477 matches
-
ușa în urma sa. EU sunt conducerea rebelilor! Și EU nu am convocat pe nimeni la negocieri. Sunteți prizonieri de război! Obișnuiți-vă cu gândul înainte de a vă împăca cu el! Acum, dumneavoastră, domnilor, vă rog să vă lăsați conduși în carcerele voastre. Am lucruri mai bune de făcut decât să pierd vremea cu trei marionete. Ce? țipă călăuza mea. Noi nu suntem prizonieri de război! Suntem reprezentanți! Stai să vezi când nu vom raporta ce dezastru politic și militar vei avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ca de vânt Din noaptea pădurii de iese: Așa și speranța - c-un licur ușor, Cu slaba-i lumină pălindă, Animă-nc-odată tremîndul picior, De uită de sarcini, de uită de nori, Și unde o vede s-avîntă. La cel ce în carcere plânge amar, Și blestemă cerul și soartea, La neagra-i durere îi pune hotar, Făcând să-i apară în negru talar A lumii paranimfă - moartea. Și maicii, ce strânge pruncuțu-i la sân, Privirea de lacrime plină, Văzând cum geniile morții
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
asta: «Vei fi transferat în altă parte. Fă-ți bagajele!» M-au încarcerat. Nu mi-au dat nici o explicație. Atunci am început să-mi pun întrebări. Antrenamentul trebuia să fie calea spre mântuire, iar acum devenea o metodă de pedeapsă. Carcera era de mărimea unui tatami. Acolo unde am fost dus eu, erau cam zece camere, separate între ele, închise cu cheia pe dinafară. Era vară și oricum era cald, dar încălzirea mergea. Mă puneau să beau din sticle de pastic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
niște proști.» Încercau să mă omoare. Mi-am folosit toată forța și m-am eliberat. Am obiectat spunând: «Eu fac totul cu seriozitate, îmi dau sufletul aici, de ce vă comportați așa?!» Lucrurile s-au liniștit, m-au dus înapoi în carceră. Mă rupsesem total de sectă. Încercam să iau lucrurile în serios, dar se pare că nu reușeam. Apoi am trecut prin alt tip de inițiere, numită «creștină». Era un fel de experiment pe ființe umane. De fiecare dată când îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
umane. De fiecare dată când îmi dădea medicamente Niimi, se uita la mine de parcă aș fi fost un porcușor de Guineea. Spunea: «Bea!» pe un ton rece și indiferent. Jivaka (Endō Sechi) și Vajira Tissa (Nakagawa Tomomasa) veneau să verifice carcerele. Îmi amintesc că eram tare buimac din cauza medicamentelor. Testau medicamentele pe samana care erau încarcerați. Oricum nu le eram de folos vii, măcar așa experimentau pe oameni medicamentele și vedeau dacă puteau deveni mai pioși. Mă făceau să mă gândesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
de galbeni îți putea înlesni evadarea. Aur avea Zlota, chiar în trupul lui, dar pentru a obține cantitatea necesară îi trebuia timp de care iarăși nu ducea lipsă și singurătate. Refuză să muncească, motiv pentru care fu băgat într-o carceră fără lumină, în care băltea în permanență o apă rece și murdară. A râcâit cu unghiile mortarul, reușind să desprindă din zidăria celulei o bucată de gresie, cu care își hârșia în fiecare noapte călcâiul pentru a obține câteva fire
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
de galbeni îți putea înlesni evadarea. Aur avea Zlota, chiar în trupul lui, dar pentru a obține cantitatea necesară îi trebuia timp de care iarăși nu ducea lipsă și singurătate. Refuză să muncească, motiv pentru care fu băgat într-o carceră fără lumină, în care băltea în permanență o apă rece și murdară. A râcâit cu unghiile mortarul, reușind să desprindă din zidăria celulei o bucată de gresie, cu care își hârșia în fiecare noapte călcâiul pentru a obține câteva fire
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
pericol pot fraterniza cu Însăși Dumnezeu dacă există, și voi avea nevoie...!!” Pe când lucra la primărie, Îi mărturisi el, fusese arestat pentru luare de mită, fiind ținut În arest doi ani de zile. A fost bătut, maltratat, Înfometat, azvârlit În carceră, Încercând să-l Înfricoșeze pentru a-i zmulge o mărturisire. În special, a suportat lovituri corporale cât bea o cămilă apă!! I-au fost aplicate apsolut toate torturile cunoscute, rezistând eroic.În cele din urmă au fost nevoiți să-l
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
bătaie să-și mănânce „Excrementele”, În aplauzele asistenței...! Ori când Liberul șef de cameră, avea nevoie de o relație sexuală pe cale orală și cel solicitat refuza, era snopit În bătaie după care gardianul Îl pedepsea și el aruncându-l În carceră pentru reeducare...! Datorită proviziei substanțiale de alimente și țigări, ulterior Liberul șef de cameră Îl luă sub protecția lui instalându-l În patul de deasupra lui, având șansa să fie singur, iar binevoitorul pentru acest favor să-și Însușească tot
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
prin intermediul civililor ce lucrau În șantier...! Tentația de-a intra În legătură cu un civil cerându-i ajutorul să-i aducă vești și mâncare de afară riscul era enorm: Putea fi refuzat și eventual turnat escortei. Drept pedeapsă putea fi băgat la carceră pentru o perioadă de timp ca după ispășirea pedepsei să fie declarat primejdios și să fie trimes la muncă În interiorul Închisorii, pierzând astfel prezumtivul prilej, ca prin lucrătorii civili să contacteze pe ce-i de acasă...! Calitatea de brigadier nu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
timpul nu suferă de insomnie de atâtea febre tremurăm dezhidratați vorbele fântâni goale în sahare de idei ce își înghit singure oazele doar morgane clipesc lasciv din gene prelungi precum cadânele deasupra iașmacului istoviri de neputință ne-au înlănțuit în carcera a ceea ce încă nu s-a gândit și voi o știți doar s-o presimți și te cuprinde o teamă năucă eu încă mai tânjesc după un loc unde ei să-mi strige ațâțați da acesta este cel huiduit de
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
bărbații de-abia recunosc faptul că femeile există dincolo de bucătărie și dormitor și că și ele sunt un fel de oameni) și nici măcar nu era cazul, din respect pentru cutumele gazdelor. Doamna casei (a casei, că aproape nu ieșea din carcera aceea de lux, așa că nu e vorba de casa doamnei, ci de doamna casei) m-a poftit să îi văd grădina: o curte de 600 de metri pătrați. Plină cu flori destul de firave din lipsă de aerisire laterală. Zidurile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
aflat că Fumero Îi trădase pe toți cei care Îl ajutaseră să parvină În timpul războiului și că acum era În serviciul Învingătorilor. Se spunea că se ocupa personal - zburîndu-le capul cu o Împușcătură În gură - de principalii săi aliați, În carcerele din castelul Montjuïc. Mașinăria uitării a Început să macine chiar din ziua cînd armele au tăcut. În acele zile am Învățat că nimic nu stîrnește mai multă teamă decît un erou care trăiește ca să poată povesti mai departe ceea ce toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
ilogicii. Dați-i o condamnare pe viață și un director de închisoare progresist și într-o lună Wilt o să-l facă s-o ia razna, cu acea dulce raționalitate a refuzului său de a se supune regulilor închisorii. Izolarea la carceră și un regim cu pâine și apă - dacă asemenea pedepse mai există încă - n-or să-l descurajeze. Dați-i libertatea și el va aplica talentele sale proaspăt descoperite la Colegiul Tehnic. Va lua parte cu încântare la întâlniri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
ta ușa grea a casei Dobrotă, Îți dorești să fii el, dar să rămâi tu. Și nici măcar nu bănuiești că Menadele Îi vor dărui ani grei de Închisoare, tortură, infirmitate, că după evadare va fi prins și ținut desculț, În carcera plină de apă Înghețată, piciorul cangrenat, amputat, fără anestezie... — ...Sfârșitul poveștii lui Anton este atât de trist, Încât n-are sens să vi-l povestesc Într-o asemenea seară festivă. L-am aflat În această călătorie de la fratele lui, Cristian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
ajuns, sosește Nogaret, care amintește că Templul a avut legături mai mult decât prietenoase cu Saladin: suntem În fața insinuării unui delict de Înaltă trădare. Justificările lui Molay sunt penibile, În această depoziție omul, greu Încercat deja de doi ani de carceră, pare o cârpă, dar tot cârpă se arătase și imediat după arestare. La o a treia depoziție, În luna martie a anului următor, Molay adoptă o altă strategie: nu vorbește, și nu va vorbi decât În fața papei. Lovitură de teatru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
fost condamnați la Închisoare pe viață, În timp ce aceia care au mărturisit sunt iertați. Pe Filip nu-l interesa un masacru, voia numai să dezmembreze ordinul. Cavalerii eliberați, de-acum distruși În trupul și În spiritul lor, după patru-cinci ani de carceră, trec pe tăcute În alte ordine, nu doresc decât să fie uitați, iar această dispariție, această ștergere, va cântări mult În legenda supraviețuirii clandestine a ordinului. Molay continuă să ceară să fie ascultat de papă. Clement convoacă un consiliu la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Mânecuță, congestionându-se în obrajii lui seboreici și bucălați. Prostii! O căruță de prostii și de minciuni! Vă previn! Sunteți în rahat până-n gât! Ori spuneți cum a fost, pe bune, ori vă pun cătușele, nerușinaților și vă trimit la carceră, lângă Bogdănel-Parazitu', ca să-i țineți puturosului de urât! Iisuse...! Perspectiva unei asemenea companii, îi repugnă intestinal Fratelui, care se schimonosește, dezgustat. Nenea Sandu sesizează reacția și se hotărăște să preia personal, din condescendență, firul interogatoriului: Dă-mi voie! intervine el
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
paginile astea adunate aici atât de fără sens. Dar ce poate face un om care a scris toată viața literatură? Cum poate ieși din arcanele stilului? Cum, cu ce instrumente, poți așterne pe-o pagina o mărturie pură, eliberată din carcerele convenției artistice? Să mă adun și să am curajul să recunosc: în nici un fel. Am știut asta de la început, dar, în viclenia mea de animal încolțit, am ascuns jocul meu, miza mea, pariul meu, de privirile tale. Pentru că, în cele
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
lor și vor avea șanse egale să-și spună cuvântul în ceea ce privește soarta țării ?... Pentru că, doar puțin împinse dincolo de o anume limită, calitățile devin defecte, și o lume în care am deveni - obligatoriu și în toate privințele - egali ar fi o carceră fără aer... Dar am impresia că ți-am trădat de mult ideea... — Nu, se grăbește tânărul, îmi amintisem însă cât de liniștit a plecat regele la Sinaia și cum guvernul a început și el să facă preparativele pentru vacanță... Doar
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
principii într-un scop comun (solae faciunt virtutes beatum, nullaque alia quisquam via hoc nomen adipiscitur - I, 8, 3). Trupul și tot ce este conținut de el sau ajută la definirea lui, primește conotații negative (I, 11, 3-4); corpul este carcera (carcer) și mormântul (sepulcrum) sufletului, până și Infernul și vechile mituri infernale 42 simbolizează corpurile, în care sunt încarcerate sufletele. Macrobius, când evocă Peșterile lui Pluton 43, descrie cele patru fluvii care îl străbat, fiecare fiind o expresie a unei
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
putem bucura în tihnă de ceasul acesta sinistru? Vă interesez? Sunteți prea amabil. De altminteri, acum chiar sunt în primejdie de a vă interesa cu adevărat. Înainte de a mă explica în legătură cu judecătorii-penitenți, trebuie să vă vorbesc despre desfrâu și despre carceră. Vă înșelați, vaporul merge repede. Dar Zuider Zee e o mare moartă sau aproape. Din pricina malurilor joase, pierdute în ceață, nu știi unde începe și unde sfârșește. Neavând nici un reper, nu putem aprecia viteza. Înaintăm, dar nimic nu se schimbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
ne ține țepeni, înainte de a ne duce în insulele grecești ar trebui sa ne spălăm din cap până-n picioare. Acolo aerul e cast, marea și plăcerea curate. Iar noi... Să ne așezăm pe aceste șezlonguri. Ce pâclă! Rămăsesem, cred, la carceră. Da, o să vă spun îndată despre ce-i vorba. După ce m-am zbătut în fel și chip, după ce-am scos tot ce se putea scoate din atitudinea mea impertinentă, descurajat de atâtea eforturi inutile, am hotărât să renunț cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
toate părțile și că trebuia să mă împac cu acest gând. Se sfârșise cu viața orgolioasă, dar o dată cu ea se sfârșise și cu mine, și cu răzvrătirea. Trebuia să mă supun și să-mi recunosc vina. Trebuia să trăiesc în carceră. E adevărat, nu cunoașteți acea temniță aflată sub pământ, numită în evul mediu carceră. De obicei, erai uitat aici pe viață. Temnița aceasta se deosebea de celelalte prin dimensiunile sale iscusit chibzuite. Nu era destul de înaltă ca să poți sta în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
viața orgolioasă, dar o dată cu ea se sfârșise și cu mine, și cu răzvrătirea. Trebuia să mă supun și să-mi recunosc vina. Trebuia să trăiesc în carceră. E adevărat, nu cunoașteți acea temniță aflată sub pământ, numită în evul mediu carceră. De obicei, erai uitat aici pe viață. Temnița aceasta se deosebea de celelalte prin dimensiunile sale iscusit chibzuite. Nu era destul de înaltă ca să poți sta în picioare, dar nici îndeajuns de lată ca să te culci Te îngrămădeai în ea cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]