507 matches
-
locuri. În rîndul șmecherilor intră, de regulă, cei cu fapte deosebit de grave (omoruri, lovituri cauzatoare de moarte, violuri etc.). Fiecare dintre ei au cîțiva sclavi unul le face patul, altul le cară bagajele. Ei sînt cei mai adaptabili la viața carcerală și cu legăturile morale slabe sau inexistente. Poziția lor socială e cunoscută și de cadre, care sînt dispuse să le tolereze o cantitate considerabilă de pungășii ale lor în schimbul asigurării ordinii, securității și adaptării valorile cele mai importante ale regimului
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sociale (de șmecher, fraier, sifon etc.) limitează foarte mult libertatea de acțiune și de gîndire a actorilor sociali, care sînt obligați să parcurgă anumite instanțe de socializare, să achiziționeze anumite tabuuri culturale, prejudecăți, resentimente, nostalgii etc. Orice aspect al culturii carcerale este utilizat simbolic sau emblematic cu scopul de a crea un sentiment de distanțare față de membrii celuilalt grup și de evidențiere a loialității față de grupul de apartenență. Apelul la tradiții și la simboluri reprezintă, de fapt, un instrument pentru legitimarea
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
supraviețuire și satisfacere a trebuințelor primare fiind mai vizibilă în rîndul lor. Doar deținuții și angajații vîrstnici se apropie de scorurile obținute de grupurile libere testate (muncitori petroliști și funcționari publici) la valoarea economică. Orientarea politică, a doua ca importanță carcerală, este diferit estimată, îndeosebi din perspectivă sexuală. Bărbații sînt mai preocupați decît femeile de luptele pentru putere din interiorul penitenciarelor. Cu cît închisorile sînt mai mari (cu mai mulți arestați și angajați), cu atît cresc și ponderile valorii politice fenomen
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pragul demisiei, transferului, pensionării. Ultima valoare este cea estetică, legată de formă și armonie. Slaba ei apreciere nu înseamnă respingerea ei de către indivizi, ci cotarea ca nesemnificativă în sistemul axiologic instituțional. Grija pentru frumos, savurarea artistică a ritualurilor și însemnelor carcerale par a fi lucruri total străine indivizilor care populează penitenciarele. Inapetența pentru frumos e vizibilă și în kitschurile artistice pe care le produc deținuții și cu care se mîndresc educatorii. Sau în noul look pe care l-au adoptat din
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ignore nevoile grupurilor din subordine, la adăpostul unor regulamente mereu invocate. Soliditatea normelor informale e dată de congruența cu diferitele mituri și credințe, cu morala și valorile dominante în penitenciar, dar și cu modul de organizare și funcționare a vieții carcerale, căci normele presupun interacțiuni, relații sociale care au ca fundament anumite simboluri, ritualuri, eroi și valori. Consistența normelor informale depinde deci de consistența elementelor culturii instituționale. În penitenciar, ele structurează masa de arestați și angajați anonimi, oferind rămășițe de prestigiu
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ele din convingeri sau din nevoia imperioasă de putere și violență, ci din faptul că ei le găsesc la intrarea în închisoare cu o structură și o funcționalitate bine determinate. Puterea normelor informale îi transformă pe indivizii angrenați în sistemul carceral în spectatori pasivi, impunîndu-le o supunere oarbă și o stare de așteptare pînă la eliberare, avansare, transfer sau pînă la producerea unor schimbări radicale de ordin politic sau divin. Deși colaborarea dintre cadre și deținuți în vederea creării unui climat psiho-social
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și inegalitatea, umilirile și înjosirea personalității, lentoarea justiției și sustragerea de la controalele exterioare, suspiciunile întreținute prin predominanța imperativelor de securitate în detrimentul celor de dezvoltare umană toate acestea contribuie la menținerea unui sistem normativ formal și informal anacronic. Deși structura populației carcerale e radical diferită de cea existentă acum 15 ani și este în continuă schimbare, crescînd numărul toxicomanilor, delincvenților sexuali și a evazioniștilor fiscali, cadrul normativ care ghidează viața în instituțiile de pedeapsă continuă să fie mai degrabă apropiat de cel
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ce pune în centru particularitățile fiecărui sistem penal, date de specificitatea culturilor și a religiilor naționale. Această viziune limitează comunicarea cu cealaltă, impunînd un pact de neagresiune. Exagerarea specificității poartă în sine germenele unui război al civilizațiilor. Afirmarea pluralismului civilizațiilor carcerale este, în realitate, o reacție antimodernizatoare. Teoriile privind limitele creșterii s-au opus și ele viziunii universaliste, căci opuneau tema echilibrului temei dezvoltării și modernizării, ca și cum procesul civilizării nu e decît o fază provizorie, de smulgere brutală din tradiție, dar
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
minimală încorporată în sistem și pe ineficiența acțiunilor reeducative. Secolul XX nu a fost dominat, precum secolul al XIX-lea, de modelul occidental, de raționalismul și liberalismul lui. În mod evident, el a fost dominat de modelele etatiste de civilizație carcerală. Acțiunea statului a variat însă de la contracivilizație la anticivilizație. Modelul sovietic, dominant în România anilor 1947-1965, moștenitor și el al filosofiei iluministe și al progresului tehnologic (deoarece propovăduia înlăturarea tradițiilor și a credințelor, cu domnia rațiunii), s-a bazat pe
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
identități puternice și căutarea explicației neajunsurilor în influența anumitor etnii inferioare sau periculoase (maghiarii, evreii, țiganii, arabii). Căutarea specificității "socialiste" și "românești" avea ca scop respingerea însăși a temei civilizației. Eforturile intelectualității comuniste de a crea modele alternative de civilizație carcerală nu au rămas fără urmări. În lupta împotriva profitului și eficienței pe care instituția occidentală le urmărea constant, s-a impus ca alternativă eliminarea totală a banilor, ajungîndu-se la o dependență cvasitotală față de bugetul statului, iar, de aici, la o
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mondiale asupra criminalității. Pentru Europa și America de Nord, datele au fost exploatate de Institutul pentru Prevenirea și Controlul Criminalității (HEUNI) de la Helsinki. În 1995 a fost publicat raportul comparativ pe anii 1986-1990155. El reliefează dificultățile metodologice în stabilirea indicatorilor de civilizație carcerală: definiții, clasificări, reguli de calcul, absența informațiilor, probleme de centralizare a informațiilor, dificultăți lingvistice, erori de măsurare etc. Încercările Comisiei Europene de Statistică EUROSTAT de a elabora setul de indicatori statistici relevanți au fost sortite eșecului, Portrait social de l
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de vedere ale politicienilor, decît pe cele ale specialiștilor în criminologie. Cu ocazia celei de-a șasea conferințe a directorilor administrațiilor penitenciare organizată la Strasbourg în 1983 sub egida Consiliului Europei, s-a decis elaborarea unor rapoarte anuale privind demografia carcerală, la inițiativa lui Pierre Tournier, cunoscut criminolog francez, primul raport fiind prezentat în 1990156. Prea puțin riguros la început, el s-a dezvoltat prin aproximări succesive, reușindu-se îmbogățirea chestionarului cu noi aspecte. De la 10 indicatori în 1990 s-a
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
au căpătat denumirea de SPACE (Statistique pénale annuelle du Conseil de l'Europe). Încă de la început, ele au stîrnit controverse, importanța lor a fost minimalizată și unele state au refuzat prezentarea datelor în formatul standard propus. Indicatorii sociali ai civilizației carcerale Indiferent că vorbim de civilizația penitenciară, de sistem penitenciar sau de calitatea vieții de detenție, ne referim la ansamblul elementelor de natură fizică, economică, socială, culturală, politică, de sănătate etc. în care trăiesc și lucrează cadrele și deținuții, la conținutul
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
opinii și comportamente divergente de cele ale puterii existente într-un stat la un moment dat. Pierre V. Tournier (director la CNRS Cesdip), profesor la Universitatea Paris I Pantheon-Sorbona și consultant științific al Consiliului Europei) a demonstrat 159 că deflația carcerală este un indicator important al democratizării justiției unei țări, reușind să-l impună în analizele Comisiei Europene încă de la primele anchete anuale efectuate. Inflația carcerală (termen ce desemnează creșterea numărului de deținuți al unei țări) reflectă lipsa de respect a
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Universitatea Paris I Pantheon-Sorbona și consultant științific al Consiliului Europei) a demonstrat 159 că deflația carcerală este un indicator important al democratizării justiției unei țări, reușind să-l impună în analizele Comisiei Europene încă de la primele anchete anuale efectuate. Inflația carcerală (termen ce desemnează creșterea numărului de deținuți al unei țări) reflectă lipsa de respect a autorităților față de banul public (dat fiind că încarcerarea este o operație costisitoare, cu efecte preponderent negative), dar mai ales puterea arbitrară a unui stat întoarsă
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
conflict cu alții. Această socializare diferită explică de ce bărbații produc mai multe acte criminale decît femeile și de ce femeile delincvente sînt privite deseori ca victime. Din acest punct de vedere, repartizarea infracțiunilor pe sexe este un indicator important al civilizației carcerale, deoarece impune tratarea diferită și estimarea periculozității sociale. Problema criminalității feminine a început să-i preocupe în mod deosebit pe specialiștii în penologie, deoarece femeile au, la data încarcerării, cel puțin un copil minor dependent de ele, iar creșterea copiilor
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
comise, cît pentru utilizarea infractorilor în exercitarea controlului social. Ceea ce propunea poliției pe vremea lui Napoleon celebrul tîlhar Vidoq șantajarea foștilor deținuți pentru controlarea lumii interlope a ajuns un fapt generalizat. Din cauza pedepselor prelungite, deținuții ajung să se adapteze lumii carcerale, pierzînd deprinderile traiului într-o societate liberă. Obiceiurile turnării ("sifonării") deținuților între ei, pentru obținerea unor privilegii mărunte, sînt transferate după eliberare în grupurile în care aceștia se integrează, deseori căzînd chiar ei victime ale turnătoriilor. Se ajunge în situația
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de împiedicare a ei, evaluările medicale și psihiatrice ale victimelor și vinovaților, precum și măsurile reparatorii întreprinse. Sinuciderile arestaților au făcut obiectul unor preocupări aparte ale specialiștilor încă de la apariția închisorilor, deoarece ele erau considerate reacții extreme de insuportabilitate a vieții carcerale. Încă din 1880 raportul inspectorului medical prezentat la Board of Prison Commissioners din Anglia și Țara Galilor stabilea cîteva aspecte 174 care au fost confirmate de numeroase cercetări făcute de atunci și pînă în zilele noastre. Astfel, riscul de sinucidere este
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
semideschis. Ei își iau viața seara, de regulă, prin spînzurare sau prin tăierea venelor. Manifestă înainte semne vizibile de depresie, afișînd un comportament care permite citirea intenției lor. Toate studiile privind suicidul în arest au evidențiat rolul important al culturii carcerale ca factor de risc. Sinuciderile se produc uneori în serie, specialiștii vorbind chiar de epidemii suicidare. Philippe Chemithe și Pierre Tournier au publicat acum 25 ani rezultatele unuia din cele mai ample studii privind sinuciderile în închisori 175. Ei demonstrau
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
își iau viața înainte, în timpul sau imediat după ce au fost supuși unui regim de izolare, de carceră. Sinuciderea deținuților constituie rezultatul unei interacțiuni între un individ profund tulburat de o decizie judiciară care-l exclude din societate și un mediu carceral care îl dezbracă de identitatea anterioară, oferindu-i o alta degradantă, umilitoare, insuportabilă. Există așadar o serie întreagă de factori favorizanți ai sinuciderii, dar ei nu constituie în sine o cauză a sinuciderii. Cunoașterea lor este însă vitală pentru prevenirea
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
scală a riscului de sinucidere. Încă din 1980 Serviciul Corecțional din Canada și Home Office din Marea Britanie au elaborat programe de prevenire a sinuciderii, care au avut rezultate pozitive. În primul rînd, au contribuit la o îmbunătățire generală a mediului carceral, la o umanizare a pedepsei. În al doilea rînd, au acordat o însemnătate deosebită tehnicilor medicale de reanimare a victimelor după tentativa suicidară, ceea ce a dus la o ameliorare vizibilă a stării de sănătate a persoanelor arestate 176. Procedura standard
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de numeroase încît cuprind aproape întreaga populație penitenciară, permițînd o izolare rapidă a celor violenți, cu tendințe de evadare, de sinucidere sau de revoltă. Probabil că astfel de complicități se produc și în țări care au o rată a mortalității carcerale mai mică decît România (Danemarca, Olanda, Irlanda, Turcia, Slovacia, Polonia, Cehia sub 20 de decese la 10.000 de deținuți). Datorită sporirii numărului de psihologi în închisori este de așteptat ca ponderea deceselor să scadă în următorii ani. Rata mică
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sisteme penitenciare, în care personalul din administrație ocupă o pondere de aproape 3 ori mai mare decît personalul din administrațiile occidentale. Despre eterna penurie a efectivelor angajate vorbesc specialiștii din mai toate țările. "Este imposibil să faci să progreseze condițiile carcerale dacă nu faci să progreseze simultan condițiile personalului. Angajații trăiesc în condiții dure și muncesc într-o societate care nu le recunoaște meritele."179 "Este bine cunoscut că nimic nu se poate reforma în închisori dacă nu se obține adeziunea
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
programa cursurilor, numărul profesorilor, sălile de curs, materialele utilizate, accesul la ele etc. Un al doilea aspect neevidențiat de statistici este cel privind naționalitatea deținuților. Este un lucru cunoscut că țiganii ocupă o pondere importantă în structura etnică a populației carcerale, semnificativ mai mare decît cea existentă în afara zidurilor. Această centrare pe infracțiunile rromilor a fost deseori criticată, statul fiind acuzat de purificare etnică sau, mai blînd, de discriminare a minorității rrome. Că întreaga etnie este considerată infractoare reiese și din
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
relațiile intime dintre parteneri neinterzise oficial, dar inexistente și imposibil de menținut. Demonstrarea efectelor distructive asupra familiilor ar repune în discuție problema vorbitoarelor intime și a permisiilor pentru satisfacerea nevoilor sexuale. Este clar din cele prezentate pînă acum că populația carcerală a cunoscut mutații majore în ultimii ani, iar apropierea României de standardele europene de civilizație accelerează aceste schimbări. Categoriile sociale cele mai numeroase existente acum în închisori nu se vor mai regăsi în aceleași ponderi în următorii ani. Va scădea
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]