626 matches
-
Uniune Sovietică, dar și mai multe locuri din Statele Unite. Fiecare colț de lume mi-a îmbogățit zestrea de cunoștințe și de trăiri, nu de puține ori de o frumusețe unică și tulburătoare că cele din Hawaii sau Arizona cu vestitul Canion, ori cele din Florida. George ROCĂ: Dar de România ce va mai leagă...? Sunteți nostalgica? Mențineți legături cu cei rămași acasă, cu vechi prieteni, colegi, sau cu cei din domeniul scrisului? Elenă BUICĂ: Cum am mai spus, eu am plecat
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
anunți...” Mă face să râd! * - Mă duc în Antarctica. - Hai că mă lăsași paf! 14 decembrie 2015 Astă-vară m-antrenam pentru tropice, să rezist la soare. Acum mă antrenez pentru antarctice, numai să rezist la frig. Mărșăluiesc prin viscolul de la canionul Rehoboth. * Îmi scrie Tavi Blaga: „Bănuiesc că sunteți încărcat înainte de plecare. Am niște emoții!... Eu nu aș avea curajul să merg.” Se pare că nici eu! * Te apucă amețeala, parcă ai fi pe altă planetă... când vezi ghețari cât muntele
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (1) – PREGĂTIRI PENTRU EXCURSIA VIEŢII de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376541_a_377870]
-
ce ar fi putut îngheța imagini de când mă desprindeam pisica asta a tapetat pereții cu prezența ei când mișcă mustățile mi-e teamă să nu fie o avalanșă în Himalaia un tsunami solar un cuvând ce mi-ar putea naște canioane în suflet timpul a intrat pe ușa din față și eu am uitat să așez în tocuri o plasă mai deasă... Referință Bibliografică: Duet / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1496, Anul V, 04 februarie 2015. Drepturi de
DUET de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376055_a_377384]
-
de a nu invada prea mult, unul, sufletul celuiulalt.L-am cercetat mult și atent smirnă pe actorul Valentin Uritescu. Mi-a indus ca certă imaginea unui om ce nu s-a încumetat niciodată să facă gesturi de cascadorie prin canioanele vieții sale, nu a jucat niciodată, în exterioritatea teatrului și cinema-ului, un spectacol de bravadă la scenă deschisă, dar întreaga sa viață a fost până la momentul prezent act al trăirii într-o luptă interioară, neîntreruptă nicio secundă, sinele uman
VALENTIN URITESCU. O VIAŢĂ ÎN CARE DESTINUL A SĂPAT CREVASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372588_a_373917]
-
tot felul de grecoaice, ce văd eu? În primul rând mă costă de zece ori mai mult, mai ales la business clas, plătesc totul în dolari, pierd zile întregi pe drum de la un obiectiv la altul, ca să văd ce? Un canion, un gheizer, o vegetație? Dar așa ești tu, ai noroc în toate, ție îți vine totul mai ușor, mai ieftin, mai convenabil... Nu te invidiez deloc, dar asta e adevărul. Băftosule! - Păi... și excursiile astea, chit că nu e obligatoriu
SCHIŢE UMORISTICE (71) – CINE E MAI NOROCOS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369235_a_370564]
-
a-l opri pe quint din raport, în timp ce sorbea cu înghițituri mari din paharul de vin. Se opri abia când îl goli și așteptă să-și recapete răsuflarea. - Pe lumea aia totul e ciudat. Până și oamenii care trăiesc în canioanele care brăzdează podișul. Știi că nici măcar ei înșiși nu par să-și amintească de unde au venit strămoșii lor, primii coloniști? Și apoi lighioanele alea bizare. Pe de o parte uscatul e plin de monștri psihopați... - Hai să le zicem psiho
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
noștri s-au luptat proiectând mental reprezentarea Preotului lor. - Serios? Nu știam, zise Xtyn cu însuflețire. - Da, a fost prima încercare de a face față lighioanelor. De altfel, presupun că în acest fel luptă și străinii care se ascund în canionul care mărginește Câmpia Arsă. E cel mai banal și mai prostesc mod de a lupta. - De ce spui asta? întrebă Xtyn, sincer mirat. - Fiindcă nimic nu e mai simplu și mai cunoscut decât felul în care se poate omorî un om
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
foarte diferită de reacțiile pe care le avusese tribul lui atunci când trebuise să se luptă cu războinicii Ulanni. Xtyn văzu mantiile gălbui ale tribului Bratti, cel mai mare de pe Kyrall, cum se amestecau într-un grup compact, înaintînd în lungul canionului. Din flancuri, un grup din tribul Vrine și o mulțime de bărbați Porro închideau și ei o încercuire care avea drept singur adăpost peștera de la capătul văii. Cu toții erau amestecați cu războinici Ulanni, care duseseră probabil vestea cruzimii lui Xtyn
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
iar burta era foarte aproape de pământ. Pradă unei furii suverane, Xtyn își aruncă pumnalele către ceilalți doi, care reușiră abia cu greu să le stăpânească, iar el începu să prăvălească deasupra dușmanilor bucăți imense de pământ uscat, desprinse din malurile canionului. Pe ultimele va trebui să le omori chiar tu. E nevoie să te vadă stropit de sângele lor, îi șopti Alaana. Aruncîndu-și mantia, Xtyn se repezi spre locul măcelului, prinse din zbor două pumnale și se dezlănțui asupra puținelor lentile
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
aia. Nu am de gând să împărtășesc taina voastră cu oamenii din psiac, dar nici să nu vă așteptați ca noi să ne punem în pericol viețile pentru a vă apăra. Abia dacă o putem face pentru semenii noștri din canioane... - Nici nu dorim așa ceva, clatină din cap cel care își spusese Kasser. Dimpotrivă, noi vrem să vă ajutăm. Ne-am gândit că nu v-ar strica niște arme precum cele ale clonelor, cu care să puteți riposta dacă sunteți atacați
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
alte grupuri sociale. Partidele nu se bazau pe ideologii sau programe coerente, ci pe personalități și clanuri. Țărănimea numeric dominantă era privită ca o forță de manipulat, iar naționalismul a fost utilizat pentru a arunca o punte peste un mare canion social. "În România, a existat o tradiție a dominației individului de către colectivitate, a statului asupra cetățenilor, pe care comuniștii au fost capabili să o folosească în avantajul lor" (Gallagher, 1996: 207). Absența clasei mijlocii autonome bazată pe comerț sau industrie
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
caracteristicile schițate în tabelul următor: Tabelul 1. Caracteristicile orașului modern și postmodern Caracteristicile orașului modern Caracteristicile orașului postmodern Megastructuri - străzi spațioase cu clădiri moderne, uriașe, de beton și sticlă. Clădiri originale, estetice Spații liniare și monotone - suburbii foarte ample și canioane urbane. Fațade texturate, spectaculoase, bogat ornamentate constituind atracție pentru pietoni. Ordine și flexibilitate rațională. Spații care trădează bogăție, eleganță și stil. Duritate și opacitate - uniformitatea tipică a autostrăzii și lipsa naturii. Reconectare la localitate: reconstruire a identității istorice și geografice
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
captive în rocile primare. Sub influența atmosferei terestre, apa a erodat (prin succesiunile îngheț - dezgheț, rece - fierbinte, ploaie - secetă) și corodat chimic rocile, transportându-le din munți, adâncind unele văi și umplând alte văi în drumul său spre mare. Marele Canion, rezultat al acțiunii erozive și corozive a apei Apa este, cu siguranță, substanța chimică cea mai familiară nouă și de aceea proprietățile ei ne par firești. Vom vedea că, de fapt, apa este departe de a fi o substanță banală
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
literatură comparată la universitățile din Seattle, Portland și Los Angeles, iar între 1971 și 1974 este director al Bibliotecii Române din New York. Însemnările din acești ani, meditații asupra tradițiilor culturale, moravurilor și mentalităților contemporane americane, vor fi reunite în Marile canioane (1977). Între 1987 și 1990 va fi director al revistei „Arta”, iar începând din 1994, director al Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române Este membru al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă din 1965, vicepreședinte al
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
București, 1971; Shakespeare în cultura română modernă, București, 1971; Cubismul, București, 1972; Arta americană, București, 1973; Direcții în poezia secolului XX, București, 1974; Pop Art, București, 1975; Pictura lui Ion Pacea, București, 1976; Literatura americană. Dicționar cronologic, București, 1977; Marile canioane, București, 1977; Michaela Eleutheriade, București, 1978; Pictura lui Ion Gheorghiu, București, 1979; Constelația gemenilor, București, 1979; Istoria unei generații pierdute: expresioniștii, București, 1980; Brâncuși, București, 1981; Ion Sălișteanu, București, 1981; Vasile Celmare, București, 1982; Aventura imaginii, București, 1982; Eugen Popa
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
În Oameni singuri (1968), de pildă, moartea suspectă a unei bătrâne, însingurată sufletește, tulbură adânc viețile celor din jur. Mânați de imboldul de a elucida cazul, câțiva se străduiesc zadarnic, fiecare închis în ipoteza lui. În Cortegiul (1969) și în Canionul (1975) protagoniștii - Iacob Stan, vădită autoproiecție auctorială, și un povestitor nenumit - își conștientizează singurătățile și le repudiază. Romanele Însemnările agentului Adam (1968) și Anchetă de iarnă (I-II, 1991) ori nuvela Urma (1972) dau curs propensiunii autorului spre intrigile proprii
STIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289936_a_291265]
-
Rolul și poziția în revoluție a diferitelor personalități (Ion Heliade-Rădulescu, C. A. Rosetti) e stabilit cu mai multă exactitate. SCRIERI: Un septembrie frumos, București, 1967; Oameni singuri, București, 1968; Însemnările agentului Adam, București,1968; Cortegiul, București, 1969; Urma, București, 1972; Canionul, Cluj-Napoca, 1975; Marele sigiliu, pref. Mihai Gafița, București, I-III, 1976-1980; ed. I-II, București, 1987; Pe urmele lui Alexandru Ioan Cuza (în colaborare cu Dan Bogdan), București, 1985; Ce departe e dimineața aceea..., București, 1989; Anchetă de iarnă, I-
STIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289936_a_291265]
-
asupra tipurilor umane de acolo, asupra unor obiceiuri și mentalități. Călătoriilor europene le succedă cea întreprinsă în Statele Unite ale Americii. O lume străbătută în lung și în lat, de la New York la San Francisco, de la Seattle la Houston, survolând podișuri și canioane, examinând, de la mari înălțimi, fluviul Mississippi, cascada Niagara, rulând pe imense autostrăzi, poposind în numeroase orașe. Nu e ocolit Las Vegas, călătorul zăbovește și la Hollywood, și în Disneyland, vizitează rampele de lansare a zborurilor astronautice, zboară și în insula
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
negativ ba de vezică, ba de intestine sau alte părți intime care nu funcționau cum trebuie. Nu a pierdut Napoleon bătălia de la Waterloo pentru că nu putea sta călare din cauza hemoroizilor? La ora unu, nerăbdătorii noștri călători au Început coborârea În canionul care constituia partea centrală a Muntelui Clopotul de Piatră. Erau cu toții ușor dezorientați din cauza diferenței de fus orar, a zdruncinăturilor din timpul călătoriei cu autocarul și a ultimelor răbufniri ale răului de mașină. Iar engleza domnișoarei Rong nu le-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
drum prin pietrișul de la baza peretelui, a trecut peste un gard jos din sfoară și a Început ascensiunea. La baza stâncii se afla o plăcuță În chineză pe care scria: „Intrarea interzisă! Pericol!“. În curând toate crăpăturile de pe suprafața stâncii canionului se umplură cu apă, iar pe măsură ce ploaia se Întețea, Întreaga vale răsuna foarte puternic, zgomotul fiind un amestec Între șuieratul vântului și pietre care se lovesc unele de altele. Era ca o orchestră de clopote de piatră, echivalentul chinezesc al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
puternic ca să acopere strigătele oamenilor care Încercau să comunice Între ei. —Rupert! strigă Moff. Nici un răspuns. —Încotro? Îi strigă Marlena lui Harry care se tot uita În susul și-n josul potecii. Cuvintele ei căzură fără să fie auzite pe fundul canionului, alături de alte zeci de mii de strigăte, pierdute În negura timpului. Pe scurt, potecile deveniseră periculos de alunecoase, iar toți au făcut gestul cel mai natural, pe care oamenii Îl tot repetă de douăsprezece secole Încoace, adăpostindu-se Într-una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
martor la lucruri refuzate tuturor celorlalți. Alții trecuseră prin ceva asemănător. Înainte, și după. Mai ales noneuropenii aveau un mod mai tăcut de a Îndura asemenea lucruri. Fără Îndoială că vreun navaho, vreun apaș trebuie să fi căzut În Marele Canion, să fi supraviețuit, să se fi ridicat, poate nespunând nimic tribului. De ce să vorbești de asta? Lucruri ce se Întâmplă, se Întâmplă. Deci, În ceea ce-l privea, se Întâmplase că Sammler, cu soția lui și cu alții, Într-o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
curați. Până la genunchi. Păcat! Păcat, adică, să fii izbit Încoace și-ncolo atât de anormal de către tribunale, ca o minge Între jucători puternici. Sau pradă unor circumstanțe furtunoase. O, nemilos! Mulțumesc, nu, nu! N-am vrut să cad În Marele Canion. E bine să nu fi murit? Mai bine să nu fi căzut. Prea multe lucruri pe dinăuntru erau rupte. Pentru unii, e adevărat, experiența părea avuție. Nenorocirea, de mare valoare. Oroarea, un noroc. Da. Dar niciodată n-am râvnit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
hârtie nici un cuvânt fără ajutorul căpitanului de șalupă personal, Mel Reingold. Mel și minunata lui soție, Beverly, mi-au dus familia în lungul râului Salmon - o experiență care nu numai că mi-a oferit cunoștințe la prima mână legate de canion, cunoștințe pe care le-am folosit în acest roman, dar călătoria asta mi-a schimbat viața. Dacă aveți ocazia să mergeți pe râul Salmon, faceți-o. Nu-l pot descrie altfel decât ca pe un loc de suflet. Un loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
pot descrie altfel decât ca pe un loc de suflet. Un loc unde, dacă până atunci, o vreme, n-ai respirat chiar în voie, într-o oră sau două, o să respiri în largul tău. Mel știa toate coturile și colțurile canionului, știa toate cărările ascunse, toate peșterile și toți oamenii care numesc acest loc „acasă” și, încă și mai grozav de-atât, l-a lăsat pe fiul meu să conducă șalupa. Eu și Beverly ne-am legat una de cealaltă instantaneu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]