedrale impunea organizarea unei autorități administrative prin găsirea unui mare maestru ce își angaja maeștri și calfe. Li se ridicau case pentru ei și familiile lor, apărând astfel un sat, o localitate nouă. Oamenii activau în loja condusă de maestru și ofițerii săi ce mențineau disciplina, primeau instrucțiunile și admiteau novici. Loja era cancelaria și locul de
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
corporații care căutau o nouă lucrare, focalizând ritualurile, simbolurile și filosofia lor și cea de a trea categorie au acceptat ca membri și alte categorii speculative care au găsit în lojă încununarea căutărilor lor pentru viață. 22 Liviu Pendefunda, "Rondelul Calfei de Zidar", în Rondeluri și Ovoide, Editura Junimea, Iași, 2005. 23 Mâncați, acesta este trupul meu...pâinea, hrană și simbol vechi de peste cinci mii de ani, ofranda egiptenilor pentru zei și morți în morminte lăsată ca energie vitală. Ea se
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
deloc mai ridicate ca ale muncitorilor mai puțin specializați, cu toate că pentru a lucra într-o tipografie trebuia să știi să citești și chiar să ai noțiuni elementare de latină. Patronii nu se jenau să facă economii cu hrana și întreținerea calfelor. Ori, în orașele mari, meseriașii tipografi erau numeroși; obișnuiți să lucreze în echipă, formau grupuri foarte unite. De două ori, între 1539 și 1543 și între 1569 și 1573, ele au organizat greve, într-o formă foarte modernă, la Paris
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
cunoscut devieri calviniste și luterane, devenind uneori periculoasă statului. 32 Francmasonii sau Loja Francmasonică sunt o organizație fraternală a constructorilor în piatră, apărută în secolul al XIV-lea. Organizația are un sistem gradual asemănător ghildelor, membrii fiind clasificați în ucenici, calfe și maeștri. Calificarea este acordată de loja masonică. Există o guvernare regională sau națională și Marea Lojă care se întrunește regulat (pentru a soluționa probleme administrative, ceremoniale, de acordare a gradelor) în adunări festive însoțite de ritualuri. Candidații sunt inițiați
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
mereu în cap și lucruri pentru alții mari îi păreau adeseori nimicuri. Deși ținea mult să aibă prietenie cu popa, cu beamterii și cu ofițerii, se pomenea adeseori la chefuri și cu oameni mai fără trecere, până chiar și cu calfele lui, un lucru pe care fecioru-său n-ar fi fost în stare să-l facă. Și mai ales asta l-a făcut să nu prea aibă trai bun cu nevastă-sa care era femeie așezată, cam țâfnoasă și neîngăduitoare. Justificarea
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
frontierele. Însă aici - ca mai Înainte În Colomba - „atlasul” deschis mereu la alte pagini al poeziei — CÎnd eu-ți leg glasul Ca o brățară Deschid atlasul La altă țară Aceeași te află GÎndul sprinten Și eu te port cum o calfă Își duce meșteșugul pretutindeni — nu mai este cel frapant-modernist, purtînd reliefurile noii civilizații, ci unul al naturii eterne, ce se oferă privirii și fanteziei cu o prospețime originară. Este, Înscrisă În registrul magiei muzicale a verbului, lumea din Plante și
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cu condiția să-i primească. La Căluțul mare câtă fanfara din sat și întreaga ceremonie se desfășoară după un anumit tipic. Costumația flăcăilor este diversă variind de la un personaj la altul: căluții, mire și mireasă, împărat și împărăteasă, mascații și calfele (conducătorii bandei). La intrare în curtea săteanului, fanfara intonează cântecul căluțului, iar calfele fac urările de cuviință gazdelor. Urmează cântecul mirelui și al miresei și în final al împăraților. La casele unde sunt fete de măritat, fanfara cântă 2-3 sârbe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
întreaga ceremonie se desfășoară după un anumit tipic. Costumația flăcăilor este diversă variind de la un personaj la altul: căluții, mire și mireasă, împărat și împărăteasă, mascații și calfele (conducătorii bandei). La intrare în curtea săteanului, fanfara intonează cântecul căluțului, iar calfele fac urările de cuviință gazdelor. Urmează cântecul mirelui și al miresei și în final al împăraților. La casele unde sunt fete de măritat, fanfara cântă 2-3 sârbe la care sunt invitate să danseze fata sau fetele gazdei și cele care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
după slujba obișnuită din biserică se scot icoanele din biserică, praporii și se trece la slujba de sfințire a Apei celei Mari(aghiazmă mare). Dacă afară e frig și înghețat, cu o zi înainte se aduce de către tinerii din sat (calfele de la Anul Nou) o cruce de gheață care se aranjează în fața bisericii. La această slujbă participă mai toată suflarea satului cu câte o cană sau cu câte o găleată curată cu apă în ea și cu câte un buchet de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ministru. Unul dintre fondatorii României moderne. bresle - asociații ale meșteșugarilor (breasla tăbăcarilor, a cojocarilor, a fierarilor etc.), dintr-un anumit oraș. Breasla era condusă de un staroste și de sfatul celor 12 bătrâni (meșteri). Prin regulamentele adoptate au protejat meșterii, calfele și profesia prin regulamente, au impus o anumită calitate, au contribuit la dezvoltarea economică a orașului și a zonei în care au activat. Aveau obligații fiscale față de administrația orașului și de a contribui la apărarea lui. Bucovina - Țara de Fagi
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
fac eforturi să reglementeze organizarea meseriilor pe întreg teritoriul național: în Castillia, un edict din 1511 stabilește condițiile de fabricare a produselor textile, în timp ce Anglia realizează un statul al meseriașilor (1563). Întreprinderile meșteșugărești sînt în general de mici dimensiuni: cîteva calfe și ucenici adunați în jurul unui meșter. Marile întreprinderi nu se găsesc decît în domeniul construcțiilor navale, a mineritului sau a tipografiilor. Cu toate acestea, un fenomen modern de concentrare începe să se contureze odată cu apariția negustorului-fabricant, și aceasta mai ales
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și dispariția numeroaselor proprietăți libere, ale căror suprafețe sînt prea mici pentru a le permite să supraviețuiască. Situația claselor populare urbane nu este dealtfel mai strălucită. Miciii prăvăliași sînt într-un stadiu net inferior, artizani din diferite meserii, meșteri și calfe realizează activități condamnate de evoluția economică. Munictorii din manufacturi aparțin în schimb unui grup a cărui activitate se dezvoltă. Dar ei sînt supuși unei discipline stricte și, începînd din 1781, ei tre-buie să dețină un livret pe care sînt însemnate
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
În traistă. După mai mulți ani a mai apărut la casa lor un biet sărman, Șubenschi. Cred că era de origine poloneză, dar cum a ajuns În aceste locuri nimeni nu știe. Cândva avusese În Subcetate atelier de tâmplărie cu calfe și ucenici. Se zice că nevasta lui a fost prinsă În flagrant cu o calfă În patul conjugal. Bietul om, nu i-a zis nimic, nu a bătut-o, nu a certat-o, doar a plecat În lume cu ce
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Șubenschi. Cred că era de origine poloneză, dar cum a ajuns În aceste locuri nimeni nu știe. Cândva avusese În Subcetate atelier de tâmplărie cu calfe și ucenici. Se zice că nevasta lui a fost prinsă În flagrant cu o calfă În patul conjugal. Bietul om, nu i-a zis nimic, nu a bătut-o, nu a certat-o, doar a plecat În lume cu ce avea pe el. Un alt bărbat ar fi stâlcit-o În bătaie. Șubenschi, de necaz
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Ciuciuc-Murvat, Cucargea, Cochirleni, Dedi-Bali, Defcea, Derin-Cuiusu, Ducuzolu, Ende-Karakioi, Enigea, Facria, Giaiabac, Ghioibași, Hagi-Cabul, Idris-Cuiusu, Iosofanar, Ispaq-Punar, Mamut-Cuiusu, Medgidia, Mosait, Mulciova, Tulucci, Rasova, Ruisan, Setmanii-Mici, Seimenii-Mari, Seragia-Mare, Seragia-Mică, Susuz-Alibei, Talâșman, Taspunar, Tortoman, Vlahkioi 586. Plasa Hârșova cuprindea 15 comune, după cum urmează: Calfa, Capugi, Cartal, Dăeni, Eni-Serai, Gârliciu, Ghizdărești, Groapa Ciobanului, Hârșova, Muslu, Ostrovu, Șiriu, Topalu, Topologu, cu satele Doiran, Topologu-Cerchezesc și Topologu-Tătăresc, Uzum-Bei, cu cătunele Hairaclar și Șamșiler 587. Plasa Silistra-Nouă cuprindea 40 de comune, după cum urmează: Aliman, Almanlâu, Asarlâc, Bairam-Dede, Bazarghian
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
803. Comuna Casâmcea [Casimcea, n.n.] era așezată pe valea râului Casimcea cuprinzând cătunele: Alifacî, Caceamac, Casâmcea, Ceaușkioi și Kiuciuk-kioi. Se învecina la nord cu localitatea Slava Rusă, la est cu Beidaut și Ciamurli de Sus, iar la vest cu localitățile Calfa și Dulgherul, ambele aparținând județului Constanța. Comuna Casâmcea se afla la aproximativ 36 km de orașul Babadag. La sfârșitul secolului al XIX-lea, localitatea avea: 439 de case, 26 de bordeie, 7 cârciumi, 18 mori și 103 fântâni. Înaintea războiului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mare parte bulgari 807. Comuna Ciamurli de Sus era situată la 19 km sud-vest de orașul Babadag. Se învecina la nord cu Slava Rusă, la est cu Ciamurli de Jos, spre sud cu localitatea Beidaut, iar spre vest cu localitatea Calfa din județul Constanța. Până în anul 1855 cea mai mare parte a locuitorilor erau cazaci zaporojeni. După încheierea războiului Crimeii (1856) cazacii au emigrat în Rusia, locul lor fiind luat de către bulgari 808. Comuna Ciamurli de Sus cuprindea satele: Ciamurli de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
s-a aflat în comuna Enișemlia 1078. Plasa Hârșova era situată în nord-vestul județului Constanța. Era traversată de pârâul Saraiul, cuprinzând toate localitățile de pe malul Dunării situate între Movila Cazacului și satul Boazgic 1079. Localitățile ce aparțineau plășii Hârșova erau: Calfa, Ciobanu, Dăieni, Gârliciu, Ghizdărești, Ostrov, Saraiu, Șiriu, Topalu, Topolog, Urumbei și Hârșova 1080. Reședința acesteia era orașul Hârșova, singura localitate urbană din cuprinsul plășii. Comuna Calfa era situată pe valea pârâului Saraiul, la 15 km N-E de Hârșova și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
situate între Movila Cazacului și satul Boazgic 1079. Localitățile ce aparțineau plășii Hârșova erau: Calfa, Ciobanu, Dăieni, Gârliciu, Ghizdărești, Ostrov, Saraiu, Șiriu, Topalu, Topolog, Urumbei și Hârșova 1080. Reședința acesteia era orașul Hârșova, singura localitate urbană din cuprinsul plășii. Comuna Calfa era situată pe valea pârâului Saraiul, la 15 km N-E de Hârșova și la 40 de km N-V de Constanța și cuprindea satele: Calfa, Curudgea, Haidar, Rahman, Ramazankioi și Mahometcea 1081. Se învecina spre N cu localitatea Urumbei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]