342 matches
-
iar fetițele aveau în păr flori de iasomie și salcâm uneori. Urma apoi pomana mare a Caloianului la care participau toți copiii, rareori și părinții acestora. Sarcina organizării revenea mămicilor noastre, iar tăticii supravegheau în tăcere. Mama a organizat ceremonialul Caloianului de două ori, mesele fiind pe cinste și cu o audiență foarte mare din partea noastră a copiilor. Totul era un amestec de arome și pregătit în consonanță cu cerințele vârstei noastre: sărmăluțe foarte mici și împăturite doar în viță stropite
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
ploaia, și cântau și oamenii mari, cu stare, care la sfârșit întindeau prosoape lungi, jos pe pământ, așezau brânză, măsline, șuncă și pâine și mâncam, după care ne întorceam în sat obosiți, dar cântând. Făceam noi, cum îi spune, - un Caloian din pământ humos, aduceam flori, îl împodobeam, îl puneam pe o scândură și plecam prin sat, și-l plângeam: „Ene, Ene, Caloene, deschide portițele, să curgă ploițele!” După ce ocoleam satul îl aruncam într-o fântână. Și, nu știu dacă mă
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului 8. Alexandru Georgescu - director general adjunct la Direcția dezvoltare, cercetare, ecologie din Ministerul Industriilor 9. Ștefan Al. Olariu - director la Direcția reglementări pentru protecția nucleară din cadrul Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare 10. Grigore Caloian - director la Direcția de reconstrucție ecologică forestiera din Departamentul pădurilor din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului 11. Speranța Ianculescu - director la Direcția strategii, legislație pentru �� protecția mediului, evaluare impact și avizare din Departamentul protecției mediului din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor
HOTĂRÎRE nr. 546 din 9 octombrie 1993 privind desemnarea reprezentanţilor părţii române în Comisia interguvernamentală româno-bulgara pentru protecţia mediului înconjurător şi a împuternicitului Guvernului pentru coordonarea aplicării măsurilor stabilite prin Convenţia dintre Guvernul Români ei şi Guvernul Republicii Bulgaria privind colaborarea în domeniul protecţiei mediului înconjurător. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109617_a_110946]
-
la păscut! Ca și cum n-ar fi de ajuns ce-și fac oamenii între ei, suntem amenințați cu o vară secetoasă, că și acel puțin de pământ lucrat să nu dea rod mulțumitor. Vor trebui să iasă copiii cu paparudele și Caloianul, să invoce ploaia, așa cum se făcea mai demult. Dacă nu este o manevră a cuiva, care are de tras sforile și de jumulit lumea amenințată de căldură (trebuie vândute stocurile de apă plată și minerală, pompele de extras apa de la
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nr. 28. 6. Circumscripția electorală nr. 6 - 7 Noiembrie - se delimitează astfel: La nord: calea Călărașilor (inclusiv) între intersecția str. Delea Nouă și sos. Mihai Bravu. La est: str. Apostol Mărgărit (inclusiv), str. Antilopei (exclusiv), str. Meșterul Manole (inclusiv), str. Caloian Județul pînă la intersecția cu str. Unității (exclusiv), calea Dudești (exclusiv), sos. Mihai Bravu (exclusiv), str. Laborator (exclusiv), sos. Vitan (exclusiv), str. Brindusi (exclusiv), str. Morilor (inclusiv) de la intersecția cu str. Bela Brainer (inclusiv), str. Calugareni (exclusiv). La sud: Splaiul
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
nr. 51 și 52, str. Stejarului (inclusiv) pînă la str. Bondarului (exclusiv), str. Dudești, pînă în dreptul blocului nr. 58 (exclusiv), calea Dudești (exclusiv) pînă la intersecția cu str. Unității. La vest: str. Unității - între intersecțiile cu calea Dudești și str. Caloian Județul -, str. Caloian Județul (inclusiv) str. Meșterul Manole (exclusiv), str. Antilopei (inclusiv) și str. Apostol Mărgărit (exclusiv). 9. Circumscripția electorală nr. 9 - Titan - se delimitează astfel: La nord: str. Războieni, b-dul Muncii (exclusiv) pînă la linia convențională despărțitoare de teritoriul
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
52, str. Stejarului (inclusiv) pînă la str. Bondarului (exclusiv), str. Dudești, pînă în dreptul blocului nr. 58 (exclusiv), calea Dudești (exclusiv) pînă la intersecția cu str. Unității. La vest: str. Unității - între intersecțiile cu calea Dudești și str. Caloian Județul -, str. Caloian Județul (inclusiv) str. Meșterul Manole (exclusiv), str. Antilopei (inclusiv) și str. Apostol Mărgărit (exclusiv). 9. Circumscripția electorală nr. 9 - Titan - se delimitează astfel: La nord: str. Războieni, b-dul Muncii (exclusiv) pînă la linia convențională despărțitoare de teritoriul comunei Glina. La
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
Bratu L. Apostu 1838. Bratu R. Ioan 1839. Bratu S. Aurel 1840. Bubulete P. Gheorghe 1841. Bucșa Ioana Petrea 1842. Bucșa S. Ion 1843. Bulancea I. Iordache 1844. Bulgaru I. Alecu 1845. Buture V. Maftei 1846. Călita N. Manolache 1847. Caloian I. Vasile 1848. Carte Putreda N. Gheorghe 1849. Cătana S. Gheorghe 1850. Cătana Ț. Toader 1851. Călin Gh. Anghel 1852. Cernat B. Vasile 1853. Cernat C. Ion 1854. Cherciu C. Neculai 1855. Chirac St. Tudor 1856. Chiriac I. Toader 1857
DECRET nr. 143 din 17 martie 2003 privind conferirea Medaliei Crucea Comemorativa a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
bată nasu, dracu’, fac și io o labă!” Mă primește același doctor tânăr, parcă mai amabil: deschisese plicul. Stau cocârjat lângă masa lui. Vede ecografia, se uită la trimiterea către spitalul cel mare. Nu-i mai dau alt plic. “Domnu Caloian, din păcate, nu avem paturi acum. Stați acasă și, dacă vă blocați, veniți înapoi.” “Cum să mă blochez, dom’ doctor, că abia mă mai piș?!” “Luați indometacin...” Mamă, ce baftă am! Plec spre centrul Capitalei cu Zubar: aveam un nepot
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
care prășeau porumbul „cu ziua” sau la stână, când ne venea rândul. Un capitol al cărții este afectat credințelor și practicilor religioase agricole: la semănat și secerat, la recoltat. Componente de origine creștină și precreștină, obiceiuri locale (cununa de spice, caloianul), procesiuni, incantații, invocarea garanților pentru o recoltă bogată, prilej de a pune În act organizații sociale de solidarizare, Înfrățire, Învățare de norme și cutume, o educație socială adâncă și completă, adresându-se minții și inimii deopotrivă. Ion Chelcea a aparținut
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
aceste nume: Adam Petre, Amărăscu Ștefan, Andreescu G.N., Atanasescu N., Aronovici D., Antonescu G., Acsente O. August, Alexescu I., Budu V., Bădulescu L., Băleanu N., Bălăescu D., Bărdescu Nic., Besnea I., Bernstein Sol., Berberianu I., Basilescu Elie, Biernaski I., Bolintineanu Caloian T., Brayer Adolf, Butea A., Butea G., Bucur Ion, Bărzănescu N., Buescu I.V., Braunstein S., Bistrițeanu Ion Nițulescu, Călinescu Mihail, Calalb A., Calalb V., Capeleanu N., Ciolac Mardari, Capitanovici Toma, Costăchescu Cr., Cristeanu Corneliu, Constantin Mihalache, Constan dinescu Nicolae, Constantinescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Deschideți porțile, Să curgă ploițele; Destupați pâraiele, Să curgă șiroaiele, Un răzor de vie, Ploile să vie! Un răzoi de usturoi, Să curgă șiroi!". În ritmul lui, încep să joace, iar sătenii îi stropesc cu apă și le dau bani. Caloianul ("Scaloianul", "Ienele") este tot un obicei ce-a fost practicat și la Costișa, de invocare a ploii. Când era secetă mare, se aduna un grup de copii, băieți și fete, se ducea la gârlă (la Humărie) pentru a lua humă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
rânduiala tradițională. Un copil juca rolul preotului, altul rolul dascălului. "Ienele" era așezat într-o mică cutie de scânduri, în formă de coșciug. Era lăsat să plutească pe Suceava cu lumânările aprinse. De-a lungul drumului, străbătut de convoiul cu Caloianul, copiii erau stropiți cu apă. După îngroparea Scaloianului se făcea pomana mortului (bucatele și coliva fiind pregătite de mamele copiilor și alte femei gospodine din sat). La Caloian se cântau versurile: "Iene, Iene, Scaloiene, S-a dus mă-ta în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Suceava cu lumânările aprinse. De-a lungul drumului, străbătut de convoiul cu Caloianul, copiii erau stropiți cu apă. După îngroparea Scaloianului se făcea pomana mortului (bucatele și coliva fiind pregătite de mamele copiilor și alte femei gospodine din sat). La Caloian se cântau versurile: "Iene, Iene, Scaloiene, S-a dus mă-ta în poiene, Ca să ie cheițele Să descui portițele, Roagă-te lui Dumnezeu Ca să i ea cheițele Să descui portițele Să curgă ploițele". Desigur, șirul obiceiurilor românești practicate de locuitorii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
popoarele turco-mongole timp de mai multe secole, suportând suveranitatea pecenegilor, cumanilor și tătarilor, alături de care au fost obligați să meargă în multe dintre incursiunile acestora. Este cunoscută colaborarea româno-cumană în timpul celei de-a patra cruciade când, alături de trupele lui Ioniță Caloianul, au participat cumanii. În lupta de la Adrianopol, din 1205, cumanii au început acțiunea, simulând un atac împotriva cavalerilor occidentali, după care au rupt-o la fugă. Cavalerii au crezut că i-au speriat pe cumani și au făcut imprudența să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au împins și ocupanții scaunului pontificat. Marea Schismă din 1054 a fost ignorantă de oamenii de rând, fiind o afacere între doi ierarhi - papa și patriarhul Constantinopolului, încât românii nu s-au simțit rupți de Roma. Peste două secole, Ioniță Caloianul, năzuind să obțină recunoașterea titlului de țar, s-a adresat lui Inocențiu al III-lea, căruia îi scria că el merită acest titlu ca urmaș al romanilor. Ruptura cu Roma s-a produs atunci când papa îi acordă regelui ungur Andrei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aveau față de el (N. Iorga, Veneția la Marea Neagră; p.291). Există așadar, o înrudire între familia Tzamplakon și Paleologi. Faptul că venețienii îl numesc pe Țamblac “Caloianis Valacus”, ne duce cu gândul la Asănești, la personalitatea cea mai importantă, Ioniță Caloianul (Caloianis Valacus s-ar putea traduce prin românul Ioniță cel Frumos). S-ar putea spune că venețienii nu își mai aminteau de Ioniță, pentru că așa cum spunea un istoric german, când noi nu știm ce știau oamenii din Evul Mediu, suntem
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nimic să fie! Bunul Dumnezeu să ne apere și să ne călăuzească pașii spre binele din noi și de lângă noi.” Între momentele de bine și de relaxare, de bucurie și împlinire, emoție și finalizarea acesteia, trebuie anunțat cu siguranță momentul „Caloianului ”, fără de care copilăria noastră ar fi fost mult prea săracă, i-ar fi lipsit poate „sarea și piperul” atât de necesare într-o bucătărie tradițională. Doamne, cu câtă nerăbdare așteptam Caloianul, cât de mult ne implicam și-n egală măsură
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
emoție și finalizarea acesteia, trebuie anunțat cu siguranță momentul „Caloianului ”, fără de care copilăria noastră ar fi fost mult prea săracă, i-ar fi lipsit poate „sarea și piperul” atât de necesare într-o bucătărie tradițională. Doamne, cu câtă nerăbdare așteptam Caloianul, cât de mult ne implicam și-n egală măsură familiile noastre, în buna sa organizare. Întotdeauna ceremonialul de Caloian se producea în a treia zi de marți de după Paști, când noi copiii de pe stradă și din împrejurimi ne adunam în
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
săracă, i-ar fi lipsit poate „sarea și piperul” atât de necesare într-o bucătărie tradițională. Doamne, cu câtă nerăbdare așteptam Caloianul, cât de mult ne implicam și-n egală măsură familiile noastre, în buna sa organizare. Întotdeauna ceremonialul de Caloian se producea în a treia zi de marți de după Paști, când noi copiii de pe stradă și din împrejurimi ne adunam în curtea celui ce organiza acest obicei. Aici, de obicei în imediata vecinătate a canalului din curte, modelam cu mânuțele
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Paști, când noi copiii de pe stradă și din împrejurimi ne adunam în curtea celui ce organiza acest obicei. Aici, de obicei în imediata vecinătate a canalului din curte, modelam cu mânuțele noastre dibace, din lut și apă, o păpușă denumită „Caloian” pe care o împodobeam cu flori proaspete și coji de ouă strânse de fiecare dintre noi. Formam apoi cortegiul funerar la care participam toți copii, mămicile noastre așezându-ne doi câte doi consecutiv, iar perechea fiind constituită din frații cei
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
o cutie de lemn ori carton și plimbată de noi pe câteva străzi din cartier. Toate aspectele consumate aveau o anumită conotație în sensul că prezența acelei cutii reflecta sicriul în care era depus trupul de copil, pentru că în fapt „Caloianul” fusese un copilaș. „Preotul” ce însoțea cortegiul funerar agita un gen de recipient ce semnifica în mod evident cădelnița. Nu parcurgeam mai mult de două, trei străzi, pornind de la noi, de pe Tudor Vladimirescu, ieșeam pe Viforului și ne întorceam pe
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
întorceam pe Călugăreni și Vasile Sârbu. Uneori ne însoțeau și câteva mămici, mai ales în perioada când eram foarte mici și trebuia să fim atent supravegheați. Pe toată durata deplasării, noi cei din cortegiul funerar trebuia să cântăm: „Ene, Ene, Caloiene, Du-te-n cer și cere, Să deschidă porțile, Să sloboadă ploile, Să curgă ca grânele, Zilele și nopțile, Ca să crească grânele.” Și-mi aduc aminte cât de frumos și responsabil o făceam, din moment ce vecinii ieșeau la stradă și ne
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
obicei străvechi de fertilitate a ogoarelor. Când ajungeam acasă, cortegiul funerar se oprea din cântat și urma să îngropăm păpușa de lut într un perimetru cu pământ afânat și multă verdeață. După toată această procesiune avea loc pomana mică a Caloianului, doar cu plăcinte, gogoși și ouă vopsite. Joi, tot pe la orele dupăamiezii, ne reîntâlneam pentru a finaliza procesiunea. Scoteam păpușa de lut din pământ ceea ce simboliza sincron dezgropăciunea și învierea, ulterior aruncând corpul Caloianului fie într-o fântână, fie lăsat
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
procesiune avea loc pomana mică a Caloianului, doar cu plăcinte, gogoși și ouă vopsite. Joi, tot pe la orele dupăamiezii, ne reîntâlneam pentru a finaliza procesiunea. Scoteam păpușa de lut din pământ ceea ce simboliza sincron dezgropăciunea și învierea, ulterior aruncând corpul Caloianului fie într-o fântână, fie lăsat să plutească pe luciul de apă al unui șanț. De regulă, mergeam pe cea de-a doua variantă deoarece nu erau fântâni la noi în cartier. La momentul așezării păpușii din lut pe suprafața
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]