227 matches
-
împins piciorul până la podea și am trecut fulgerător printr-o intersecție sau două. Probabil că mergeam cu viteză maximă atunci când mașina a încetat să mă urmărească. Pentru că mă depășise. — Vreți să vă dați jos din mașină, domnule? Caraliii, nenorociții de caralii. — Sigur, am spus eu și am coborât. Supărat cum eram, m-am împiedicat și m-am prăvălit pe bordură. Dar m-am ridicat cât se poate de vioi și m-am scuturat, toată ființa mea respirând încrederea în sine. Ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
poliției. Dar eu nu pot fi distrus. Problema e că eu nu pot fi distrus. Ghicește cam câtă vreme a durat cuplajul lui Ossie cu Selina? Doi ani. Nostim, nu? Dacă am râs? aproape că am murit de atâta râs. Caraliii au fost totuși îngăduitori cu mine. Singura problemă care s-a ivit a fost dacă Fiasco-ul putea fi trecut în categoria vehiculelor deplasabile, lucru care a fost în favoarea mea. Aș fi putut scăpa doar cu acuzația de a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
încercat o șmecherie. Iei o monedă mică, de preferință o jumătate de penny, și ți-o plimbi prin gură ca pe o pastilă. Face fiola praf. Oricum, eu n-aveam decât o monedă de cincizeci de penny - și unul din caralii m-a prins asupra faptului. În timp ce trăgeam aer în piept pentru a-mi dovedi nevinovăția, moneda mi s-a oprit în gât. Până să vină celălalt tip cu trusa de fiole, eu am tușit până m-am învinețit. Când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
sar cu toții și se-ntind după discurile lor de plastic (farfuriile zburătoare par să atârne pe vecie în pâcla dogoritoare), jocuri de table și șah, droguri, vrăji și blesteme, două mașini ale poliției cu toate ușile deschise, armele pregătite ale caraliilor gata să intervină la primul gest imprudent. Și nici un strop de rușine, nicăieri. Câteva se zbătea să se elibereze și să se amestece de furie, în zbârlirea părului facial al polițiștilor - dar nici un strop de rușine... Câinele se zbătea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
am depărtat de ghișeu și m-am oprit strategic lângă ușile de sticlă care dădeau pe platforma din față. Așa cum mă așteptasem, tipul a apărut însoțit de doi tipi în civil - din securitatea aeroportului? Angajații agenției? Nu, doar poliția financiară: caralii, curcani, sticleți. Poliția financiară - așa că am ieșit și am luat-o iar la goană. Am produs panică la ghișeul PakAir, și am mai făcut o încercare la British Albigensian. Asta a însemnat epuizarea tuturor resurselor mele în materie de cărți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
încât aș fi putut să iau un tranchilizant înainte de a mă culca. Nu cred că e cazul să fie exclusă posibilitatea de a fi încercat chiar să-mi trag o labă. Câteva ore mai târziu, am fost trezit de un caraliu și doi sanitari. Cât despre mine, mă simțeam ca un mort. Îmi tot spuneam - poate că mi-a ieșit, poate că s-a întâmplat, poate că moartea e exact ca viața, aceeași poveste, doar ceva mai rău. Au încercat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
din această închisoare: Paul Dumitrescu, Constantin Aioanei, Cristian Troncotă, Dumitru Ispas, Aristide Ionescu, Traian Popescu.... Sunt scene care înfioară: sânge, urlete, lacrimi și suflete sfârtecate nu numai patronate dar și prin participarea directorului de penitenciar, al ofițerului politic cu toți caraliii lor. El redă și unele nelegiuiri petrecute în acest penitenciar- abator și concretizate în poezii ca cele ale sensibilului său prieten-poet, Sergiu Măndinescu, cel care frânt sub schingiuirile securității K.G.B.-iste le spune, în cele din urmă, acestor zbiri: “vă
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
căcatule? Avocatul militar se ridică și-i șopti ceva lui Russ. Russ mă împunse cu genunchiul sub masă. Dulange renunță la mutra lui impasibilă și afișă un rânjet larg. — Răspunsul meu este un port drapel de douăș’cinci de centimetri, caraliule! — Te rog să-l scuzi pe detectivul Bleichert, Joe. E iute la mânie. — Ba are o pulică bleagă. Toți nemțălăii sunt așa. Eu sunt francez și știu cum stă treaba. Russ râse cu poftă, de parcă tocmai ar fi auzit un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
a încheiat cu fraza „Maniera pasivă de patrulare a acestui polițist i-a atras dușmănia tuturor polițiștilor din schimbul său“, mi-a trecut prin cap să le dau câte cinci dolari pilangiilor și câte o bătaie soră cu moartea tuturor caraliilor care se uită ciudat la mine. Apoi ea s-a întors. Nu mă gândeam niciodată la ea când îmi făceam rondul, iar când studiam dosarul, nu făceam decât o munca monotonă, de detectiv, cu fapte și teorii despre un caz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
birou. — Un pic cam departe de jurisdicția ta, nu-i așa? Iar secretara mi-a spus că ești detectiv. Am închis ușa și m-am sprijinit de ea. — Este o problemă personală. — Atunci îi vei depăși pe cei douăzeci de caralii negri și căcăcioși de la secția ta. Sau nu ți-a spus nimeni că polițiștii care iau lucrurile personal ajung să moară de foame? — Tot aud chestia asta și le răspund că ăsta-i orașul meu natal. Ți-o tragi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
întărîta pe băieți... Doar când dintre ăștia mai lunateci s-a decis unii să coboare pe cearceafuri, burlane, perdele, frânghii de nuiele, s-a dezmeticit și inițiativa din activiștii și securiștii din comuna asta, de-au înconjurat cu plutoanele de caralii toată zona. Iar când i-a explicat și lui Partid, că, prin gaura aia, toată România o s-o șteargă în străinătate, a trimis activiștii sarcină, la aceiași caralii, să dinamiteze tot județul... Noroc că, prin dinamita aia, cu puțin timp
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
activiștii și securiștii din comuna asta, de-au înconjurat cu plutoanele de caralii toată zona. Iar când i-a explicat și lui Partid, că, prin gaura aia, toată România o s-o șteargă în străinătate, a trimis activiștii sarcină, la aceiași caralii, să dinamiteze tot județul... Noroc că, prin dinamita aia, cu puțin timp înainte, artificierii primise și ei sarcină de amestecase și niște îngrășămînt chimic (cu aceiași încărcătură să arunce în aer, dar să-și sădească). Așa că dinamita aia n-a
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
împărțiți, ca niște cărți de joc, printre picăturile de fiere, firele de tutun și chiar și la acesta, ce se lăudase a nu consuma, firimituri de eugenie. 65 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Un fluier cu bilă al unui caraliu șef șuieră, dând semnalul ridicării blocajului. Semaforul clipi. Iar lumina verde expulză coaja de nucă a taximetrului în uriașul bol al intersecției bucureștene, șters pe dinăuntru de postavul gros, gri-albăstrui, al uniformelor sutelor de milițieni, printre care Genel slalomă cu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mie poți să-mi zici... Eu sânt ca tatăl tău, când e vorba să mărturisești cum ți-ar place să faci baie cu buldozeristul. Nu te spovedi..., eu, la prima intersecție, te descarc. Ori la cea mai adâncă mlaștină cu caralii te arunc... 89 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI În realitate, nu erau nesfârșit de multe palate. Ba, dacă erai cât de cât cinstit, trebuia să recunoști că, dimpotrivă, Podul Mogoșoaiei duhnea de bodegi. În ceafa fiecărui pălățel, în cârca
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Mozambic, prin buric la serai... - Te pretinzi c-ai avea cunoștințe grupa mare despre București. Ar putea exista o străduță, cu până într-o sută de case, de care să nu fi auzit? - Decât dacă ar fi montat-o aseară caralii... Decât dacă n-ar fi trăit aici și-ar fi adus-o remorcată cu frânghiile de la Calafat... - Dar despre o străduță cu vreo cinci sute de case? - La dispeceratul de pompieri unde-am făcut armata... Doi ani, supliment de pedeapsă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cum trag de clapele acelea care refuzau să se deschidă, dintr-odată s-a pornit: „Aoooleeeoooo! Hoții! Miliția! Jaf! Jaf! Jaf! Prindeți asasinuuuuu!“. Nici n-am apucat să-i dau una peste gură că a și apărut bine știuta tripletă: caraliul tablagist, soldatul imberb și gardistul patriotic. Soldatul a sărit și m-a imobilizat, tablagiul a dat să-mi pună cătușele, iar gardistul îl ținea pe Bumbu în brațe. Profesorul dădea să-l sărute, șoptindu-i să aprindă lumina. Până la urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
acea Vichi de demult. Parcă abia acum ea va veni dinspre Cișmigiu, mă va prinde de mână și mă va trage spre ea: „De ce nu intri? Intelectual de la Cinematografie și stai ca bișnițarii lângă casă la densitatea aglomerației. Te saltă caraliii și mă pui pe drumuri să-ți aduc mere la Poarta Albă. Poate te mai prelucrează și la voi la partid“. Textul poate face și astfel de minuni. Să-ți ia și să-ți aducă, să-ți dea și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Maiorul privi în gol apoi se îndepărtă cu umerii încovoiați. Bătu în ușa Melaniei Lupu. * Popa tresări. În prag apăruse Doru Matei. Se apropie vorbind în șoaptă: ― Nu-mi place! Bătrânul opri balansoarul și întinse gâtul. ― Ce nu-ți place? ― Caraliul ăla gras nu se desprinde de scrin. Îl măsoară, îl pipăie... Poate apasă o dată bine... Grigore Popa se chirci. Își scoase mâinile de sub broboada groasă. Erau noduroase, cu degete crispate ca niște rădăcini, prea mari pentru trupul firav. ― Dar să
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
felicitat-o pentru că se împăcaseră... ― O istorie tâmpită, bombăni Matei. Știu un singur lucru! În casă nu-l putem ascunde. Îl descoperă cât ai clipi. ― De ce în casă? ― Hm, n-ai decât să dai perdeaua la o parte ca să vezi caraliii. Sîntem filați zi și noapte. ― Știu, domnule Matei. Unul dintre ei avea treabă azi cu un cauciuc. Îi rămăsese mașina în pană chiar vizavi de noi... Patru ore a durat reparația. Băgă încă o fondantă în gură, uitîndu-se la sculptor
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
autobuz, scenă care a stârnit În rândul nostru, al celor care urmăream derularea evenimentelor de la ultimul etaj al mallului, un cor de oftaturi, urmat de o constatare pertinentă: — Ia mai dă-l naibii! Și, pân’ la urmă, ce caută un caraliu Într-o intersecție semaforizată? Pe Gioconda o chema, de fapt, Anna. În mod ciudat, era ultima din micul nostru grup al cărei nume Îl aflam, deși În toată această Întâmplare reprezenta centrul meu de interes, restul fiind sateliți Întâmplători. Avea
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
declarată păcat), se amestecă în aventurile amoroase ale lui Zeus, stăpânul lumii antice și al cerului ce-o acoperea, și-i face un fel de publicitate mondenă și moralistă măritului diriguitor. Stăpânul se mânie și-l supune pe Sisif, precum caralii din închisorile comuniste, la o pedeapsă absurdă, la prima vedere, absurdă și perpetuă, dar definitorie, de exterminare: să urce pe coasta unui deal un cogeamite bolovan și odată ajuns pe creastă, să-l prăvale până jos pentru a-și relua
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93061]
-
amuzant e faptul că actorii au fost tunși de poliția de moravuri și a trebuit să se intervină Sus (Sus = PCR) ca să fie lăsați să poarte părul lung (li s-au dat legitimații interpreților, pe care le scoteau repede, în fața caraliilor cu foarfeci). Teoretic, ne despărțim de trecut rîzînd! (numai dacă putem! Generația mea însă, și-a celor cu un deceniu în plus, încă nu știe cum se poate face asta; sper s-o învățăm cît mai repede...). Dar poți să
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
este prea mare dragoste pentru viața lui... Dorința de a trăi cu orice preț face din noi niște ființe penibile... niște căzături miorlăite... jalnice... Acolo am văzut pe unul care de frica morții... adică de dragul vieții, a mîncat căcat... Un caraliu îl ținea cu pistolul... și a mîncat, domnule... Octav: (după o pauză) Tu dacă... ai fi mîncat? Groparul:... Da... dar fii sigur că l-aș fi păcălit pe caraliu... Octav: Da! Cum? Groparul:... M-aș fi șters la gură... (rîd
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
care de frica morții... adică de dragul vieții, a mîncat căcat... Un caraliu îl ținea cu pistolul... și a mîncat, domnule... Octav: (după o pauză) Tu dacă... ai fi mîncat? Groparul:... Da... dar fii sigur că l-aș fi păcălit pe caraliu... Octav: Da! Cum? Groparul:... M-aș fi șters la gură... (rîd amîndoi) Octav: Mare șmecher mai ești! Groparul: Păi cum credeai! (după o pauză) Domnule, am ales cimitirul pentru că printre morminte, bocete, disperări, scap de frica morții... adică fac un
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și nu mai spun nimic. Mă rog! poate prin Irak, pe undeva, sau pe la Phenian... Văzînd imaginea cu tribunele kaki, îți trec prin minte pelicule celebre, cu meciuri crude între deținuți și cu suporteri din aceeași categorie, totul sub ochii caraliilor. Dar vă întreb: are nevoie o echipă ca Steaua de așa imagine în lume? Imaginea nu-i la urma urmei numai a unei echipe care, fie vorba între noi, ca și surata ei, Dinamo, n-a vrut nici în ruptul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]