1,317 matches
-
nostru Sultan", Tutilă va fugi în străinătate. Omar Caimac va suferi și el impactul cu o constrângere locală de a muta bustul lui Marx din clădirea partidului acasă la Candid, iar acest impact îi va cauza probabil infarctul fatal. Desideriu Candid va fi urmărit de Securitate, va fi prelucrat în conferințe speciale, hărțuit, împreună cu soția lui, singura care își dă seama de marele pericol al urzelilor din umbră și tocmai de aceea va cădea victima înscenării unui accident mortal cu un
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
camion, din vigilența instituției de veghe, care dorește să-i ia învinuitului principalul apărător. Olimpia trebuia anihilată și pentru că știa trecutul din copilărie al securistului Osmanescu, ce avea crime și alte fapte odioase de tăinuit. Singur împotriva tuturor, lui Desiderius Candid nu-i rămâne decât calea ospiciului, de unde în final, învins definitiv, scrie o lungă scrisoare, "în loc de testament", Procurorului General, arătându-i că a înțeles toate dedesubturile și toate complicațiile acestei întâmplări. Toată țesătura epică e a unei farse tragice. Din
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
decât primul. Trama epică este îngropată într-o serie de discursuri contestatare, sub forma unor confesiuni politice interminabile, obositoare. Același discurs critic, aceeași atitudine negativă față de lumea comunistă trece de la un personaj la altul: Olimpia vorbește ca și soțul ei, Candid; șoferul Bura Brutus exprimă opinii de ideolog titrat (cap. I din vol. II); securistul Winter, fost student al urmăritului Candid, e un critic la fel de sever al regimului comunist și al marxismului ca și fostul său profesor (cap. II din vol
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
discurs critic, aceeași atitudine negativă față de lumea comunistă trece de la un personaj la altul: Olimpia vorbește ca și soțul ei, Candid; șoferul Bura Brutus exprimă opinii de ideolog titrat (cap. I din vol. II); securistul Winter, fost student al urmăritului Candid, e un critic la fel de sever al regimului comunist și al marxismului ca și fostul său profesor (cap. II din vol. II); căruțașul Nea Vasile e expert în istorie, Yalta și conjuncturi politice, la fel de afectat ca și Candid de "pustiirea lumii
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
student al urmăritului Candid, e un critic la fel de sever al regimului comunist și al marxismului ca și fostul său profesor (cap. II din vol. II); căruțașul Nea Vasile e expert în istorie, Yalta și conjuncturi politice, la fel de afectat ca și Candid de "pustiirea lumii" (cap. III și IV din vol. II); culmea discursului critic aparține activistului de partid Tutilă Unu, și el un comunist și un marxist dezamăgit (cap. VIII din vol. II). La toate acestea, Desiderius Candid nu mai adăuga
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
afectat ca și Candid de "pustiirea lumii" (cap. III și IV din vol. II); culmea discursului critic aparține activistului de partid Tutilă Unu, și el un comunist și un marxist dezamăgit (cap. VIII din vol. II). La toate acestea, Desiderius Candid nu mai adăuga în final, internat la ospiciu, decât lehamitea, disperarea, amărăciunea, epuizarea psihică, resemnarea totală ca victimă: "întreaga rezistență spirituală a culturii noastre creștine, democratice și europene se prefigurează emblematic și premonitiv prin existența și funcționarea, la toți indicii
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
această degradare spirituală: pe de o parte, România comunistă pare iremediabil înstrăinătată de o Europă pierdută, de altădată, acum denaturată și decăzută; pe de alta, Europa însăși, în întregimea prezentului ei, se scufundă, se pierde într-o apocalipsă asiatică. Desiderius Candid notează în memoriul său final: "Vreau să pot striga corect, în clipa în care reintru în criza mea de nebunie: Ť Merde, merde, merde. Trăiască Statele Hunite ale Eurasieiť" (II, 424). Astăzi a dispărut cauza disperării de atunci. Profețiile sumbre
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
Trăiască Statele Hunite ale Eurasieiť" (II, 424). Astăzi a dispărut cauza disperării de atunci. Profețiile sumbre ale pierderii României într-un comunism universal, asiatizant, nu s-au îndeplinit, din fericire. Olimpia rezumă cel mai bine întreaga dramă a lui Desiderius Candid, dramă care este, desigur, identică cu aceea a lui I. D. Sîrbu: "Școala burgheză te-a învățat, proletarule, ce este lupta de clasă, literatura și libertatea ei te-au îndemnat la revoluție, democrația burgheză te-a educat să fii antifascist și
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
propriilor convingeri și bune speranțe. Acum ce ești? Un amărât și un păgubos euro-moralist catolic, în veșnică ilegalitate: împletești cu mâna-ți proprie, din economiile tale de caracter și omenie, funia cu care vom fi spânzurați amândoi..." (II, 202). Desiderius Candid sau I. D. Sîrbu se pot consola că sunt cei mai buni specialiști, ca etică, filosofie, politică și experiență de viață, recomandabili pentru a scrie un tratat de victimologie. Elaborat în anii '80 și terminat în 1985, ar fi fost senzațional
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
secțiune transversală printr-o epocă apusă cu luminile și umbrele ei. Întreg filmul este alcătuit prin alternarea planurilor care aparțin retrospectivei cu cele care țin de prezent. Unui Dite tînăr, frivol, epicureu cu un cinism subțire îi este opus filozoful candid de esență voltaireiană, melancolic adunînd în jurul său oglinzi ca refugiu în fața timpului și a amintirilor la o graniță peste care Jiri Menzel nu a trecut-o laolată cu regizorii noului val care au fugit în străinătate după Primăvara de la Praga
Jan care rîde și Jan care plînge by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8793_a_10118]
-
mari grape, stă un Cuplu adamic, uriaș și hirsut, cioplit din bardă și garnisit cu piroane, pene și scoici. Pe sub tipsia unei Flori a soarelui, chircită de brumă, floare modelată giacomettian în bronz, se poate plimba cornul Inorogului, atribuit unui candid căluț de bâlci, așezat în spice. În pictura de mari dimensiuni și în planșele grafice (...animula, vagula, blandula...) ale deceniilor șapte și opt din secolul trecut, Ion Nicodim este aproape Ťextrem-orientalť de parcimonios. Cu o sensibilitate zen, el golește suprafețele
In memoriam, Ion Nicodim - Inorog sub țărână by Aurelia Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/9802_a_11127]
-
mai puternici, mai bogați, mai bine organizați decît noi, nu reușesc să ne distrugă. De altfel, conștiința propriei noastre inteligențe inventatoare de curse și de ingenioase arme ne face neîncrezători, sceptici și cu desăvârșire lipsiți de naivitate. "Românul nu e candid niciodată, scrie Ralea, (...) are spirit critic, luciditate, bun simț, mefiență, scepticism" și tot el vorbește de adaptabilitatea românească pendulând între scepticism și grandomanie. Din această pendulare s-a născut și continuă să se nască bășcălia. Scepticismul ca rădăcină a bășcăliei
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
general. Dar cînd îl auzi, a mai decoperit ceva care nu-i place. Te exasperează cu picăturile lui chinezești și îl întrebi ce caută într-o țară care îl scoate din sărite de mai multe ori pe zi. Îți răspunde candid - te bănuiește, politicos, că ai un moment de prostie - că s-a întors în România pentru că speră, nu fiindcă se aștepta că va găsi aici societatea perfectă. Cînd a venit, spera că o va găsi mult mai bine decît atunci
Căpăţănosul şi genialul Grebu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9859_a_11184]
-
constitui un reper pentru un umor inteligent, de bună calitate. Una din scene se joacă pe ambiguitatea dintre o cafteală între cei doi kazahi goi pușcă și o posibilă scenă homoerotică. Mi-am amintit cu nostalgie de gagurile inteligente și candide ale lui Benny Hill pe această temă. Altfel, teoreticienii pot admira scenariul postmodern al întregii construcții, "intertext" filmic și muzical, scene care amintesc de Kusturica înainte de a fi toxifiate de intervenția regizorului, țigănii care se vor trimiteri către același regizor
Borat - dicționarul kazah by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9948_a_11273]
-
interminabilă ce doare? Încă... Și încă un oftat ce-mi răcește tristețea Și încă o iluzie atât de femeie Și încă puțini oameni ce iubesc blândețea Și încă o durere ce-n final se-ncheie. Și încă mai aud țipete candide Și încă se omoară creațiile divine Și încă îmi amintesc de rugile splendide Și încă inimile multora de ură sunt pline. Și încă o lacrimă uscată, rece precum marea pe stânci Și încă un destin în derivă, încheiat tăcut, brusc
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
un străveziu maiou colant, corp luminat încet de la cap până la picioarele încălțate cu pantofi-copită, iar în rest rămas într-un hău de întuneric, ne-a introdus de la început într-o lume misterioasă, plină de ambiguități. Mișcările minime, când lascive, când candide ale acestui corp, la care s-au adăugat cuvintele rostite, șoptite, țipate, cântate - o tristețe, o imposibilitate, o cădere, o absență, o prăpastie, o ne-trăire, o ne-putere etc., punctate din când în când de vorba, atroce - au contribuit
Trei universuri coregrafice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9039_a_10364]
-
găzetărie. Altor dezvăluiri (complete!) nu le-a venit rândul - atunci. Ele au fost păstrate pentru altcândva. Le-am căpătat după vreo trei săptămâni de la întâlnirea noastră, sub forma răspunsurilor la întrebările din interviu. Mi-a plăcut la Augustin Buzura seninătatea candidă, îndărătul căreia am reușit să ghicesc un amestec cuceritor de discreție și nonconformism, de sensibilitate și forță. (I. R.) - Când tatăl meu a aflat că urmează să îmi acordați un interviu, a reacționat foarte spontan, rostind cu un soi de
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]
-
a refuzat. Ironia e o tentativă de depășire a tragicului, după cum scepticismul e un rezultat al depășirii condiției de frustrat. "Idealul meu de proză, declara Sîrbu, e unul de defulare filosofică și de autovendetă satirică. Moi, je suis le nouveau Candide". Contopit iarăși cu protagonistul cărții, I. D. Sîrbu și-a intitulat inițial romanul Candid la Isarlîk. }inta șarjei sale este în continuare maleficul sistem comunist, în spectrul căruia crede a putea descifra balcanismul nostru funciar, inadaptarea endemică a românilor la normele
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]
-
un rezultat al depășirii condiției de frustrat. "Idealul meu de proză, declara Sîrbu, e unul de defulare filosofică și de autovendetă satirică. Moi, je suis le nouveau Candide". Contopit iarăși cu protagonistul cărții, I. D. Sîrbu și-a intitulat inițial romanul Candid la Isarlîk. }inta șarjei sale este în continuare maleficul sistem comunist, în spectrul căruia crede a putea descifra balcanismul nostru funciar, inadaptarea endemică a românilor la normele civilizației, el însuși socotindu-se un mittel-european, exilat pe viață într-un topos
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]
-
baza căruia un foarte subtil critic literar și-a ordonat și - ulterior - rediscutat viața. De la boemele muzicale din Clujul primei studenții la întâlnirile fundamentale cu profesorul Tudor Vianu, cu gurul nedivulgat Marin Preda sau cu aristocraticul Nichita Stănescu până la copilăriile candide ale nepotului atât de îndrăgit, Dani. Nu cred că mai e necesar să deconspir vreo identitate. Iar dacă - totuși - e, vă trimit, prietenos, la pagina 11 a numărului din România literară pe care tocmai îl citiți. Nu e o carte
Preistorii personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9248_a_10573]
-
mai exact spus, să copiez cît pot de repede versurile ce se derulau în minte cu o repeziciune ce o depășea pe cea a creionului sau a pixului... D.P.: Poetul care se lasă scris de poezie... Vă descopăr un senzual candid și feroce, în același timp, domnule Brumaru, cu senzori ascuțiți la maximum, cu vibrații interioare acutizate, proaspete, adolescentine. E.B.: Mă contopeam cu dealul, cu crinul, cu melcul, cu piatra, cu bariera, cu păcura căzută pe traverse din osiile trenurilor mixte
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
cu o prejudecată favorabilă, și doar dacă intervenea ceva cu adevărat condamnabil în comportamentul lui se vedea evitat, dar nu mai mult decât atât. Prieteniile erau tolerante, antipatiile la fel. Falsele idealuri nu măturau încă lumea întreagă, cu aripa lor candidă sau uniform smolită; duelul de idei se încheia de cele mai multe ori cu o vorbă de haz. Înțeleptul, care încă servea de model, se mulțumea cu venituri potrivite, atât cât trebuia să trăiască decent; mult mai puțini decât astăzi erau dispuși
Comunismul, așa cum a fost by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9393_a_10718]
-
spin, ce vor cuvintele s-ascundă e zarva ce domnește-n scrin. în scrinul ce le-adăpostește ca pe-ustensile de tâmplar, ce-n aerul cel dens cioplește povești cu tâlc, povești cu har. limbajul brut, crescut din mlaștini, e candid și zemos, cu nuferi grași ce stau să odoreze totul de în lumină mare-i lași. limbajul fin, cel pomădat cu umbre și sulemeneli dibace, e chinuit și hurducat, un insectar prea plin de ace. nehotărâtă ca un gândăcel, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
tu nu ai nimic de pierdut din faptul că ei te ignoră. Scrii, așadar, pentru primul câine de pe pământ care va învăța să citească. * William Blake scoțându-și pălăria, pe o stradă pustie, în fața nimănui. Întrebat pe cine salută, răspunde candid: „Pe Apostolul Pavel.“ Byron mărturisind că cele mai reușite satire le-a scris în anul de grație 1815, an de chefuri monstruoase, pe când se strecura în pat, dimineața, părându-i-se prea banal și tăcut gestul acesta. Eriugena ucis în
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
prezentul, judecă situațiile cu propria minte, nu în virtutea unei presupuse "corectitudini politice" a epocii. Resorturile morale de factură creștină și umanistă îi conferă scrisului său luminozitate și generozitate sufletească. În spatele fiecărei fraze a lui Leonard Oprea se ascunde un zâmbet candid. Total lipsit de patimă, scrisul său reprezintă lecții de viață, mereu utile într-o societate românească ce pare să-și fi rătăcit definitiv toate reperele apte să o scoată din marasmul moral în care a intrat. Teophil Magus - Confesiuni (2004-2006
Dumnezeu și lumea de azi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9465_a_10790]