785 matches
-
162 Această distincție teoretică simplistă între, pe de o parte, funcționalul-narativ și, pe de altă parte, calificativul-descriptiv nu rezistă la analiza textelor produse efectiv. Cu toate că predicatele funcționale par să satureze narativul, nu reprezintă totuși singura componentă: în orice moment, predicate calificative se pot insera în povestire sub forma unor micropropoziții descriptive. De asemenea, vom vedea că predicatele funcționale pot să apară în secvențe descriptive. În plus, vom constata că un predicat funcțional nu are întotdeauna în mod necesar o funcționalitate de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
termenii de "narativizare" și "temporalizare". Singurul criteriu de progresie temporală nu este totuși suficient pentru a defini POVESTIREA. Într-adevăr, pentru ca să avem POVESTIRE avem nevoie de: un actor (A) constant (cel puțin unul); predicatele X și X' definind A (Pr calificativ sau funcțional) în t1 și apoi în tn; o succesiune temporală: t1 → tn; o transformare a predicatelor X și X' într-un sau în cursul unui proces; o logică singulară în care ceea ce urmează apare ca fiind cauzat de (post
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
remarcă faptul că Ponge își construiește descrierea utilizînd propoziții care, fie asigură lizibilitatea, fie bruiază referința. Primele au forma unor propoziții de punere în situație (ploaie, cîmpuri, heleșteu) oferind informații asupra mediului de viață al animalului sau propoziții-proprietăți de tip calificativ (gușată) sau funcțional (se ițește, se aruncă, respiră) caracteristice animalului descris. Celelalte prezintă animalul în linie oblică sau indirect prin intermediul asimilărilor metaforice deschise către cunoștințe comune legate de proprietățile animalului (mică cît un pumn) sau părților componente (îmbrăcată în piele
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
2) Observarea a trei strategii de inserție a descrierilor în povestire (de tipul a vedea, a spune, a face). 3) Rescrierea primelor descrieri alegînd unul din aceste trei moduri. Prima versiune Nava spațială apare ca o serie adițională de predicate calificative și funcționale. Nava era din elastoțel, un amestec de materie elastică solidificată cu oțel și totuși foarte suplă. X 123 T2 avea două rezervobombe reglabile și șase reactoare laterale. Sistemul de protecție era nemaiîntîlnit. Putea fi expus la mai mult
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de semnificant, acesta "este tratat că o configurație". Autorul argumentează: "Conținuturile apar numai sub formă de cuvinte, fraze sau interjecții. În comunicarea gestuala verbul este implicit, este natura lui "a fi", nu "a face". Enunțul apare că un enunț atributiv, calificativ și nu predicativ. Asistăm deci la incapacitatea (s.n.) gestualității comunicative de a produce prin esență să enunțuri despre lume sau despre oameni 64. Eforturile specialiștilor îndreptate spre definirea gesturilor au fost semnificative, iar numărul enunțurilor rezultate din aceste eforturi, pe
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ Motivele concrete pentru care una sau mai multe dintre oferte au fost respinse ca urmare a considerării prețurilor prezentate ca fiind neobișnuit de scăzute (dacăeste aplicabil). În urma evaluării ofertelor au reieșit urmă toarele: Nr.crt. Denumire operator economic Calificativ Decizie 1. 2. 3. (Pentru "calificativ" se menționează: oferta neconformă/inacceptabilă/admisibilă) În urma aplicării criteriilor de atribuire au r ezultat următoarele: Nr.crt. Denumire operator economic Ierarhie 1. 2. 3. CAPITOLUL V ATRIBUIREA CONTRACTULUI DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ Văzând cele de mai
GHID PRACTIC PENTRU ACHIZIŢII PUBLICE by Ş.l. dr. ing. ADRIAN ŞERBĂNOIU jr. CĂTĂLINA ŞERBĂNOIU () [Corola-publishinghouse/Science/1191_a_2364]
-
de a accepta un dat (politic, ideologic, cultural etc.) și, în mod complementar, pretextul colportării unei alternative axiologice cu care autorul/autorii se identifică. În ceea ce privește schema actanțială a enunțării performative (J.L. Austin), enunțul se transformă în denunț, prin uzanța verdictivelor calificative și imperative, iar destinatarii (net diferențiați într-un schimb polemic direct și concret) dobândesc un statut interșanjabil. Dacă, într-o confruntare deschisă și principială, publicului (destinatar 1) îi este atribuit rolul de instanță critică evaluativă, iar preopinentului (destinatar 2) i
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cu aceeași dexteritate, versul și proza; el înțelege, cu o egală siguranță, niciodată dezmințită, toate ramurile de artă tot ce e mare bun adevărat și frumos!". La Arghezi, intenția descalificantă este abil sugerată de alăturarea nepotrivită a celor trei termeni calificativi, în care primii doi (poet și critic) trimit la talent și vocație, iar ultimul (biciclist) la automatismul deprinderilor motrice sau, mai subtil, la abilitățile culturaliștilor-echilibriști pentru care mersul pe bicicletă a devenit o bagatelă. Iată, la aproximativ două decenii distanță
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
prenume (Calotă, Dragotă, Capotă, Neagotă etc.), și se regăsesc în nu me roase nume de sate (Albota, Balota, Dobrota, Probota, Bîrzotești, Căpotești, Negotești etc.). Secvența finală a (< ă) este specifică toponimelor. Sufixul -otă este de origine slavă, trecînd de la adjective calificative la hipocoristice, extrase din antroponime compuse, cărora le conferă o nuanță de alint (Dragotă < Drago, extras din Dragomir, + -otă etc.). Romînii au „înțeles“ mecanismul și l-au aplicat și ei unor nume romînești (Albu+ -otă > Albotă, Șerbu+ -otă > Șerbotă etc.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pildă, a presupus că Înclinația spre violență a lui White și natura inerent violentă a misiunilor s-ar putea dovedi o combinație dezastruoasă). S-a dovedit că nu este cazul și sînt În măsură să-i dau polițistului White note calificative la toate categoriile de evaluare. În repetate rînduri a dat dovadă de un curaj de-a dreptul spectaculos. Doresc ca, prin exemple, să amintesc cîteva situații În care comportamentul lui White s-a dovedit mult peste cerințele postului. 1. 8
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
mult regretatei "Presa", o invenție foarte comodă și ingenioasă altfel, dar de care demnitatea oprește pe oricine de a se bucura, când are, se înțelege, demnitate. Ne vom mărgini dar a reproduce în întregul lui discursul foarte remarcabil, și acest calificativ i-l acordă chiar membrii majorității, pe care l-a rostit ieri d. Lahovari. D. N. Ionescu a luat al treilea cuvântul, după cum era înscris. D. Ionescu, continuând în ședința de seară, dezvoltă mai întîi argumentările d-sale că în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de-a dreptul infinit, vărsându-se dintr-un adevărat corn al abundenței. „Delir cosmic”, „abuzivă feerie în haos”, „frenezie rimbaldiană a imaginii”, „lirism de feerie cosmică, de halucinatoare persistență a plasticii”, „joc neostenit al artificiilor”, “înalte tonuri de odă” - erau calificativele date, bunăoară, de Pompiliu Constantinescu în recenzia sa, - și ele numesc cu justețe trăsăturile fundamentale ale acestei poezii. „Incantația” e pentru Voronca sinonimul stării de exaltare, de frenezie a imaginației, provocată aici de sentimentul iubirii, explozie a fanteziei spre toate
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
spațiile punctate: Prima unire a Țărilor Române a înfăptuit-o ..............., în anul...... . Unirea ........ cu ......... în 1859, a bucurat neamul românesc. Visul Marii Uniri s-a împlinit la ......... prin unirea ............ cu România. Se prezintă modelul rezolvat pentru autoevaluare, ca și corespondența calificativ / nr. de răspunsuri corecte. Calificativ Nr. de răspunsuri corecte FB 6 B cel puțin 4 S cel puțin 3 B. După descriptorii de performanță Clasa: a II-a Obiect: Matematica Obiectivul evaluat: Să rezolve probleme în care intervin adunări și
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
scurt 3. Utilizarea cuvintelor noi în enunțuri proprii 4. Respectarea ortografiei cuvintelor și a punctuației în scriere 5. Scrierea lizibilă și îngrijită Exemplul III GRAFIC DE AUTOEVALUARE Disciplina: Educație plastică Clasa: a IV-a Succesiunea probelor (date calendaristice) Aspecte urmărite Calificative Exemplul IV SCARĂ DE CLASIFICARE -autoevaluarea participării la lecții Frecvența Nr. crt. Indicatori rar uneori deseori totdeauna 1. Cât de des am participat la discuții? 2. În ce măsură răspunsurile au fost corecte? 3. Am dat dovadă de originalitate în exprimare? 4
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
proba de evaluare a competențelor digitale”. c) În diapozitivul 2 inserați un tabel cu 5 coloane și 6 rânduri. Scrieți în linia antet următoarele câmpuri: Nr. crt, Nume și prenume, Clasa, Punctaj, Calificativ. d) Completați tabelul cu date fictive. Câmpul calificativ completați-l în funcție de punctaj astfel: 0-25 puncte - utilizator începător 26-50 puncte - utilizator de nivel mediu 51-74 puncte - utilizator avansat 75-100 puncte - utilizator experimentat e) În diapozitivul 3 inserați o diagramă în care să reprezentați grafic punctajul obținut. f) În diapozitivul
APLICAŢII DE LABORATOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT. In: PAULA MAXIM APLICAŢII DE LABORATOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT EVALUARE A C OMPETENŢELOR DIGITALE by Iuliana Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/359_a_589]
-
calificare (adesea) depreciativă (2.4.2) și ca marcă globală a distanțării ironice, la nivel enunțiativ (2.4.3). Evoluția valorilor nu e foarte clară; dacă distanțarea poate fi convertită deopotrivă în politețe și ironie, e cert că și valoarea calificativă a structurilor de tip de-alde (2.3) a intervenit în diferențierea semantico-pragmatică a uzurilor, influențându-le. 2.4.1. Utilizarea populară și regională Valoarea individuală a lui alde, foarte vie și azi (chiar în expansiune, în textele scrise), este
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
SUBSTANTIVIZĂRII ADJECTIVULUI Problema diferențelor semantice și referențiale dintre adjectiv și nume e foarte veche și dezbătută în literatura de specialitate. Substantivul este un concept care decupează ocurențe specifice în universul referențial. Adjectivul în schimb nu beneficiază de referință proprie. Tipul calificativ reprezintă un concept descriptiv, caracterizant; adjectivul denotă proprietăți ale unor referenți deja constituiți. Tipul secund, categorial nu denotă proprietăți inerente numelor adiacente, ci îndeplinește în cadrul grupului nominal în care apare o funcție de identificare, de clasificare, de restrângere a predicației. Așadar
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
descriptiv, caracterizant; adjectivul denotă proprietăți ale unor referenți deja constituiți. Tipul secund, categorial nu denotă proprietăți inerente numelor adiacente, ci îndeplinește în cadrul grupului nominal în care apare o funcție de identificare, de clasificare, de restrângere a predicației. Așadar, adjectivul, fie el calificativ sau categorial, poate participa la descrierea unui obiect, dar această descriere este referință numai dacă adjectivul se comportă substantival. Doar prin recategorizare (un pur, sublimul, săracii, un demisec), adjectivul poate determina direct ocurențe particulare. Adevărata transformare - arată și Guilbert (1975
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
Adevărata transformare - arată și Guilbert (1975: 74) - nu este reprezentată de schimbarea de categorie gramaticală, din adjectiv în substantiv, ci de autonomizarea formei. Sunt aproape automat substantivizabile și nu pun probleme de decodare semantică adjectivele cu suport [+ Uman], fie ele calificative sau categoriale 8. Unitățile pot desemna însușiri pozitive (inteligenții, frumoșii, cochetele) sau negative (avarul, proștii, lașii, urâții), anumite aspecte fizice (pistruiatul, ochioasa, creola), aspecte legate de vârstă (micuța, tânărul) sau statutul social/profesional (săracii, bogatul, amărâta, publicitarii), rase umane (albii
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
departamentul/sectorul judiciar] Tânăra urmase o postliceală sanitară [o școală postliceală] Sala de periodice nu este accesibilă azi [publicații periodice] Își serbează onomastica destul de restrâns [ziua onomastică]. Contextelor anterioare, în care apar adjective categoriale, le adăugăm un exemplu de adjectiv calificativ, flagrant din structura inițială flagrant delict: Reșițeanul a sesizat procurorii Direcției Naționale Anticorupție, care au realizat un flagrant ("Gândul", 2006) În baza unor informații furnizate de IGPR, românii au fost supravegheați încă de la intrarea pe teritoriul spaniol, ceea ce a permis
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
argint, prin S. I. la bârnă și una de bronz, prin aceeași gimnastă, la individual compus (JN, 2006). Monosemici, termenii se caracterizează prin absența unor eventuale conotații care să permită variabile interpretative. În competițiile de tenis se pot repera adjective calificative substantivizate 26: Rusoaica a câștigat cu o scurtă la fileu Acest jucător are un lung de linie imbatabil. Deși riscul confuziilor este mic în aceste situații, așa cum am arătat, termenii se caracterizează printr-o relativă lipsă de transparență, fiind inaccesibili
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
martor) Un arbore care își risipește frunzele într-un fel numai [al lui] (Ana Blandiana, Calitatea de martor) Noi ne putem cerceta, numai [alții] ne văd (Ana Blandiana, Calitatea de martor) * un grup adjectival al cărui centru este un adjectiv calificativ sau categorizant: Frunzele lui... eu le-am văzut numai [gălbui, galbene, aurii, luminoase, roșietice, purpurii, întunecate, stinse, brune], eu le-am văzut numai [angajate] în existențiala devenire care le face să parcurgă nuanțele flăcării, să se aprindă, să pâlpâie, să
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
uzul propriu-zis al tiparului la nivelul unei categorii foarte dinamice de vorbitori, adolescenții (frecvență și productivitate). 3.1. Studiul corpusului 3.1.1. Comportamentul sintactic Ambii constituenți pot fi modificați prin adjective. De multe ori alegerea este relativ liberă, adjectivele calificative și unele adjective categoriale însoțind fie primul component, fie pe cel de-al doilea 4. Adjectivele deictice și cele posesive se asociază cu N1: Becali e o jigodie agramată de machidon care a crezut că dacă pune un alt machidon
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
și brunetă (www.utilecopii.ro/forum, 2007) Dar ea, amazoana, vexată că mizeria mea de Passat "secandhendî" cerșește un loc în fața-i, dă bice la caii-putere (AC, 14, 9-15 aprilie 2008). Dacă N2 este un nume propriu de persoană, adjectivul calificativ și adjectivele deictice însoțesc automat elementul din prima poziție: Oare dobitocul ăsta bețivan de Voronin a auzit de Pactul Ribbentrop Molotov? Un nemerinic comunist jigodia asta împuțită de Voronin (www.ziare.com, 2007) Dacă până și fripturistul ăla mitocan de
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
cazul determinanților (articol sau adjectiv demonstrativ) și al cuantificatorilor, acordul se face numai cu N1: un [masc/neutru] jaf [masc/neutru] de mașină [fem], această [fem] porcărie [fem] de articol [masc/neutru], două [fem] urâtanii/frumuseți [fem] de băieți [masc]. Calificativele și posesivele se acordă în gen cu elementul cu care se grupează: namila [fem] asta [fem] de om [masc] afurisit [masc] vs namila [fem] asta [fem] afurisită [fem] de om [masc]; acest [masc] maimuțoi [masc] de fată [fem] îngâmfată [fem
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]