1,530 matches
-
drumurile noastre se despart. Și Doina izbucni într-un plâns plin de sughițuri, spasmodic. El încercă să o liniștească. Tu trebuie să înțelegi... Ce să înțeleg, că soțul meu se culcă cu prima întâlnită, că viața noastră a devenit un calvar de când a apărut această ființă ingrată între mine și tine, că m-ai compromis într-un oraș unde, dacă ridici un pai la bariera de nord, se face un praf de învăluie tot orașul până la marginea de sud? Și știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
această cădere. * Doina dormi și noaptea de duminică la Natalia. Încă înainte de ora șapte auzi mașina lui Teo. Pleca la spital. Recunoștea mașina după mersul motorului. O rodea însă întrebarea: Unde a fost ieri toată ziua?" Avusese o noapte de calvar. Dimineața găsi perna udă de lacrimi. Nu-și dădea seama când plânsese. Așteptă să plece Teo, apoi trecu pe acasă să-și ia cele necesare pentru serviciu. Beatrice o însoți o bucată de drum. La despărțire, fata îi spuse: Mamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
se făcuse un năzdrăvan pe cinste și frumos ca un crin. Puține erau momentele de liniște În casa lor, ca apoi fiara adormită să devină și mai crudă. “Nu mai pot să Îndur!” Își spunea Maria după câțiva ani de calvar. Nu pot să cred că viața mea poate fi doar așa... Și Într-adevăr, viața nu este “doar așa”, surprinzându-ne mereu nepregătiți la câte o răscruce, mereu imprevizibilă și nemiloasă. Daniel era marcat vizibil de viața zbuciumată și de
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
curente, pentru a nu se da de gol, era totuși o femeie căsătorită, avea o profesie, luptase din răsputeri să aibă o casă confortabilă, o viață de familie așezată, normală. Tot ce o înconjura reprezenta sudoarea a zeci de ani, calvarul ei. Soțul ei trăia într-un fel de tunel previzibil în care întâmplările erau organizate cu mare grijă, toate la locul lor, dinainte știute, orice schimbare îi producea alergie și panică. Zizin încercase din răsputeri să-și înăbușe nevoia de
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
deocamdată investigăm! Dar cine știe...!? Mă întreb și eu de ce e nevoie să-l luăm și pe Mihăiță cu noi? - Alex, dragule, situația a devenit mai mult decât apăsătoare. Cum ți-am mai spus, așteptarea aceasta, care este un adevărat calvar, m-a îmbolnăvit! Cât o să mai dureze? Cât? - Cine știe, draga mea, s-ar putea ca răspunsul la întrebarea ta să fie foarte aproape sau foarte departe de noi. - La ce ne putem aștepta? Până voi vedea zorii zilei de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ajungă la mare, unde să se elibereze de aluviunile dobândite pe tot parcursul său. Devenise, de fapt, un proces al avocaților. Aceste amânări și tergiversări conduceau implicit la exasperarea familiei Georgescu, nerăbdătoare să se încheie cât mai repede acest adevărat calvar. În privința statutului în care se afla Mihăiță, lucrurile pluteau într-o atmosferă de nebulozitate, pentru că nu se profila încă o soluție care să fie acceptată de ambele părți. Încercați de nerăbdare și uneori de incertitudine, Alex și Ina hotărâră să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
unor dureroase și răvășitoare întoarceri în timp, dar și a unor cassandrice premoniții, o carte în care autorul își înzidește o fărîmă de suflet. Valeriu Stancu Prolog Pe drumul vieții mele muritoare, deseori am fost bântuit de amintirile încărunțite în calvarul pătimirii care mi-a rupt irevocabil o bucată de suflet. Mărturisesc cu sinceritate astăzi, că, de-a lungul vremii, gândul confruntării dintre plumbul nefericirii evadatului din lumea inocentă a zâmbetelor de copii, și aura surâsului de bucovinean osândit la o
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
nu ești pentru mine. Să ne căutăm fiecare lumea care ni se potrivește. Așa va fi mai bine pentru amândoi. Altfel ne-am chinui unul pe celălalt și viața e atât de scurtă încât trebuie trăită, nu transformată într-un calvar, cu bună știință. Au alții grijă s o facă cu mai multă abilitate și destul de des. Când vei avea timp să reflectezi la ceea ce ți am spus eu acum, vei ajunge la cuvintele mele și atunci, abia atunci, o să-mi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
sale pe seama durerii produse de situația în care o găsise pe Olga, tot drumul spre casă, încercă să o liniștească, neștiind că durerea Inei va fi și durerea lui, că din clipa aceea, în casa lor avea să înceapă un calvar care nu știa cum se va sfârși și mai ales dacă se va sfârși vreodată.
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Întreb pe gazdă “ măi, cîntecul ăsta nu se mai sfîrșește?” . Ea rîde copios și-mi explică : cînd Îi place mult o melodie, nu o Înregistrează numai o da tă pe suportul magnetic; ci cît ține CD-ul! Mda... Realizați ce calvar ar fi să-i placă un cîntec pe care tu-l urăști?! Test de intuiție : ce-nseamnă “tu ti tu tu tu tu”? Hai, să nu vă mai fierb : un român care e cazat la Londra, la camera 222 a
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
chestia asta și nici tu n-ai "că nimic nu se găsește în casa asta!" -, așa că-ți va folosi aragazul pe care ți-l va pavoaza într-un fel de neuitat, umplându-ți cu o funingine lipicioasă pereții. Până la urmă, calvarul se termină. Nu înainte de a te trimite la subsol, să dai drumul la apă ca să verifice lucrarea. Și dacă tot te duci pe jos, mai ia și o bere de-aia de-am băut miercuri. Da' să fie rece!" Până
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
interzise ale unor automobile pe spațiul verde și pe spinările unor pietoni, oprirea În totalitate a traficului, ceea ce pentru el avea conotația, ba nu, scuzați!, Însemnătatea unui stop cardiac În inima Cetății Eterne. Mai mult ca orice, gândul blocajului definitiv, calvarul oricărui agent de circulație pasionat de meseria sa, l-a cutremurat, dându-i un curaj nebunesc. Cu ce era, mă rog, situația diferită față de oricare altă seară de trafic sufocant, mai ales la ora când toți se Îndreptau spre case
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
o ezitare: — Unde-i? Apoi o văzu peste umărul lui Myatt. Ezitarea lui Îl enervă pe evreu. — Se vede pe ea că nu Îi este bine, insistă el. Doctorul oftă: — Bine, vin. Dădea impresia că-și adună curajul pentru un calvar. Dar teama păru să-l părăsească imediat ce Îngenunche lângă fată. Era delicat cu ea, deși cu acea impersonală și experimentată delicatețe a doctorilor. Puse mâna pentru a-i simți bătăile inimii, apoi Îi ridică pleoapele. Fata Își reveni la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
cerut mia de lei... se întoarce Mihai către musafir. Nu înțeleg de ce mi-ați spus toate astea folosește Muraru același ton calm, dar bănuitor, însoțit de privirea ațintită spre ochii lui Mihai. Pentru că... De fapt, trebuia să vă povestesc tot calvarul trăit din clipa cînd femeia mi-a spus, cerîndu-mi bani, pînă în ziua cînd, după ce-i dădusem mia, a răspuns la telefon sec: "Ce-ți mai faci griji?! Ți-am zis doar că se rezolvă." Pe tema aceasta am scris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
decît să se aplece spre copil și, printr-o atingere a buzelor de obrazul acestuia, să-și reverse întreaga patimă. Aveți o nepoțică superbă, doamnă l-a auzit pe bărbat și, dintr-o dată, cuvîntul "nepoțică" a trezit în ea întregul calvar al ultimilor trei ani, închistînd-o. Nu mi-a ajuns că soțul era în închisoare, îmi mai trebuia și copil mic pe cap... Copilul nu e vinovat că soțul meu a trebuit să-și plătească opiniile, dar dacă soțul n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
iubesc atît de mult! Se condamna pe sine și o condamna și pe ea la o viață de minciuni, dar asta o știa numai el. — Și eu, spuse ea. Și eu... Rămaseră multă vreme nemișcați, În tăcere; erau la Începutul calvarului lor, ca doi exploratori care văd, În cele din urmă, de pe creștetul unui munte așternîndu-li-se la picioare imensa cîmpie plină de primejdii. Vor trebui să pășească toată viața cu băgare de seamă, să-și cîntărească bine cuvintele, să se spioneze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
știe măcar că ajunsese pentru o clipă să respire. Avea să treacă dintr-un nimic Într-altul, evitînd În același timp o călătorie Îndelungată prin durere, pentru a ajunge, la sfîrșit, În același punct. Ce sens avea să accepte dinainte un calvar atît de amar ca al lui, cînd avea profunda convingere că nu exista o viață după moarte care să compenseze o acumulare atît de teribilă de suferințe? El, Oberlus, Iguana, fiul lui Scaraoțchi, bestia Împuțită pe care toți o renegau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
trandafirilor, În acel ceas, aflat iarăși În negura grotei, În mormântul veșnic, se trezi În el o fericire tulbure și Îndepărtată, o suflare Înduioșătoare care Îi umezea trupul cu o lumină caldă și Îndepărtată, ca apoi totul să devină un calvar În negura vremii. 19. Zăcea În bezna grotei și zadarnic Încerca să‑și forțeze ochii, zadarnic Îi tot striga pe Malhus, copărtașul său, pe Ioan, cuviosul păstor, pe Kitmir cu ochii verzui, zadarnic Îl striga pe Domnul său: negura era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
se apropie de Marara, pe care o ancorară la vreo sută de metri de coastă, menținând tot timpul șase oameni de gardă. — Stați departe de ei! ordonase imediat. Dacă luăm și noi păduchi, restul drumului se va transforma într-un calvar. Dar cum să evite că unul din acele milioane de paraziți să nu treacă asupra lor și cum să scape de ei dacă pe insulița aceea solitara nu creștea plantă din care femeile extrăgeau seva care îi omora? Era cutremurător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
picioare. A fost trează pe tot timpul operației. Simțea o apăsare puternică în trup dar nici un fel de durere. Fără nici un avertisment fu săltată pe sus, așezată pe o masă cu roți și dusă în salon. La scurt timp începu calvarul. O durere adâncă i se cuibări în trup, sfârtecând-o, făcând-o să urle. Pacientele din salon se răstiră la ea, cerându-i să tacă. Începu să plângă și se rugă de ele să cheme asistenta. Nici una nu catadicsi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
de tăcere: De mâine, oricând dorești, poți să vii să ne vezi. Din ziua aceea, prezența celor doi bărbați din viața sa deveni sufocantă. Radu profita de îngăduința ei cu o umilință de câine. Până și Sanda, profund impresionată de calvarul prin care trecuse, se îndură de suferința lui și-l acceptă. Dar cea care radia de o fericire fără margini era Aniela. Nimeni în jur nu mai era luat în seamă. Fetița număra minutele până la sosirea lui și o dată așezat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Când eu știu bine că realitatea e alta? Lipită de tocul ușii de la bucătărie, slabă, aproape o umbră, Sidonia urmărea interesată discuția celor doi tineri și mintea îi forfotea de planuri abia schițate. Vara aceea fusese pentru ea un adevărat calvar, cu restanțele lui Ovidiu, cu plictisul lui afișat ca un semn de bravadă, gata oricând să abandoneze totul, la modul cel mai serios cu putință, interesat mai mult de reușita unor partide de tenis decât de propriile lui examene, aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
prea se executase automat, fără comentarii chiar fără a cere în schimb alte și alte servicii. De îndată ce-l văzu pe Ovidiu plecat, Sidonia se echipă de urgență și se grăbi să-și găsească salvarea la coafor. Știa că iar începe calvarul cu vopsitul părului în nuanțe dintre cele mai subtile, știa că numai dacă realiza un contrast izbitor și de bun gust se putea salva cât de cât ca aspect, putea să șadă alături de Trofin fără să aibă sentimentul că-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
somnambulice, că nu-și poate da seama pe cine poate ajuta și pe cine nu, de asemenea, că nu-și amintește absolut nimic despre oamenii pe care i-a ucis în biserică. De când eram mic, somnul meu a fost un calvar, cutreieram toată noaptea prin grădini și călcam peste garduri și acoperișuri cu aceeași precizie cu care poziționez acum bila de biliard. Dimineața mă sculam foarte odihnit după acest somn foarte activ. Toți ai mei dormeau, pe rând, epuizați de peregrinările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
dați o bere? Ba da, zice acesta strigînd la cîrciumar. Dau, dar cu bani. Cum?! Cum ai auzit, răspunde înțepat, fără să se mai întoarcă spre El. Hai să plecăm! comandă scurt salvatorul satelor. Drumul de întoarcere a fost un calvar și toți au tăcut pînă au dat de asfalt. Eu zic că a fost un semn ceresc... A apărut soarele, ceea ce înseamnă... Tacă-ți fleoanca, se rățoiește EL. Dispute electorale O vreme chinuitoare, cu vînt, lapoviță și frig se abătuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]