574 matches
-
și de la goții și grecii din Crimeea. Printr-o rețea de negustori evrei, radaniții, ei păstrau contactul cu ținuturi îndepărtate, ca Spania și India. Confruntați cu expansionismul arab, hazarii s-au aliat cu bizantinii, și au intrat în conflict cu Califatul. Deși inițial au suferit mai multe înfrângeri, ei au reușit să reia Derbentul, și în cele din urmă au pătruns către sud până în Iberia Caucaziană, Albania Caucaziană și Armenia. Astfel, ei au blocat expansiunea islamului către nord în Europa de Est cu
Evul Mediu Timpuriu () [Corola-website/Science/308404_a_309733]
-
iar în regiune au apărut regatele Norvegiei, Suediei și Danemarcei. Rusia Kieveană, recent convertită la ortodoxism, era cel mai mare stat al Europei. Islanda și Ungaria, au devenit ambele creștine în jurul anului 1000. Tot în această perioadă a început dizolvarea Califatului musulman, o entitate unitară până atunci. Existau conflicte între șiiți și suniți, precum și între perși și arabi. În această perioadă, existau trei califi, unul omeiad în Spania, unul abdasid în Bagdad, și unul fatimid în Egipt. Populația capitalei abbaside, Bagdad
Evul Mediu Timpuriu () [Corola-website/Science/308404_a_309733]
-
parte și sasanide. Cele două stiluri, atât cel part cât și cel sasanid, prin îmbinarea lor au contribuit la nașterea stilului islamic folosit în construcția unor moschei din zilele noastre. Exemple pot fi moscheile în formă literei T, cele din Califatul Abbasid etc. În timpul Dinastiei Omeiazilor planurile arhitecturale ale moscheii erau dreptunghiulare sau pătrate. Acest tip de moschee este printre cele mai vechi deoarece au hipostiluri cu plafoane plate, susținute de foarte multe șiruri de coloane. Un exemplu elocvent este Mezquita
Moschee () [Corola-website/Science/302315_a_303644]
-
Khuzistan din sud vestul Persiei și a murit în 814 sau 815. Tatăl său, numit Hănī, a fost soldat în armata lui Marwan al II lea, ultimul calif omeyyad, trimisă de la Damasc pentru a potolii tulburările din acea zonă a califatului. După venirea Abbasizilor la putere, s-a căsătorit cu o femeie de origine persană, numită Jullaban și s-a stabilit într-un sat din acea regiune. Tatăl său a murit când el era încă copil, iar mama sa s-a
Abu Nuwas () [Corola-website/Science/302341_a_303670]
-
Abu Nuwas erau vinul și băieții. A fost unul dintre primii poeți care au scris poeyie de dragoste despre băieți. După moartea lui Waliba, devine discipolul lui Khalaf al-Ahmar. Abu Nuwais a trăit în cea mai înfloritoare perioadă din istoria califatului abbasid, fiind contemporan atât cu califul Harun Al-Rashid (786-809) cât și cu fiul acestuia Al-Amin (809-813). În anul 786 s-a mutat la Bagdad pentru a-și încerca norocul. În același an Harun Al-Rashid a fost numit calif. A încercat
Abu Nuwas () [Corola-website/Science/302341_a_303670]
-
Grecia ra înfrântă, ci chiar și britanicii.A fost adoptată legea abolirii sultanatului, Mehmet al VI-lea având o influență neînsemnată asupra politicii. Acesta s-a retras în Malta. În 1922, sultanatul este desființat înainte să fie ales primul președinte. Califatul, curțile religioase și funcția de lider suprem al islamului au fost desființate. La 29 octombrie 1923, Kemal a proclamat republica și a mutat capitala la Ankara.Începea, deci, procesul reformator. Următorii 15 ani ai guvernării lui Kemal au adus schimbări
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
în "Tora", cunoștințele oferite de științele naturii și filosofie, a exercitat o influență asupra dezbaterilor religioase și filosofice din iudaism și creștinism până în secolul al XVIII-lea. s-a născut la 30 martie 1135 la Córdoba, pe atunci capitala unui Califat arab dominat de o ramură a dinastiei musulmane, mai tolerante, a Omeiazilor. Primele învățături le primește de la tatăl său, Maimon Ben Yosef Ha'dayan,rabin provenit dintr-o familie bine văzută din Córdoba. În plus, este inițiat în filosofia clasică
Moise Maimonide () [Corola-website/Science/299473_a_300802]
-
punct de vedere politic, administrative și economic, Mecca este umbrită încă din zorii islamului de noile capitale islamice : Medina, Damasc, Bagdad. Istoria reține o singură încercare, cea a lui Abdullah bin Zubayr, un rival al ummayazilor, de a crea un califat la Mecca, lipsită de succes. În secolul X, karmiți (adepți ai unei mișcări politico-religioase îndreptate împotriva abbasizilor) au marcat o perioadă de tulburări profunde (atacul împotriva orașului și luarea în 930 a “pietrei negre”, restituită în 950). În secolul al
Mecca () [Corola-website/Science/304506_a_305835]
-
din Africa. Începând cu secolul al V-lea d.Hr. s-a aflat sub stăpânirea vizigoților. În secolul al VIII-lea, Spania a fost cucerită de mauri, iar orașul a devenit un important centru comercial. Inițial, Málaga a aparținut de Califatul de Cordoba. După căderea dinastiei umayyazilor, a devenit capitala unui regat separat, dependent însă de Granada. În această perioadă, orașul a purtat numele de "Mălaqah" (arabă مالقة). La sfârșitul Reconquistei, recucerirea Spaniei, Málaga a redevenit creștină, în 1487. Orașul a
Málaga () [Corola-website/Science/303589_a_304918]
-
Beijing la Kaifeng, mongolii au socotit acest lucru ca pe o revoltă. Sub conducerea lui Ögedei Khan (d.1229 -1241), atât dinastia Jin cât și dinastia Xia de Vest au fost cucerite de către forțele mongole. Mongolii au invadat și Coreea, Califatul Abbasid din Orientul Mijlociu, și Rusia Kieveană. Mongolii au fost la un moment dat aliați cu Song, dar această alianță a fost ruptă atunci când Songul a recucerit fostele capitale imperiale: Kaifeng, Luoyang și Chang'an, la prăbușirea dinastiei Jin. Liderul mongol
Dinastia Song () [Corola-website/Science/303944_a_305273]
-
Mesopotamiei. Politica de cuceriri a fost continuată de fiul său Nūr ad-Dīn care în 1154 a cucerit Damascul. Unul dintre generalii săi - Șalăḥ ad- Dīn - a fost trimis la Cairo unde a devenit vizir al fatimizilor. În 1172 a dezintegrat califatul fatimid și a preluat conducerea, recunoscând și reinstaurând autoritatea califului abbasid de la Bagdad, numele acestuia fiind reinclus în rugăciunea de vineri. După moartea lui Nūr ad-Dīn a adăugat Siria musulmană, la conducerea căreia se afla fiul acestuia al-Șăliḥ, la teritoriile
Saladin () [Corola-website/Science/304130_a_305459]
-
Richard Inimă-de-Leu nu a reușit însă niciodată să cucerească Ierusalimul. Saladin a murit în 1193, teritoriul condus de el fragmentându-se rapid. Numele lui Saladin este menționat de Malek Chebel în contextul emancipării sclavilor din imperiul arabo- islamic, respectiv din califatul abbasid, sclavi militari proveniți în urma conflictelor din zonele limitrofe ale imperiului al căror statut s-a modificat radical odată cu înrolarea lor în armatele lui Saladin sau ale califului. Dinastia mamelucă a fost constituită dintr-o aristocrație războinică ce provenea din
Saladin () [Corola-website/Science/304130_a_305459]
-
influențat pozitiv relațiile dintre comunitatea musulmană și elitele evreiești. Pentru a contracara expansiunea ideologică propagată de șiiții ismailiți școliți în centrele principale fatimide, teologii musulmani au creat o rețea de școli de tip madrasa, care s-a extins în tot califatul, răspândirea acestor madrasale fiindu-le atribuită lui Șalăḥ ad- Dīn și descendeților săi.. Aceste școli au fost încurajate de vizirul selgiukid înaintea preluării puterii de către Saladin care a dus mai departe proiectul de dezvoltare și răspândire a acestora. În jurnalul
Saladin () [Corola-website/Science/304130_a_305459]
-
influenței bisericii nestoriene, susținută de perși. La sfârșitul secolului al VI-lea și începutul secolului al VII-lea, odată cu creșterea influenței politice bizantine în Caucaz, Biserica Albană și cea Georgiană au primit diofizitismul. După cucerirea Caucazului de Sud de către arabi, Califatul a urmat politica Sasanizilor în privința populațiilor creștine. Pentru a contrabalansa influența diofizitismului bizantin, Califatul a susținut varianta monofizită a creștinismului în Transcaucazia și Armenia. Convertind la islam o parte din poporul alban și sprijinind creștinismul monofizit, Califatul a realizat în
Albania Caucaziană () [Corola-website/Science/303971_a_305300]
-
secolului al VII-lea, odată cu creșterea influenței politice bizantine în Caucaz, Biserica Albană și cea Georgiană au primit diofizitismul. După cucerirea Caucazului de Sud de către arabi, Califatul a urmat politica Sasanizilor în privința populațiilor creștine. Pentru a contrabalansa influența diofizitismului bizantin, Califatul a susținut varianta monofizită a creștinismului în Transcaucazia și Armenia. Convertind la islam o parte din poporul alban și sprijinind creștinismul monofizit, Califatul a realizat în paralel o politică de îndepărtare ideologică reciprocă a popoarelor locale. Datorită contactului direct dintre
Albania Caucaziană () [Corola-website/Science/303971_a_305300]
-
Sud de către arabi, Califatul a urmat politica Sasanizilor în privința populațiilor creștine. Pentru a contrabalansa influența diofizitismului bizantin, Califatul a susținut varianta monofizită a creștinismului în Transcaucazia și Armenia. Convertind la islam o parte din poporul alban și sprijinind creștinismul monofizit, Califatul a realizat în paralel o politică de îndepărtare ideologică reciprocă a popoarelor locale. Datorită contactului direct dintre Georgia și Imperiul Bizantin, califatul nu a reușit să detașeze provinciile din Georgia de la unirea politică și ideologică cu Bizanțul. Califatul nu putea
Albania Caucaziană () [Corola-website/Science/303971_a_305300]
-
a creștinismului în Transcaucazia și Armenia. Convertind la islam o parte din poporul alban și sprijinind creștinismul monofizit, Califatul a realizat în paralel o politică de îndepărtare ideologică reciprocă a popoarelor locale. Datorită contactului direct dintre Georgia și Imperiul Bizantin, califatul nu a reușit să detașeze provinciile din Georgia de la unirea politică și ideologică cu Bizanțul. Califatul nu putea să permită însă unirea ideologică dintre Albania și Bizanț. Din cauză factorilor sus-numiți, în încercarea de a coordona activitățile populației creștine supuse
Albania Caucaziană () [Corola-website/Science/303971_a_305300]
-
creștinismul monofizit, Califatul a realizat în paralel o politică de îndepărtare ideologică reciprocă a popoarelor locale. Datorită contactului direct dintre Georgia și Imperiul Bizantin, califatul nu a reușit să detașeze provinciile din Georgia de la unirea politică și ideologică cu Bizanțul. Califatul nu putea să permită însă unirea ideologică dintre Albania și Bizanț. Din cauză factorilor sus-numiți, în încercarea de a coordona activitățile populației creștine supuse și pe cele ale bisericii, Califatul arab, a încurajat convertirea Bisericii Albane la monofizitism și a
Albania Caucaziană () [Corola-website/Science/303971_a_305300]
-
provinciile din Georgia de la unirea politică și ideologică cu Bizanțul. Califatul nu putea să permită însă unirea ideologică dintre Albania și Bizanț. Din cauză factorilor sus-numiți, în încercarea de a coordona activitățile populației creștine supuse și pe cele ale bisericii, Califatul arab, a încurajat convertirea Bisericii Albane la monofizitism și a supus-o din punct de vedere ierarhic prelaților monofiziti armeni, cu mult mai mulți influenți (anul 705). Populația Albaniei de dinainte de invazia turcilor era compusă din albani caucazofoni (triburile gargar
Albania Caucaziană () [Corola-website/Science/303971_a_305300]
-
Sassanide și la sfârșitul Zoroastrismului. De-a lungul timpului, majoritatea iranienilor s-au convertit la Islam. În secolul al IX-lea apare limba persană modernă (sau Farsi), scrisă cu caractere arabe. Până în secolul al XIII-lea ca urmare a declinului Califatului islamic se ridică la putere dinastia Selgiuc Turcă. În 1220, Iranul condus de dinastia Khwarezmian este invadată de forțele mongole conduse de Ginghis Han. După moartea acestuia, Iranul este condus de câțiva conducători mongoli. Hulagu Han fondează în 1256 Ilhanatul
Istoria Iranului () [Corola-website/Science/304399_a_305728]
-
În 635 EC, regiunea, inclusiv Ierusalimul, au fost cucerite de către arabi și au rămas sub control musulman arab sau turc, cu o paranteză creștină cruciată, pentru următorii 1300 de ani. Controlul regiunii a fost transferat în următorele șase secole între Califatul Umayyad, cel Abbasid și state ale cruciaților, înainte de a fi cucerită de sultani mameluci începând cu 1260. În 1516, regiunea a fost cucerită de Imperiul Otoman și a rămas sub dominație turcească până la începutul secolului al 20-lea. Răspândiți în
Israel () [Corola-website/Science/298002_a_299331]
-
În ciclul neterminat "Din bătrâni", Slavici, inspirat de munca sa la documentele Hurmuzachi, se apleacă asupra romanului istoric și acoperă perioada nebuloasă a secolelor VI - IX a istoriei noastre, conturând o vastă frescă istorică, acoperind zona de la crestele Bucegilor până la califatele arabe din Asia Mică. Narațiunea este o încâlcită lecție de istorie, iar viața personajelor se complică inutil și la suprafață cu disputele teologice ale epocii. Slavici istoricul intră în dispută cu Slavici cunoscătorul de oameni, dar ciclul este net superior
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
cnezatelor rusești. În vestul Franței au întemeiat un ducat din care au plecat fondatorii dinastiei normande din Anglia și ai regatelor din sudul Italiei (Sicilia și Neapole). Asia Unele regiuni ale imensului continent asiatic au devenit dezvoltate (India, China și Califatul arab). Orașele erau mult mai populate, iar economia avea caracter monetar. În Asia s-au inventat praful de pușcă, în Arabia, busola, tiparul și hârtia în China. Religia arabilor, predicată de Mahomed se numea islam, fiind răspândită în nordul Africii
Evul Mediu feudal () [Corola-website/Science/311877_a_313206]
-
și al XV-lea, era închis cu ziduri, iar poarta sa era blocată pe timpul nopții. Paznici creștini vegheau ca nici un evreu să nu iasă după căderea nopții sau în timpul marilor sărbători creștine. Când puteau ieși, evreii erau ca și în califatul musulman, obligați să poarte semne vestimentare distinctive, ei fiind în timpul acestor ieșiri supuși adesea la manifestări de dispreț și atacuri fizice. Pe măsura ce populația în interior creștea, viața devenea din ce în ce mai insuportabilă, sărăcia și maladiile făceau ravagii; descrierile istorice sunt
Ghetou () [Corola-website/Science/312384_a_313713]
-
زيد حنين بن إسحاق العبادي ’Abū Zayd Ḥunayn bin ’Isḥăq al-‘Ibădī; cunoscut în latină că Johannitius) (809 - 873/877) a fost un faimos savant, medic, filozof și traducător de origine asiriana, unul dintre cei mai mari învățați din perioada Califatului abbasid (750-1258). Este cunoscut mai ales pentru activitatea sa de traducere din greacă în arabă a unor lucrări științifice, pentru care arabii l-au supranumit "șeicul traducătorilor". Autorul arab al-Qifțī (cca. 1172-1248) l-a considerat pe Ḥunayn drept "un izvor
Hunayn ibn Ishaq () [Corola-website/Science/312448_a_313777]