367,536 matches
-
Chris Columbus, popularul cineast, primele patru volume (tipărite în 110 milioane de exemplare și traduse în aproape 50 de limbi străine printre care și româna) nu mai reprezintă o inițiere doar în tainele magiei, ci și ale educației de bună calitate. Erou este un puști orfan, interpretat cu farmec indicibil de către Daniel Radcliffe, care glisează - la propriu - dintr-o contemporană lume pencilensiană (sic) într-un univers fantastic al unei epoci revolute ce uzează însă de cele mai extravagante tehnologii, cu un
Carte - film - carte by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15432_a_16757]
-
Este o excepție? Doresc să sper că nu. Evoluția orchestrala este atent coordonată prin strădania tânărului dirijor clujean Adrian Morar; este o fericită achiziție pentru scenă bucureșteana de operă! Cvartetul vocal al soliștilor a avut o evoluție unitară de bună calitate. Particularizări? Cu excepția unui accident, acută din ultimul act, soprana Roxana Briban a etalat o ținută muzicală excepțională, cea mai bună din câte a putut fi auzită în ultima vreme; cunoașterea stilului, suplețea vocii, finețea atacurilor, a filajelor vocale, denotă condiția
Simbol efemer by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15431_a_16756]
-
Kremnitz, dar chipul Veronicăi le-a șters repede urma. Fața ei, Virginia Gruber scria: „Mama a fost plină de viață, plină de farmec, frumoasă, doamnă perfectă și avea o voce superbă. În societatea aleasă pe care o vizită, din cauza acestor calități superioare, făcea umbră Întotdeauna În jurul celorlalte femei”. Nemuritoarea muză eminesciană s-a născut În Năsăudul ardelean În ziua de 22 aprilie 1850, În același an În care la Ipotești s-a născut „Luceafărul poeziei românești”, Mihai Eminescu. Tatăl Veronicăi, Ilie
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
din capul locului ce valoare au. Ea l-a numit pe Eminescu poetul-geniu, Înaintea altora, cam În același timp cu Maiorescu, dar cu mai multă fervoare. Chiar numai pentru intuiția ei fără greș, ar trebui să Îi recunoaștem inteligența și calitatea gustului artiștic. Eminescu, Îndrăgostindu-se de frumoasă, spirituală, cultivata Veronica, cea plină de mister și poezie, romantică și provocatoare, Își va Întrerupe studiile și se va Întoarce la Iași ca să fie aproape de „dulcea minune”, „Îngerul blond”. El Îi dedică poezii
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
celor trei compozitori români. Ea mă ajută să înțeleg pozițiile creatorilor numiți și mă încurajează să realizez o paralelă între cele trei concepții. De trei ori fascinați de timp - desfășoară lumi sonore în cadrul lui, îi reflectă durerile și îi surprind calitatea - autorii citați fac parte din trei generații diferite ale muzicii românești. Anatol Vieru scrie Clepsidra I în 1968, apoi Orologii în 1970. Este un moment al articulării unei concepții stratificate asupra timpului: un continuum sonor cu diferite încifrări simbolice curge
Gnomoni, clepsidre și ceasuri by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15457_a_16782]
-
Lucrările sale recente se articulează în cadrul ciclului numit "Stările timpului și spațiului". Fiecărei ore a zilei și nopții îi corespunde o anumită piesă muzicală. Este limpede că la Nemescu nu este vorba despre ora măsurată de ceasornic. Timpul capătă aici calitatea dată de cadranul solar prin umbră. Căci ce sunt tăcerile meditative care individualizează fiecare opus al acestui ciclu, decât umbre inaudibile ale sunetului? Concepută pentru un tip de audiție ritualică, muzica de pe discul Electrecord - cuprinzând Quindecimortuorum și Negantidiadua - răsare dintr-
Gnomoni, clepsidre și ceasuri by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15457_a_16782]
-
iterativ și spiralat. Iată pe scurt caracteristicile muzicilor celor trei compozitori: timp linear la Anatol Vieru, timp ciclic la Doina Rotaru, netimp la Octavian Nemescu. în termenii lui Jünger: nisiparniță, inimă, gnomon. Se cuvine evidențiată, pentru cele două CD-uri, calitatea deosebită a înregistrărilor și interpretării de înaltă clasă a ansamblurilor Contraste, Violoncelissimo, Orchestre Française de Flutes, Tokio Philharmonic Orchestra și a dirijorilor și soliștilor Aurelian Octav Popa, Dorel Pașcu Rădulescu, Marin Cazacu, Pierre Yves Artaud, Pierre Alain Biget, Norichika Iimori
Gnomoni, clepsidre și ceasuri by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15457_a_16782]
-
notelor", alergările în prezent și în trecut, reconstituirile analitice, identificările relevante și, pînă a ajunge la ele, însușirea autorilor lor de a epuiza informarea și argumentele, logica interpretărilor, prin care "notele" ajung să provoace la lectură ca o bibliotecă de calitate, mă îndreptățește să revin asupra subiectului. Beneficiind acum de un nesperat spațiu pentru atît de necesarele exemple, încerc să demonstrez că în realitate se poate vorbi despre monumentalitatea epică a mai sus numitei ediții. Sfîrșeam cronica, aruncînd o nadă pentru
Monumentalitatea epică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15424_a_16749]
-
manifestă simultan două tendințe: una integratoare, care ar putea duce în cele din urmă la crearea unei noi identități europene și alta de redescoperire și cultivare a identităților naționale. Astfel schematizat, demersul autoarei pierde mult în ceea ce reprezintă una dintre calitățile aceste cărți și anume atenția la detaliu, la nuanță, consemnarea sfumaturilor, chiar și atunci când ne aflăm pe teritoriul arid al unor concepte. Și, în acest caz, exemplele sunt numeroase. Bunăoară, plecând de la constatarea că în Europa ultimelor două războaie mondiale
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
extraordinari" nu m-am putut opri să constat: Extraordinari, însă cârpiți în fund! Când un profesor universitar este normat cu o sumă ce oscilează între trei milioane două sute de mii și patru milioane opt sute, în funcție de vechime și nu de eventuale calități, extraordinar e doar faptul că ei își pot plăti autobuzul pentru a ajunge la cursuri. Cum să pretinzi unui lumpen-educator performanță, când amărâtul de salar nu-i ajunge nici de pâine, darmite să-și cumpere cărți? O să mi se spună
Pegra cu grade by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15438_a_16763]
-
evident, legătură cu tentativele de alcătuire a unei limbi universale. Date fiind dimensiunile copleșitoare ale unui astfel de corpus, cercetătorul a procedat printr-o "decimare ponderată": și-a îndreptat atenția asupra acelor proiecte care i s-au părut exemplare, prin calități sau prin lipsuri, pentru restul trimițînd la lucrările anumitor perioade sau anumitor autori. Și așa însă, fără a avea pretenția exhaustivității, lucrarea este totuși foarte ambițioasă, densă, și cu atît mai incitantă, cu cît au fost luate adesea în calcul
Babel by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15469_a_16794]
-
versuri cu ritm și măsură variabilă, dar cu rimă perfectă; aceasta din urmă dă un aer carnavalesc întregii succesiuni, conferind o cursivitate stranie unei lumi haotice ("E.timpul ofertelor care pun lumea în mișcare! / Vând TV color cu mici defecțiuni, calitate germană./ Vând pisicuță persană. Cumpăr mașină de despuiat porumb, capacitate mai mare"). Nu lipsește ingambamentul: "Neglijat, curat, pedant, finuț, doresc să vă cunosc în față la La dolce/ Vita, str. I. I. de la Brad, la ora 19.30, cu ochelari
Poezie și limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15499_a_16824]
-
Emil Cioran. între foarte multe articole, cărți și conferințe, mult mai multe decât mă așteptam, mărturisesc că am fost captivat de studiul Martei Petreu numit Un trecut deocheat: Schimbarea la față a României, apărut acum trei ani. Cartea are multe calități, este foarte detaliată și sintetizează sursele existente, dar cea mai interesantă este partea finală, pe care Marta Petreu a scris-o cu o creativitate cu adevărat scriitoricească. Un trecut deocheat... examinează două aspecte: în ce măsură a simpatizat Cioran cu mișcarea legionară
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
Ioana Popescu, e acela că "ei nu s-au aflat niciodată în pericol de a tăia altfel pîinea, cu alte cuvinte, că fotografiile lor nu sînt rezultatul unei înțelegeri greșite a realității pe care ne-o comunică". în egală măsură calitatea de document a fotografiilor depinde de jocul așezării imaginilor, așa cum îl propune specialistul, și de ochiul cu care privitorul citește acest joc. Privește! - invitația din titlul cărții - comportă mai multe nuanțe decît ai crede la început. Nu ne aflăm în fața
A citi / a privi by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15490_a_16815]
-
a ultimilor ani ne-a oferit mai cutremurător și mai convingător ", își clama în termeni superlativi verdictul nimeni altul decît Marcel Reich Ranicki, precizînd că anumite pasaje ale nuvelei i-au stors lacrimi. Chiar dacă elementul lacrimogen rămîne discutabil în evaluarea calității estetice a literaturii, el este demn de luat în seamă în cazul lui Reich Ranicki. P.S. Aflu, înainte de a expedia manuscrisul la redacție, că nuvela În pas de rac va fi ecranizată.
Günter Grass și "Titanicul german" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15506_a_16831]
-
propria condiție - de pui de om hărăzit să se miște greu, ca într-o continuă zbatere de pa-săre rănită - , copilul aduce un adevăr și o autenticitate răvășitoare; paradoxal, el e un personaj memorabil în sine, dincolo de ficțiunea propriu-zisă. Ma-rea calitate a filmului e tocmai inocența știutoare a acestui copil, miraculoasa demnitate cu care își trăiește handicapul. Ideea - bună - a scenariului (scris de Răsvan Popescu și de regizor) e aceea de a pune într-o continuă balanță dramaturgică forța secretă a
Cinema cu handicap by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15504_a_16829]
-
-l aibă lângă dânsul, în campanie electorală pe dramaturg, nu înseamnă că acesta a avut și a ratat vreo șansă în aria, aparent așa de primitoare, a politicii. Era momentul moșierilor, primilor posesori de diplome universitare din străinătate, al avocaților - calitate care i-a ușurat succesul pe această scenă lui Barbu Delavrancea. Proletariatului intelectual nu i se putea acorda nici un rol în fericita Românie a votului cenzitar. În perioada interbelică, excluzându-l pe Nicolae Iorga, autor de drame istorice, de numeroase
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
e totuși dintr-o generație mai tînără, a început cu o polemică. Am avut niște observații de făcut la un articol al lui, el mi-a răspuns... În revista "22" parcă... Exact. Asta nu m-a făcut însă opac la calitățile pe care el le dovedise deja, și pe care le-a confirmat ulterior. Pînă și mobilizarea cvasi-isterică a criticilor săi (nu vreau să devin paranoic la rîndul meu și să vorbesc de un comando exterminator) dovedește relieful, anvergura lui Patapievici
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
sînt atenți la rigoarea și la interesul excepțional, după mine, al părții istorice, de la început. Strategic, poate că această comasare a fost o opțiune neinspirată. De-a lungul timpului am avut cu Horia Patapievici divergențe de ordin politic. Horia are calitatea, dar și defectul, că recurge prea repede la absolut. Stă bine - ca să zic așa - cu absolutul. Are întotdeauna fermitatea unui punct de vedere extrem de tranșant, de impozant și intervine cu o grilă absolută în teritoriul de obicei plin de semitonuri
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
trebuie să recuperăm bunul obicei de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori dispariția! Și fără a te simți jignit personal cînd altul e de altă părere... Da, și fără să devenim opaci la ceea ce este calitate reală la omul respectiv. Cartea lui Horia Patapievici se pretează la o amplă dezbatere publică. E un inventar aproape complet al temelor fierbinți ale lumii de azi. Multe dintre acestea ar fi meritat discutate cu seriozitate, dacă s-ar fi
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
numai pentru sine, Cuvântul înainte se resimte de apăsarea întrebării de lungă durată provocată de încălcarea acestei "pudori". "Răspunsul aparține cititorului, istoricului literar de azi și de mîine. Cît despre risc, evident mi-l asum singură", scrie Monica Lovinescu, în calitatea sa de moștenitoare testamentară a manuscriselor lovinesciene, întrucît actul oficial nu conține nici o specificare în privința "jurnalului". "Este o dată în istoria literaturii naționale" consideră pe drept cuvînt Virgil Ierunca în introducerea la fragmentul din Caete de Dor. Și tot aici el
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
de-un glonte în cap. își imaginează cineva că incompetenții aduși în parlament sau în funcții de conducere cu pluta fidelității față de partid și-a fățărniciei multilateral dezvoltate cedează, cu una cu două, imensele avantaje ale poziției neacoperite de vreo calitate sau merit anume? Această tendință e tot mai evidentă, fie și numai dacă numărăm prezențele publice ale ministrului integrării, d-na Puwak, de la începutul mandatului și de azi. Dacă în primele luni ale lui 2001 nu era săptămână în care
Pamflet strict secret by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15531_a_16856]
-
după cum opinează exegetul său, ca factura conferinței cu pricina să fie foarte apropiată de exercițiile fantast-asociative din Universul poeziei: Masa e patrupedă, aparține deci faunei domiciliului. Sînt cîteva divinități tutelare ale casei care au căpătat de mult în subconștientul nostru calitatea animală. Scaunul reprezintă un cal simplificat. Sub formă de fotoliu, stînd în salon, locul muzeal al casei, se bucură de o mare favoare la lirici (...). O mobilă capitală este oglinda. Fiind un cristal major și un lac înghețat, combină efecte
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
a lui Câmpeanu a luat sfîrșit în anii '50 și, prin articolele și cărțile publicate în Occident (a se remarca Sociology of the Stalinist Social Order), a devenit un critic dur al sistemului. Cu o formație de sociolog, în care calitate a fost profesor universitar, a lucrat în Televiziunea Română, la Centrul Independent de Studii Sociale și ca director de studii la École des Hautes Études en Sciences Sociales, Pavel Câmpeanu reușește să îmbine în Ceaușescu: anii numărătorii inverse propriile amintiri și
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
acumulare ceața se destramă, izbîndește lumina și enigmele se rezolvă. Nu este însă așa, e tocmai invers, cu cît are întîietatea faptul precis cu atît crește și confuzia. Pe această contradicție a scontat și autorul, construind rafinat caractere originale (de calitățile romanului în diversificarea tipologiilor mă ocup într-un alt articol). Peste intriga stufoasă, cu explicații limpezi, în ordinea concretului, se conturează un suprafundal cu noime nedivulgate. "Oamenii fac ceva, dar gîndesc la altceva", e o generalizare încă elementară pe care
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]