517 matches
-
a altora, sau un mediu prea solicitant prin bogăția stimulilor. N. Mitrofan, În „Psihologie Judiciară” vorbește despre două categorii de factori care stau la baza delincvenței juvenile: factorii individuali În care intră disfuncții cerebrale, deficiențele intelectuale, tulburări ale afectivității, tulburări caracteriale; factorii sociali În care intră climatul educațional, eșecurile privind integrarea școlară. Iolanda Mitrofan, prezintă 4 categorii de comportament, după Ghiran, 1991: 1. tulburări de comportament de tip criză bio-psiho socială, reprezintă numai expresia trecerii prin starea de criză; 2. tulburări
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
experimentarea frustrării determinată de sentimentul respingerii prin nonapartenență la grup; autoperceperea gândurilor și sentimentelor Într-o situație dată; confirmarea și stimularea În grup a asertivității; facilitarea relaționării și creșterea coeziunii grupului; trăirea unor stări afectiv motivaționale pozitive; autodezvăluirea unor trăsături caracteriale. Efectele au fost următoarele: În primul rând, prin cerința sa, exercițiul a pus copilul Într-o situație problemă; de aceea, reacția copilului ar putea fi considerată o proiecție a propriului mod de a acționa, de a se comporta În viața
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
personalitate a relevat faptul că foarte mulți dintre elevii delincvenți testați dau răspunsuri de tip agresiv, care exprimă opoziția și intoleranța deschisă față de reguli (norme, cerințe) și față de cei din jur. Deși nu se poate pune semn de egalitate Între caracteriali și delincvenți, deoarece nu toți copiii cu tulburări de caracter devin delincvenți, și nu toți delincvenții au cunoscut În copilărie sau adolescență o fază caracterială, se constată faptul că, În numeroase cazuri, delincvența juvenilă este precedată de tulburări de caracter
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
cerințe) și față de cei din jur. Deși nu se poate pune semn de egalitate Între caracteriali și delincvenți, deoarece nu toți copiii cu tulburări de caracter devin delincvenți, și nu toți delincvenții au cunoscut În copilărie sau adolescență o fază caracterială, se constată faptul că, În numeroase cazuri, delincvența juvenilă este precedată de tulburări de caracter care apoi, prin cronicizare, se fixează În structura caracterului elevilor respectivi. Astfel de trăsături, care exprimă insolența, voluntarismul afectiv, opoziția față de Încercările educative ale adulților
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
cu certuri și tratamente discriminatorii, preferențiale. Acestea pot să apară și În familii normal Închegate, Între părinți și bunici. În asemenea condiții copilul Învață să profite, să speculeze În favoarea sa ezitările și neînțelegerile, care Îl predispun la duplicitate morală și caracterială, putând să-i deschidă drumul spre deviere comportamentală. Defectele copilului nu reprezintă altceva precizează A. Berge decît partea vizibilă a unui conflict profund dintre părinte și copil: Un defect nu este o imperfecțiune esențială a ființei, ci un mod deosebit
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
la o “pedagogie diferențială”, asigurând astfel o concordanță deplină Între caracteristicile psihofiziologice ale subiectului și exigențele sarcinilor școlare. Factorii etiologici ai insuccesului Îi vom căuta În particularitățile individuale ale elevului, neadaptarea fiind Întotdeauna multicauzală (sunt implicați factori fizici, intelectuali, afectivi, caracteriali etc.) În mediul familial, școlar, socio cultural. Este ramarcat faptul că nu I.Q.-ul subiectului este hotărâtor În reușita/nereușita școlară, mai importanți fiind, de cele mai multe ori, factorii nonintelectuali (motivația, atitudinea, perseverența, interesul etc.) ce aparțin personalității În formare. Formele
IMPORTANȚA TERAPIEI LOGOPEDICE ÎN PREVENIREA EŞECULUI ŞCOLAR ŞI ÎN REALIZAREA INTEGRĂRII ELEVILOR CU NEVOI EDUCAȚIONALE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Doina UNCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2159]
-
de comunicare ori cicăleala, absența respectului și înțelegerii față de partenerul de viață, violența verbală și fizică, toate acestea și multe altele pot deveni surse ale discordiei și ale transformării vieții de familie într-un iad. În familiile cu asemenea tare caracteriale și comportamentale scandalurile și bătăile se țin lanț, soldându-se deseori cu leziuni corporale sau chiar cu crime. Presa scrisă și vorbită abundă în informații despre astfel de nedorite situații. Mentalitatea feudală că bărbatul reprezintă autoritatea absolută, că este stăpânul
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și experiențele pozitive din domeniul educației, să aibă continuitate pe întreaga durată a ciclului de învățământ în care lucrează, să-și proiecteze mental tipul de personalitate pe care dorește să-l realizeze din elevii săi, adică să-și reprezinte fizionomia caracterială a fiecărui învățăcel. Se știe că orice copil sau adolescent este o individualitate cu trăsături distincte, în plin proces de formare, care trebuie cunoscute și dezvoltate. Pentru aceasta este necesar ca dirigintele să fie cât mai mult timp împreună cu elevii
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și a conduitei patriotice, dobândirea spiritului normalist și concretizarea lui în muncă și în viață au fost principalele repere în educația normaliștilor. Câteva trăsături emblematice de personalitate trebuie să caracterizeze pe cei îndrituiți să facă educație: integritatea morală și verticalitatea caracterială, iubirea de profesie și de țară, trăinicia și exemplaritatea vieții sociale și de familie, spiritul gospodăresc, empatia și dragostea față de copii etc. Așadar, educația în școala normală trebuie să se supună unor comandamente sociale, culturale și etice, altele decât în
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
ȘI UMBRE Ansamblul de însușiri sau calități psihice stabile, rotunjite într-un întreg, emblematice pentru personalitatea omului, este cunoscut sub numele de caracter. Trăsăturile de caracter imprimă individului manifestări, comportamente și atitudini constante, specifice. Nu există două persoane cu structuri caracteriale identice, după cum nu se află două individualități aidoma. Caracterul este componenta esențială, definitorie a personalității, care o aureolează sau o umbrește, este pentru oameni geniul bun sau rău - spune Epicharmus. Un caracter frumos, bine împlinit și statornicit, dă valoare și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
caracterului persoanei cu care pornim în viață, al acelora cu care lucrăm sau venim în contact, este de maximă importanță. Pot fi prevăzute atitudinile și reacțiile lor, evitându se astfel surprizele, dezamăgirile, situațiile conflictuale. Descifrarea exactă și completă a fizionomiei caracteriale a oamenilor este aproape imposibilă, pentru că apare fenomenul de mascare, de tăinuire a unor fațete, așa numitul cameleonism. Stă în puterea multora dintre semenii noștri de a-și cosmetiza caracterul, de a-i mistifica unele trăsături. De aceea, inițiativele, afirmațiile
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
tăinuire a unor fațete, așa numitul cameleonism. Stă în puterea multora dintre semenii noștri de a-și cosmetiza caracterul, de a-i mistifica unele trăsături. De aceea, inițiativele, afirmațiile, promisiunile acestora trebuie privite cu rezervă, cu prudență. În orice structură caracterială pot exista unele minusuri (trăsături negative). Om perfect din acest punct de vedere nu cred că există. Important este să nu lipsească însușiri esențiale, definitorii. Într-o exprimare lejeră, se spune despre o persoană cu grave carențe caracteriale că este
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
orice structură caracterială pot exista unele minusuri (trăsături negative). Om perfect din acest punct de vedere nu cred că există. Important este să nu lipsească însușiri esențiale, definitorii. Într-o exprimare lejeră, se spune despre o persoană cu grave carențe caracteriale că este lipsită de caracter. Afirmația este inexactă. În asemenea cazuri este vorba despre o predominare a trăsăturilor negative de caracter, cele pozitive aflându-se în inferioritate. Mai corect ar fi să se spună că individul respectiv are un caracter
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
urât. Tatăl unei fete care era pe punctul de a se căsători, îmi prezenta, cu oarecare încântare, calitățile viitorului ginere. În caracterizare nu era menționat nici un defect. I-am spus fericitului părinte că aș dori să-mi facă un portret caracterial al ginerelui său peste cinci ani pentru că, așa cum afirmă Menander, piatra de încercare a caracterului este timpul, și ca să nu-l las descumpănit i-am spus: un soț este acceptabil dacă nu este bețiv și nu este bădăran. Aproape toate
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
perfidia, lenea, minciuna, necinstea, nerușinarea etc., pe care le-au pus în funcțiune la intensitate maximă, în noul context social, economic și politic. Toate relele, care macină temeliile societății românești postdecembriste și blochează mersul ei înainte, sunt datorate și carențelor caracteriale ale persoanelor ce s-au cățărat în sferele înalte de conducere și au subordonat idealurile sociale intereselor meschine, personale. E greu de presupus că situația se va normaliza atâta timp cât binele național este sacrificat pentru interesul individual sau de grup, cât
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
realizată în cadrul lecției de educație fizică, față de colegii și față de profesorul de educației fizică. În cadrul lucrarii am prezentat partea statistic privind atitudinile față de actiivtatea din tinpul ore de educație fizică. Atitudinile se exprimă cel mai adeseori în comportament prin intermediul trăsăturilor caracteriale. Trăsturile caracteriale pot fi definite ca seturi de acte comportamentală covariante sau ca particularități psihice ce fac parte integrantă din structura personalității. Sunt trăsături caracteriale numai cele care satisfac o serie de cerințe: sunt esențiale, definitorii pentru om, sunt coerente
ANALIZA EFICIENȚEI FORMĂRII ATITUDINILOR ÎN CADRUL LECȚIILOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ LA ELEVII DIN CICLUL LICEAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]
-
lecției de educație fizică, față de colegii și față de profesorul de educației fizică. În cadrul lucrarii am prezentat partea statistic privind atitudinile față de actiivtatea din tinpul ore de educație fizică. Atitudinile se exprimă cel mai adeseori în comportament prin intermediul trăsăturilor caracteriale. Trăsturile caracteriale pot fi definite ca seturi de acte comportamentală covariante sau ca particularități psihice ce fac parte integrantă din structura personalității. Sunt trăsături caracteriale numai cele care satisfac o serie de cerințe: sunt esențiale, definitorii pentru om, sunt coerente cu toate
ANALIZA EFICIENȚEI FORMĂRII ATITUDINILOR ÎN CADRUL LECȚIILOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ LA ELEVII DIN CICLUL LICEAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]
-
tinpul ore de educație fizică. Atitudinile se exprimă cel mai adeseori în comportament prin intermediul trăsăturilor caracteriale. Trăsturile caracteriale pot fi definite ca seturi de acte comportamentală covariante sau ca particularități psihice ce fac parte integrantă din structura personalității. Sunt trăsături caracteriale numai cele care satisfac o serie de cerințe: sunt esențiale, definitorii pentru om, sunt coerente cu toate celelalte, sunt asocaite cu o valoare morală, sunt specifice și unice deoarece trec prin istoria vieții individului. În opinia lui Z. Mielu (1994
ANALIZA EFICIENȚEI FORMĂRII ATITUDINILOR ÎN CADRUL LECȚIILOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ LA ELEVII DIN CICLUL LICEAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]
-
depinde de capacitățile de elaborare secundare. Evoluția nefavorabilă aduce în prim plan trecerea la act ca mijloc de apărare și răspuns la starea depresevă. Să cităm pe Penot (1973): „Constatăm tendința, în mod remarcabil constantă, de structurare pe un model caracterial sau psihopatic. Toți acești copii au o tendință accentuată pentru trecerea la act ca mijloc de apărare; trăsăturile caracterului patologic se afirmă în timpul evoluției. Acest tip de evoluție ilustrează relația strânsă care leagă depresiile grave la vârste mici de organizarea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
trăiește foarte repliat și izolat, refuză orice contact atât cu ceilalți copii cât și cu adulții. El n-are altă relație decât cu alți doi copii mai mari decât el, copii dificili ca și dânsul, descriși ca fiind cu probleme caracteriale. În timpul acestor noi consultații, mama, descurajată și deprimată datorită acestor dificultăți, ne povestește „istoria” fiului său. Pascal este al șaptelea copil dintre cei opt pe care îi are familia. Tatăl era vidanjor și lucra noaptea. N-a venit niciodată la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
vârsta de 11 ani și jumătate, diagnosticul este următorul: „patologie anaclitică depresivă cu reacții de prăbușire, dezorganizarea fluxului gândirii, fobii arhaice invalidante”. Între 11 ani și jumătate și 14 ani au fost constatate tulburări de comportament (îndărătnicie, pretenții cu aspect caracterial, dependență relațională mai ales față de cei de vârsta sa) care totuși reacționează destul de bine la un tratament care a asociat o prescripție medicamentoasă (mianserine și alprazolam), o psihodramă individuală, o susținere instituțională și școlară adaptată în cadrul unei internări într-un
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
diagnosticarea celor dintâi permite predicții mai precise și cu un termen de valabilitate mai mare decât diagnosticarea celor din urmă. (A se compara, de exemplu, coeficienții de validitate ai testelor de aptitudini cu cei ai testelor de atitudini și trăsături caracteriale: dacă în cazul celor dintâi valoarea acestor coeficienți se ridică până la 0,70-0,75, în cazul celor din urmă, valoarea respectivă nu depășește 0,30.) Un aspect care face și mai dificilă formularea unui prognostic cert la nivel individual este
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
rezultatul experiențelor socisl-istorice și a celor individuale „atitudinile” se structurează, arată Miașiscev, într-un sistem ierarhizat: la nivel inferior „atitudinile emoționale”, pe care le implică „frustrația”, iar la nivel superior „atitudinile apreciative”, care subordonează celelalte aspecte ale personalității (atât însușirile caracteriale, cât și procesele cognitive și afectiv-voliționale, care depind de atitudinea persoanei față de conținutul lor obiectiv). De altfel, în concepția lui V.N. Miașiscev, ceea ce formează „axa” structurii vieții psihice o reprezintă relația „proces-stare-atitudine”: „procesul”, acea succesiune de modificări ale activității psihice
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
manifectările predelictuale (ex. refuzul, nesupunerea, izolarea, obrăznicia, minciuna, indolența, fuga etc.), care pot fi etichetate drept tulburări de conduită numai în situați în care au o durată mai lungă de timp și numai dacă apar într-un context specific devierii caracteriale. Pe măsură ce adolescentul se va maturiza, reacțiile imediate la frustrare vor deveni mai puțin frecvente și vor pierde din intensitate, aceasta datorită creșterii, pe de o parte, a gradului toleranței individuale la frustrare, iar pe de alta datorită sporirii forței interdicțiilor
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
echilibrul psihic general se dereglează, sporește vulnerabilitatea la situațiile de conflict și frustrare, iar formarea atitudinii persoanei față de cerințele activității și față de semeni este influențată în sens negativ. datele de ordin statistic arată, de altfel, că cel mai adesea devierile caracteriale ale copiilor, delictele gratuite pe care le comit minorii, au ca principal mobil carențele din sfera afectivă a personalității. Sunt cunoscute, în acest sens, cercetările lui S.E. Glueck, care relevă faptul că fenomenele afective conflictuale sunt mult mai frecvente la
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]