2,040 matches
-
mică decât de obicei în primul caz și mai mare în al doilea caz. 16.3. Factori determinanți ai circulației limfatice Circulația limfatică este determinată de rata de formare a limfei din lichid interstițial, adică de pătrunderea lichidului interstițial în interiorul capilarelor limfatice, fenomen guvernat de presiunile ce se exercită la acest nivel. La acestea se adaugă funcționarea capilarelor limfatice ca o pompă, prin cuplul funcțional dintre fibrele mioendoteliale și dispoziția valvulară. Lichidul interstițial pătrunde printre celulele peretelui capilar limfatic conform diferenței
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
determinanți ai circulației limfatice Circulația limfatică este determinată de rata de formare a limfei din lichid interstițial, adică de pătrunderea lichidului interstițial în interiorul capilarelor limfatice, fenomen guvernat de presiunile ce se exercită la acest nivel. La acestea se adaugă funcționarea capilarelor limfatice ca o pompă, prin cuplul funcțional dintre fibrele mioendoteliale și dispoziția valvulară. Lichidul interstițial pătrunde printre celulele peretelui capilar limfatic conform diferenței de presiune. Celulele endoteliale sunt atașate la țesutul înconjurator prin filamente de ancorare și nu sunt solidare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
lichidului interstițial în interiorul capilarelor limfatice, fenomen guvernat de presiunile ce se exercită la acest nivel. La acestea se adaugă funcționarea capilarelor limfatice ca o pompă, prin cuplul funcțional dintre fibrele mioendoteliale și dispoziția valvulară. Lichidul interstițial pătrunde printre celulele peretelui capilar limfatic conform diferenței de presiune. Celulele endoteliale sunt atașate la țesutul înconjurator prin filamente de ancorare și nu sunt solidare între ele; marginile se suprapun, funcționând ca microvalve. Debitul limfatic total, de ~120 ml/h reprezintă ~10% din totalul ratei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
diferenței de presiune. Celulele endoteliale sunt atașate la țesutul înconjurator prin filamente de ancorare și nu sunt solidare între ele; marginile se suprapun, funcționând ca microvalve. Debitul limfatic total, de ~120 ml/h reprezintă ~10% din totalul ratei de filtrare capilară a plasmei sanguine (1/100 din difuziunea plasmei prin peretele capilar); în efort debitul limfatic crește de 10-30 ori. Debitul limfatic este determinat de presiunea interstițială; la câine crește de 12 de ori între -6 si 0 mm Hg și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
filamente de ancorare și nu sunt solidare între ele; marginile se suprapun, funcționând ca microvalve. Debitul limfatic total, de ~120 ml/h reprezintă ~10% din totalul ratei de filtrare capilară a plasmei sanguine (1/100 din difuziunea plasmei prin peretele capilar); în efort debitul limfatic crește de 10-30 ori. Debitul limfatic este determinat de presiunea interstițială; la câine crește de 12 de ori între -6 si 0 mm Hg și de înca 7 ori între 0 și 1 mm Hg, atingând
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
între -6 si 0 mm Hg și de înca 7 ori între 0 și 1 mm Hg, atingând valoarea maximă la ~2 mm Hg (datorită compresiei tisulare asupra vaselor limfatice). Creșteri de presiune interstițială sunt determinate de creșteri ale presiunii capilare, ale permeabilității peretelui capilar, ale presiunii coloidosmotice interstițiale, precum și de scăderea acesteia intracapilar. Vasele limfatice acționează ca pompe segmentare (presiunea dezvoltată este de până la 25-50 mm Hg), pe baza contracției mușchiului neted parietal (miogenă, determinată de distensie) și a valvelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mm Hg și de înca 7 ori între 0 și 1 mm Hg, atingând valoarea maximă la ~2 mm Hg (datorită compresiei tisulare asupra vaselor limfatice). Creșteri de presiune interstițială sunt determinate de creșteri ale presiunii capilare, ale permeabilității peretelui capilar, ale presiunii coloidosmotice interstițiale, precum și de scăderea acesteia intracapilar. Vasele limfatice acționează ca pompe segmentare (presiunea dezvoltată este de până la 25-50 mm Hg), pe baza contracției mușchiului neted parietal (miogenă, determinată de distensie) și a valvelor prezente (la distanțe de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
excesului de lichid interstițial și de transport al particulelor voluminoase (proteine: ~2 g/dl periferic, ~6 g/dl hepatic, ~4 g/dl central) din interstițiu în sânge; acestea nu pot intra în sânge direct prin peretele capilarelor sanguine. In intestin capilarele limfatice participă la absorbția nutrimentelor, mai ales a lipidelor. ~25% din proteinele plasmatice ajung în sânge pe cale limfatică. Circulația limfatică este un factor de control al lichidului interstițial privind conținutul de proteine, volumul și presiunea sa. De fapt rolul de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
este foarte important de discutat despre bariera care separă sângele din capilarele pulmonare de aerul alveolar. Această barieră are o grosime mai mică de ½ µm și este alcătuită din celule epiteliale alveolare (acoperite de surfactant), spațiu interstițial și celule endoteliale capilare. Sângele ajunge la acest nivel de la inima dreaptă prin arterele pulmonare; acestea se ramifică până la capilarele pulmonare. Capilarele se întind de-a lungul peretelui alveolar și formează o rețea densă de vase interconectate; de fapt sângele formează un strat aproape
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
dreaptă prin arterele pulmonare; acestea se ramifică până la capilarele pulmonare. Capilarele se întind de-a lungul peretelui alveolar și formează o rețea densă de vase interconectate; de fapt sângele formează un strat aproape continuu la nivelul peretelui alveolar. La presiune capilară normală nu toate capilarele sunt deschise, dar deschiderea capilarelor are loc când presiunea crește (de exemplu, în cursul efortului). Când toate capilarele sunt deschise, mai mult de 80% din aria alveolară este practic disponibilă pentru schimb de gaze. Plămânul are
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
prin influența sa predominantă asupra ventilației și a CO2 arterial. 18.6.2. Chemoreceptorii periferici Principalii chemoreceptorii periferici sunt cei carotidieni și aortici. La nivelul sinusului carotidian se găsește o structură hiper specializată numită glomus (corpuscul carotidian), cu o densitate capilară foarte mare. Celulele proprii ale glomusului (două sau mai multe tipuri) sunt bogate în dopamină și sunt considerate chemoreceptori. Ele ar putea funcționa și ca interneuroni inhibitori pentru terminațiile neuronale de la nivelul sinusului carotidian (nervul Hering, ram al nervului glosofaringian
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
analizează ultimii 10 ml de aer expirați în cursul unei respirații obișnuite, valorile fiind comparate cu cu cele din aerul inspirat și expirat (fig. 79). Capacitatea de difuzie a gazelor respiratorii O2 trece prin membrana alveolo-capilară, din alveole în sângele capilar; pO2 a aerului alveolar este de 100 mm Hg iar în artera pulmonară este de 40 mm Hg. Mișcarea oxigenului se realizează strict prin difuzie, în sensul gradientului presional. Difuzia asigură în condiții normale o creștere a pO2 în sânge
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
min/mmHg) în repaus; exprimată ca STPD (volume de aer corectate conform condițiilor standard de măsurare: 00 C; 760 mm Hg; aer uscat). In cursul efortului capacitatea pulmonară de difuzie pentru O2 poate ajunge la o valoare 65 datorită dilatației capilare și a creșterii numărului de capilare active. Capacitatea de difuzie a oxigenului este scăzută în boli care determină fibroză a peretelui alveolar, cu blocaj alveolo-capilar. (sarcoidoză, intoxicație cu beriliu, etc.) In sângele venos pCO2 este 46 mm Hg iar în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
pulmonare însoțesc bronhiile până la nivelul lobulilor secundari; apoi se divid în capilare pulmonare localizate în peretele alveolar. In peretele alveolar capilarele pulmonare formează o rețea densă care participă la schimbul de gaze respiratorii. Sângele oxigenat este colectat de la nivelul patului capilar în vene pulmonare mici care se află pe lângă lobulii pulmonari și se unesc formând patru vene pulmonare mari care se varsă în atriul stâng. Funcția principală a circulației pulmonare este de a asigura curgerea sângelui spre bariera alveolo-capilară pentru a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
alte funcții importante. Una dintre acestea este de rezervor de sânge. Volumul sanguin de la nivel pulmonar poate crește foarte mult fără creșteri presionale semnificative, datorită complianței mari din acest sector circulator, la care se adaugă mecanismul de recrutare și distensie capilară. O altă funcție este cea de filtru sanguin. Trombii sanguini mici eventual formați în sectorul venos sistemic sunt îndepărtați din circulație înainte ca ei să ajungă la creier sau la alte organe vitale. De asemenea, s-a constatat că multe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
multe leucocite sunt reținute de către plămân. 19.2.1. Regimul presional și echilibrul Starling la nivel pulmonar Presiunile hidrostatice și coloid-osmotice din ansamblul funcțional bronho-pulmonar au valori ce permit corelația funcțională dintre ventilația alveolară și perfuzia cu sânge a patului capilar pulmonar. Presiunile din vasele sanguine pulmonare Presiunile sunt foarte mici în circulația pulmonară. Presiunea medie în artera pulmonară este de aproximativ 15 mm Hg; presiunile sistolice și diastolice sunt de 25 mm Hg și respectiv, 8 mm Hg (fig. 80
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
are loc o reducere a presiunii menținând în activitate inima dreaptă pentru a asigura schimbul gazos pulmonar. Presiunea în capilarele pulmonare este variabilă; ea se situează la ~ ½ din presiunea arterială și venoasă pulmonară; mai mult presiunea se reduce în patul capilar pulmonar. Cu certitudine presiunea de-a lungul circulației pulmonare este de departe mai simetrică decât în circulația sistemică. In plus, presiunea în capilarele pulmonare variază considerabil datorită efectelor hidrostatice. Presiunea din jurul vaselor sanguine pulmonare Capilarele pulmonare sunt unice; ele sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
expuse la presiunea intrapleurală. Balanța hidrică de la nivel pulmonar Deși numai 0,5 μm de țesut separă sângele din capilare de aerul din alveolele pulmonare, problema menținerii alveolelor libere de lichid este critică. Schimbul de lichide de-a lungul peretelui capilar se realizează conform echilibrului Starling. Forța care are tendința de a împinge afară lichidul din capilare este presiunea hidrostatică capilară minus presiunea hidrostatică a lichidului interstițial (). Forța care are tendința de a introduce lichid în capilar este presiunea coloid osmotică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de aerul din alveolele pulmonare, problema menținerii alveolelor libere de lichid este critică. Schimbul de lichide de-a lungul peretelui capilar se realizează conform echilibrului Starling. Forța care are tendința de a împinge afară lichidul din capilare este presiunea hidrostatică capilară minus presiunea hidrostatică a lichidului interstițial (). Forța care are tendința de a introduce lichid în capilar este presiunea coloid osmotică a proteinelor din sânge minus presiunea coloid osmotică a proteinelor din lichidul interstițial (). Mărimea acestei forțe depinde de coeficientul de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Forța care are tendința de a introduce lichid în capilar este presiunea coloid osmotică a proteinelor din sânge minus presiunea coloid osmotică a proteinelor din lichidul interstițial (). Mărimea acestei forțe depinde de coeficientul de reflexie (δ) care indică eficacitatea peretelui capilar în prevenirea trecerii proteinelor prin el. Astfel, ieșirea netă de lichid este K [], unde K = coeficient de filtrare. Utilizarea practică a acestei ecuații este limitată datorită ignoranței noastre asupra multor valori. Presiunea coloid osmotică din interiorul capilarului este de 28
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
prin el. Astfel, ieșirea netă de lichid este K [], unde K = coeficient de filtrare. Utilizarea practică a acestei ecuații este limitată datorită ignoranței noastre asupra multor valori. Presiunea coloid osmotică din interiorul capilarului este de 28 mm Hg. Presiunea hidrostatică capilară este aproape de media dintre presiunea arterială și venoasă, dar este mult mai mare la baza plămânului în comparație cu cea de la vârf. Presiunea coloidosmotică din spațiul interstițial nu este cunoscută, dar este aproape 20 mm Hg în limfa pulmonară. Totuși, această valoare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
scăzută nu este pe deplin cunoscut, dar probabil aceasta este produsă prin diferențele de geometrie de rețea și prin prezența canalelor preferențiale de curgere a sângelui. Pe lângă deschiderea capilarelor, creșterea presiunii intravasculare poate duce la o creștere a calibrului. Distensia capilară pare a fi mecanismul principal pentru scăderea rezistenței vasculare pulmonare produse de o presiune intra-vasculară crescută. Rezistența vasculară a circulației sistemice este crescută în condiții bazale și prin constricția arteriolelor musculare datorită tonusului simpatic. Circulația pulmonară nu prezintă acest
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
influențează debitul decât dacă depășește presiunea alveolară. In zona 3 presiunea venoasă depășește presiunea alveolară și debitul este determinat în mod normal prin diferența presională arterio venoasă. Creșterea debitului sanguin în această regiune pulmonară este produsă în principal de distensia capilară. Presiunea din interiorul capilarelor (situată între cea arterială și venoasă) crește în partea inferioară a acestei zone, cu toate că presiunea din afară (alveolară) rămâne constantă. Recrutarea de vase în prealabil închise poate de asemeni juca un rol important în creșterea debitului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cunoscut al activării biologice ca urmare a trecerii prin circulația pulmonară este conversia angiotensinei I (un polipeptid relativ inactiv) în angiotensină II (un vasoconstrictor puternic) de către enzima de conversie a angiotensinei (ECA), care se găsește la nivelul caveolelor celulelor endoteliale capilare. Multe substanțe vasoactive sunt complet sau parțial inactivate în cursul trecerii lor prin plămân. Bradikinina este puternic inactivată (peste 80%), iar enzima responsabilă este ECA. Plămânul este locul de inactivare a serotoninei, dar acestă inactivare nu este o degradare enzimatică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
pot afecta puternic conținutul în oxigen al sângelui arterial și cantitatea de oxigen disponibilă la țesuturi. Porțiunea inferioară a curbei are o pantă mare și arată că țesuturile pot extrage cantități mari de O2 pentru fiecare mică scădere a pO2 capilară. Cantitatea maximă de O2 care poate fi combinată cu Hb se numește capacitatea Hb de legare a O2. Un gram de Hb pură poate lega 1,39 ml O2. Deoarece sângele normal conține Hb în cantitate de ~15 g/dl
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]