328 matches
-
altora. Eventual am omis cu bună știință anumite lucruri mai dure decât poate suporta hârtia. Sau poate pentru că vreau să le îngrop, nu să le amintesc. Azi nu-ți scriu! Sunt multe zilele în care probabil că acumulez sau de cantez. Sau poate că n-am chef. Sau poate că nu mai cred în nimic. Aș vrea ca destăinuirile mele să schimbe ceva. Nimeni nu știe în țară cum va fi aici sau, mai bine zis, nu știe ce va simți
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
a X-a, lucru pe care unii l-am și reușit. Despre necazurile lui Alexandru am aflat mult mai tarziu, după terminarea liceului. Îndrăzneli că ale colegului nostru mai existaseră. În perioada când el era târât și făcut răspunzător deoarece cantase ,,Trăiască Regele”, la liceul nostru un alt grup de elevi, care urmau să susțină bacalaureatul, printre care mi-i amintesc pe Aftene, Cioruță, Gheorghe și Ștefan Popa - ultimii doi consăteni de-ai mei din Priponești, au fost Înhățați de proaspăt
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
și recurgea la tot felul de pseudonime, se Încrâncenase. Lucrau, se vede, În el, orele și zilele petrecute În anchetele de la organele ordinei publice, vreo 10 - 12 arestări, Incepand chiar de la vârsta de 17 ani, În iunie 1948. Atunci, cănd cantase În grup ,,Trăiască regele”. Lucrau poate și anii petrecuți În temnițele și lagărele de muncă ale comunismului din perioada 1952 - 1955 când, pentru că fusese chemat sub arme că recrut, refuzase să depună jurământul militar sub steag stalinist. Renăștea În el
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
să depună jurământul militar Alexandru Tăcu, care acum locuiește la subsolul unui bloc din Piață Unirii, și-a Început „carieră” de dizident În 1948, la vârsta de 17 ani. Atunci a fost arestat pentru prima dată pe considerente politice. El cantase alături de alți colegi de-ai săi imnul regalist, strigând În gura mare „Trăiască regele!” la doar câteva luni după ce acesta fusese obligat să abdice de cei care vor instaură un regim de teroare. Ulterior, au urmat alte arestări pe diverse
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
operație costă mai mult decât a primit azi la Tribunal”, a precizat avocatul Nechita. Alexandru Tăcu și-a Început „carieră” de deținut În 1948, la vârsta de 17 ani. Atunci a fost arestat pentru prima dată pe considerente politice. El cantase alături de alți colegi de-ai săi imnul regalist, strigând În gura mare „Trăiască regele!” la doar câteva luni după ce acesta fusese obligat să abdice de cei care aveau să instaureze un regim de teroare. Ulterior, au urmat alte arestări pe
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
germa-na etc.) trebuie să opereze diferențierile necesare marcîndu-le în mod explicit. Dificultățile echivalării se multiplică în cazul în care o formă gramaticală are funcții complexe, iar nu o funcție unică, simplă și unitară. Astfel, rom. el cîntă sau sp. él canta (și corespondentele lor din oricare altă limbă romanică) pot fi înțelese în anumite contexte sau situații ca exprimînd o acțiune realizată o singură dată (ca semelfactiv), iar în alte contexte sau situații ca o acțiune frecventativă sau iterativă (obișnuită, repetată
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Gheorghe Bibescu, de curând venit în țară. A fost un bal costumat care a făcut senzație și despre care s-a vorbit mult în saloanele bucureștene. Costumul francez predomină, firește. Prințul Bibescu, în ducele de Marly, costum Ludovic XI, Grigore Canta cuzino (Grigri), în Cromwell, Emanuel Băleanu, în Don Juan, Nicolae Cerkez, în Jean de Nivelle, Grigore Cerkez, în Cigogniac din Capitaine Fracasse, prințul Ferdinand Ghica în patrician din Veneția, Mihail Marghiloman, în Pompoinet din La fille de M-me Angot, Alexandru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
bisericei ariete berbece țârău izvor am luat trei chilii, fără culină. trei glăță pentru cuglărie chițorani guzgani clisă slănină, Un dărăb de chită cu clisă. a puțului chisăliță borș tendeu prosop lepedeu cearșaf fedeu pocriș tener farfurie laboș cratiță o cantă de apă oiagă garofă glajă sticlă crăiță regină la șah. crai Vitele cu clopote care se întorc de la pășune pe străzile curate și pietruite. La Ciangăi. Zsok Gergely: gospodărie cuprinsă. 25 jugăre. 7 copii. atenanțe impunătoare. Cai, boi, vaci. Mașini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
considerând că este de datoria ei să-și crească nepoții. Bunica și Irina Irina a intrat În grija bunicilor din Pașcani. Îi simțeam lipsa, dar nu aveam ce face. Între timp copiilor le-a fost repartizat un apartament În cartierul Canta, apropiat de noi și găsind o altă femeie, din Botoșani, Irina a revenit În Iași după Împlinirea vârstei de doi ani. Bunul s-a reîntors În copilărie. Am Început mișcările mânuțelor pe cântec “Eu duc pumnii Înainte/ și apoi Îi
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
zile, deși dr. Fessler mai ceruse în scris șase zile pentru îngrijirea dinților. Și el, pentru mine, și dr. Elias, pentru Lia, s-au arătat curajoși și dezinteresați în apărarea noastră. Prietenele noastre, asemenea, ne dădeau semne de simpatie: Didina Canta cuzino și Zoe Romniceanu au făcut o petiție către Lupu Costache pentru a protesta contra închiderii a două directoare de spital. Trebuia să o subscrie toate directoarele de spital. Când le convocă, numai Elena Sturdza le urmă, d-na Caterina
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
plini de bani, cu case, terenuri, ferme și vilă la mare; sau cum de nu i-am făcut zob monoclul, cu ochi cu tot, al unui Lahovary, care s-a proțăpit Înaintea mea, la o re cep ție a Didinei Canta cuzino, măsurându-mă lung de sus și până jos fiindcă purtam haină și lavalieră negre În loc de frac cu crăvățică albă, pe care nu le aveam și nici că le-aș fi pus pe mine. (Nu protesta Împo triva stupidității obiceiului
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mine și Beldie a durat mult timp. El a fost director la Centrala Cărții de la Cultura Națională, subvenționată de Aristide Blank, prin 1932. În timpul crizei, toate au dat faliment. Atunci s-a Înființat Loteria de Stat În frunte cu dr. Canta cuzino, un prieten de-al meu. L-am rugat pe director să-l anga jeze și pe Beldie. Acestuia i s-a dat o agenție de vânzare de bilete de loterie. După ce s-a desființat și loteria, pe Beldie l-
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lor în țărm avid -, ci, iată-mă: îți’nalț din nou cântarea cu ton de slavă, luminos Partid! Tu, neînvinsul. Munte ești și mare și neînchipuit în frumuseți, arzând în inimi: miez de depărtare, dăinuitor în vieți și peste vieți.“ („Cantată“, Flacăra, 15 decembrie 1977) CERNOVODEANU Paul „De un mare succes s-a bucurat, de asemenea, și expoziția organizată de Bibliotecă la New York, la începutul anului curent, evidențiind printr-o selecție de fotografii, aspecte sugestive și activitatea secretarului general al Partidului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de aceea fără hotărîrea Nostra. În chiemarea acesta dascălesca va fi datoriu numitulu Pavelu Monea a se porta amesuratu legiloru bisericesci șî politice, șî adeca a fi pilda fapteloru bune crescinesci, a merge șî a petrece în Biserica cu evlavie, cantându șî cetindu, - a inveția tinerimea scolara în frica lui Ddieu, în rugaciuni șî în cântări bisericesci; a o duce la Biserica in tote dîlele șî cu deosebire Sâmbăta sera șî în presera Serbatoriloru la rugaciunile de sera, șî Dumineca la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fapt, poate că încerc să mă justific, acum, pentru lipsa mea de performanță. Poate că un bărbat adevărat ar fi făcut-o și la minus 20 de grade. (Lasă că eu n-am fost în stare nici pe căldura sufo cantă de la cabana Gura Diham !) Oricum, cert este că la vremea respectivă nu mi-am acordat nici o circumstanță atenuantă. și m-am socotit, pur și sim plu, un impotent iremediabil, chestie care m-a terori zat mult timp după aceea (vreun
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
cred ca este foarte sensibila... Pot sa raman chiar cu intrebari existentiale de pe urma lui, ca de pilda, daca eu nu plimb cu mine o cartulie a lui Pascal, mai am vreo sansa ? Dar daca la mine in masina vorbeste si canta doar radioul ? :) Să spun mai întâi, din capul locului, că găsesc emoționantă implicarea unei presupun tinere în discutarea unui astfel de dosar : ăsta ar fi nivelul 1... Ajungând apoi la miezul problemei (nivelul 2, să zicem), am toate motivele să
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
și vin pelin (139, p. 66), a murit pentru că, „În fierbințeala boalei - zice cronicarul -, a băut vreo trei-patru sticle de spirt de melisă ; peste șase ceasuri a murit”. 459. Nicolae Iorga, O gospodărie moldovenească la 1777 după socotelile cronicarului Ioniță Canta, București, 1928, p. 5. 460. Gustav Jaeger, Die Entdeckung der Seele, Leipzig, 1880, pp. 106-109 ; și Hans F.K. Gunther, Rassenkunde des Judischen Volkes, München, 1930, pp. 260-267 ; cf. 83, p. 95. 461. Pincu Pascal, „Elemente de medicină populară evreiască din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lucru" la restaurant. Uneori, eram invitați de românii noștri din Chile, iar când luam leafa, îmi pofteam soția la un dejun "afară"! Localuri "cu ștaif" sau "de calitate" erau multe în Santiago. Favoritele mele erau "El Pavo", cu bucătărie internațională, "Canta Gallo" și "Estancia", cu bucătărie chiliană, și "Rapa-Nui", cu bucătărie din Insula Paștelui (aici, farfuriile, paharele, tacâmurile erau din scoici de sidef, meștesugit prelucrate, iar personalul, fete și băieți din Insula Paștelui îmbrăcați în costume "tradiționale", frumoasele picolițe doar cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
am, Încearcă să mergi, Pe calea Lui Hristos, Oricât va fi de greu, La capătul cărării, Ne-asteapta Domnul Hristos, Să facă plata Creștinilor de jos. Procesiune de Florii 14.04.2006 E zi de sărbătoare, Se-aud de departe, Cantași și Osanale, Azi intra în Cetate, Împăratul lumii, Smerit și Întristat, Iisus cel Luminat, Care pe mulți a vindecat, Creștinii pe cale, cu ramuri verzi Îi cântă duios, Iar alții Îi așterneau, Haine pe jos. Tremura Cetatea, Și cei cu ură
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
un dejun sau cină "de lucru" la restaurant. Uneori, eram invitați de românii noștri din Chile. Când luam leafa, îmi pofteam soția la un dejun "afară"! Localuri pitorești erau multe în Santiago. Favoritele mele erau "El Pavo", cu bucătărie internațională, "Canta Gallo" și "Estancia", cu bucătărie chiliană, și "Rapa-Nui", cu bucătărie din Insula Paștelui; aici, farfuriile, paharele, tacâmurile erau din scoici de sidef, meșteșugit prelucrate, iar personalul, fete și băieți din Insula Paștelui îmbrăcați în costume "tradiționale", frumoasele picolițe doar cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Este vorba de Adjudu-Vechi, nu de Adjudul Nou care a început să se formeze pe la 1770. De altfel, în hrisovul domnesc al domnitorului Moldovei Mihail Șuțu, din 1795 se menționează că Adjudul Nou s-a fixat pe moșia serdăresei Elena Canta (Helencu). Speriați de revărsările repetate și primejdioase ale Siretului unii locuitori ai Adjudului Vechi au căutat un loc mai ferit. Acest loc a fost găsit în zona confluenței Trotușului cu Siretul. Așa cum l-am cunoscut eu, în copilărie, Adjudu-Vechi era
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
mai prezintă, după Niculce, interes literar. Axintie Uricarul e un compilator, bine informat pentru epoca 1711-1716, cronica grecului Amiras rămasă în text grecesc (epoca 1726-1733), a diacului Nicolae Muste (epoca 1662-1729), a lui Ienache Kogălniceanu (epoca 1733-1774), a spătarului Ioan Canta (epoca 1769-1774) sunt simple documente. CRONICARII MUNTENI Însemnările muntene despre începuturi sunt foarte sărace și sunt reprezentate printr-un scurt pomelnic de voievozi, greșit și acela. Un călugăr oltean, Mihail Moxa, traducând în 1620 un Hronograf slavon, introduse scurte știri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
înregistrând, probabil - cu o existență nu foarte accidentată de șase ani - un record de longevitate în presa românească. Bacalbașa avea acum 65 de ani împliniți și, în mod hotărât, momentul destăinuirilor venise; orice întârziere ar fi fost, neîn doielnic, ris cantă. Soarta i-a fost însă favorabilă. Amintirile sale, circumscrise realităților bucureștene considerate în sens foarte larg, primite cu interes de cititori, studiu introductiv 23 42. Constantin Bacalbașa, „Cronica săptămânală. Amintirile“, Adevărul, an. XXXIV, nr. 11303, 6 februarie 1921, pp. 1-2
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
maiorul Mișa Anastasievici, administratorul averii principilor Karagheorghevici, un fanatic partizan al dinastiei actuale din Serbia, suspect și exilat din patrie. În locul Băncii Marmorosch Blank, o mare casă bo ierească într-o curte imensă, casa lui Ion Cantacuzino, tatăl d-rului I. Canta cuzino și al d-nei Petre Carp. Marile bulevarde nu existau, nu exista decât crâmpeiul numit Bulevardul Academiei, precum am spus. În locul marilor edificii de astăzi, pe dreapta, mergând către statuia lui Brătianu 189, era un lung șir de prăvălii înalte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Râmnicu Vâlcea Casa Poporului: 142 casa (casele) particular: Anagnostiadi 122; Nicolae Andronescu 258; Assan 120, 131, 397; Bălcescu 127; Băleanu 50; indice de nume de locuri 445 Bărcănescului 126; Stancu R. Becheanu 123; Ștefan Bellu (Ienăchiță Văcărescu; Prager) 113; Ion Canta cuzino 127; Mihail (Mișu) Canta cuzino 122; Carapatti 125, 287; Grigore Cerchez 117; Costică C. Cesianu (Fili pescu); 117; Iancu Crețeanu (Cre tzea nu) 120, 121, 146; bisericii Crețu lescu 115; dr. Atanasie Demo stene 122; En ciulescu 116; Natalia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]