509 matches
-
mediul carceral și nu mi-am expus opiniile personale); nu am forțat prin nimic situațiile de observație În vederea obținerii datelor. Această cercetare și-a propus să scoată În evidență structura personalității delincventului tânăr cu modificările survenite În urma impactului cu mediul carceral și posibilitățile existente pentru ameliorarea acestora În vederea modelării unui comportament care să vină În Întâmpinarea cerințelor sociale. Trăsăturile personalității deținutului latente devin active În momentul În care sunt completate de o altă serie de elemnte Într-o stare de manifestare
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
altă pereche de trăsături care se completează și definesc conduita infracțională este iritabilitate agresivitate (cu componentele violență fizică și violență verbală). Iritabilitatea emotivă se asociază destul de frecvent cu agresivitatea ducând al săvârșirea unor infracțiuni prin acte de violență. În mediul carceral, individul dezvoltă o puternică ostilitate față de relațiile cu cei din afară, personalul penitenciarului În special. Comparativ cu lotul martor, În lotul studiat s-a obținut o medie a extremităților mult mai mare. Gradul de ostilitate scăzut se datorează În primul
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
populația din grupul martor, dar În condițiile mediului dur din penitenciare aceasta se accentuează și devine o normalitate pentru o mai bună adaptare la mediul respectiv. Această conduită violentă a lotului studiat va rămâne activă și după părăsirea penitenciarului. Mediul carceral nu oferă condiții pentru dezvoltarea capacității de autocontrol a pornirilor violente, a sentimentelor de ură și de răzbunare. Deținuții ,,luptă” pentru a se adapta la acest mediu, pentru a câștiga un renume și un loc care să ofere putere și
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
deținuți uzează de această ostilitate ca armă Împotriva controlului impus și astfel devin mai violenți, cu un prag mai mare de iritabilitate, manifestând suspiciune În orice situație cu care se confruntă. Iată de ce pedeapsa privativă de libertate in condițiile mediului carceral nu oferă influențe socio educative pozitive În vederea remodelării personalității individului pentru o bună integrare la normele de convețuire socială. Tânărul deținut Își va Însuși comportamente caracteristice acestui mediu iar În momentul revenirii in grupul de apartenență sau cel de referință
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
revenirii in grupul de apartenență sau cel de referință el se va deosebi net de ceilalți membri și va fi etichetat ca atare. El Își va construi un sistem de apărare si de cele mai multe ori va recidiva, revenind În mediul carceral.
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
unde, silit să evolueze pe spații mai ample sau să articuleze un discurs epic, se retrage în cele din urmă în aceeași cochilie a bizareriei ca formulă de construcție. În nuvela Frații Euscorpius este conturat parabolic și poematic un univers carceral, unde defilează umbre umane care gândesc sau vorbesc sincopat în metafore. Nu există granițe bine delimitate între monologul interior al personajelor și dialogul dintre ele sau între planul real și cel fantastic, precum într-o secvență ce surprinde (sau imaginează
PORUMBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
științific”. Cei ce scriu aici „nu sunt adepți ai democrației”, ci ai „selecției valorilor”. Periodicul are o pagină literară, cu versuri, proză, articole, recenzii, cronici, semnalări de cărți și reviste. Este publicat și un interviu cu Nichifor Crainic despre regimul carceral de la Jilava, unde gazetarul fusese închis împreună cu alți oameni de cultură, precum Dragoș Protopopescu, sub acuzația de a fi desfășurat activități legionare. În alt număr se dedică două pagini omagierii lui Nichifor Crainic și a lui Dragoș Protopopescu ca victime
NAŢIUNEA POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288362_a_289691]
-
și nevoia populării „petelor albe” se simte și în proză, fiind recuperați autori exilați, ce se aflaseră până în acel moment sub embargou politic: Paul Goma, cu un fragment din Patimile după Pitești, în numărul 11/1990, dedicat în întregime universului carceral, Dumitru Țepeneag (Pont des Arts), Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Matei Vișniec, Sanda Golopenția-Eretescu. O proză ce respiră libertatea nonconformismului optzecist publică Gheorghe Crăciun ( Chiar ăsta era cuvântul: Degas!). Alte texte aparțin lui Andrei Pleșu, Alexandru Paleologu, Al. Călinescu, Dan Hăulică
ORIZONT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
fiindcă autorul părăsise țara. Abia în 1989 P. își publică prima carte de poeme, Cu acul pe săpun, în editura revistei „Cuvântul românesc”. Scrise în clipe de suferință atroce, de disperare și de năzuință spre lumină, versurile poartă pecetea calvarului carceral. Este strigată aici deznădejdea unei generații răstignite, amărăciunea unei despărțiri ce pare definitivă, ca în poemul liminar: „Iată,/ tinerețea mea zbuciumată!// Anii mei/ de trei ori în necazuri trăiți,/ dar în bucurii niciodată,/ odihnesc aici”. Cu acul pe săpun este
PANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
minuțioasă, detaliată, pe îndelete, fărâmă cu fărâmă, pas cu pas, astfel încât toată lumea să afle și să înțeleagă - nu și să accepte! - ceea ce s-a petrecut la Pitești între 1949 și 1951, și nu doar acolo, ci și în alte spații carcerale înrudite. Din acest punct de vedere, care a fost, de altfel, și scopul principal al cărții, lucrarea este într-adevăr monografică și aplicată, construită după fișele cronologice ale evenimentelor și sprijinită pe portretele personajelor principale. Și merită pe deplin să
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
împotriva opozanților politici, fie ei reali sau imaginari. Această teroare a fost îndreptată împotriva întregii societăți, „dușmanii poporului” provenind atât din rândurile „burgheziei”, cât și ale țărănimii (categorie socială considerată aliată a clasei muncitoare în construirea societății socialiste)1. Sistemul carceral comunist a fost unul de exterminare a deținuților politici, prin condițiile de detenție, lipsa igienei, înfometarea deținuților, practicarea torturii, brutalitatea gardienilor, munca forțată, precum și vârsta înaintată a unor arestați. Metodele inumane folosite în anchetarea deținuților politici sunt recunoscute de un
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
destinația Râmnicu Sărat, pentru anchetă. A fost și el condamnat și executat în decembrie 1954. Capitolul IVtc "Capitolul IV" Instantanee macabretc "Instantanee macabre" Ingeniozitatea macabră a acțiunii de la Pitești și Gherla a produs elemente de tortură fizică nemaiîntâlnite în spațiul carceral românesc. Pentru a ne face însă o idee precisă despre condițiile în care s-au desfășurat schingiuirile, trebuie să luăm în considerare toate aspectele regimului de detenție uzitat în această perioadă. Astfel, nu e deloc de neglijat faptul că, începând
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
penitenciar În perioada 1945-1989. Evaluând atribuțiile stabilite de ordinea legislativă comunistă pentru comandanții de penitenciare și pentru locțiitorii lor și analizând informațiile existente În dosarele de cadre, Încercăm să arătăm legătura dintre recrutarea anumitor tipuri de cadre și scopurile sistemului carceral comunist cu privire la reprimarea opozanților politici. Ipoteza principală pe care o formulăm este aceea că regimul comunist a recrutat pentru conducerea sistemului său penitenciar persoane care proveneau din medii sociale specifice, cu o pregătire școlară slabă și care, În general, s-
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
o succintă radiografie a funcționării structurilor instituționale din cadrul DGP și un cadru mai larg al interacțiunilor dintre diferite instituții comuniste (implicând Direcția penitenciarelor). Utilitatea unui astfel de demers rezidă tocmai În necesitatea de a contura o imagine cuprinzătoare asupra fenomenului carceral comunist În ansamblu. A treia parte a studiului se ocupă de interpretarea bazei de date SPSS, prezentând anumite concluzii parțiale privind variabilele de recrutare. Pe baza acestei a treia părți am Încercat să confirmăm sau să infirmăm ipotezele asumate inițial
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a avut tendința de recruta persoane manipulabile, care au fost ușor de fidelizat, devenind adevărate unelte ale represiunii. Profilul uman al acestor cadre (după cum reiese din dosarele profesionale și din memorialistică) este de natură să servească Înclinația represivă a regimului (carceral) comunist românesc. Această subipoteză va fi ilustrată În cele ce urmează prin prezentarea a două cariere de comandanți. 4. Două fișe-tip din dosarele profesionale - studii de caz BORCEA LIVIU - locotenent major, născut la 1 decembrie 1911 la Cluj. Naționalitatea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
pentru: „superficialitate În muncă”, „lipsă de control”, „nerespectarea ordinelor”, „armament murdar”. În 1963 a fost retras din funcția de comandant al formațiunii Borzești În funcția de locțiitor comandant al formațiunii Periprava, pentru legături cu femei și beții repetate. Concluzii Sistemul carceral comunist a avut În România un pronunțat caracter represiv la adresa deținuților politici. Drepturile omului au fost sistematic Încălcate, execuțiile sumare, detenția fără hotărâri judecătorești și tortura devenind locuri comune. În activitatea sa represivă, sistemul s-a bazat pe cadrele de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Crainic, Radu Gyr, Ștefan Baciu ș.a. A fost trimis redactor-șef la „Albina”. A colaborat la „Viața românească”, „România literară”, „Tomis”, „Cronica”, „Familia”, „Astra” ș.a. B. debutează editorial în 1946, la Lugoj, cu placheta de versuri Cetatea tăcerii, dedicată experienței carcerale și memoriei celor căzuți în „lupta pentru progres”. Publică, în anii ’40, în „Presa liberă”, pe care el însuși o înființează, articole și reportaje care servesc ideologia comunistă. O serie de volume (Izvoare, 1956, La hotarul dintre lumi, 1960, Am
BANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
toate țările indiferent de condițiile social-economice, convingerile religioase sau nivelul cultural. În cele ce urmează, vom încerca, pe de o parte, să punctăm transformările identitare (comportamentale, psihologice, sociale și etice) pe care le suportă deținutul odată cu intrarea lui în spațiul carceral, iar pe de altă parte, cu ajutorul interviului, să surprindem factori, fapte și evenimente relevante din viața acestuia pentru actul comis: omorul. Închisoarea, înțeleasă drept „cea mai eficientă metodă de privare a potențialilor răufăcători și în același timp ca o răsplată
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
au favorizat trecerea la act - omorul -, să-i ofere acestuia o viziune obiectivă asupra vieții și realității, restructurarea trecutului, formularea unor planuri de viitor, atât de necesare producerii unei schimbări identitare autentice, premise ale reintegrării sociale. Odată intrați în spațiul carceral, deținuții trebuie să-și atribuie identități specifice: o identitate comună, o identitate socială individuală și o identitate personală specifică. Aceste trei tipuri de identitate se sprijină pe integrarea (totală sau relativă) a valorilor morale specifice. Pentru atribuirea unei identități comune
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
deținutul este obligat să trăiască într-o promiscuitate fizică și morală cu indivizi de vârste, origini etnice, culturale și sociale multiple (care împărtășesc deci valori necesar diferite), dar mai ales cu indivizi condamnați pentru crime și delicte diverse, cu trecuturi carcerale diverse, fără o altă posibilitate de a-i cunoaște decât prin intermediul crimelor și condamnărilor. Această promiscuitate cu indivizi diferiți și, pe deasupra, cu criminali (considerați astfel când erau ,,afară”) îi obligă să se distanțeze de ceilalți dacă vor să fie ei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sensul în care Goffman definește acest termen. Deținutul devine ceea ce s-a presupus a fi făcut și ce poate să facă. Plecând de la aceste identități, condamnații trebuie să integreze, să profeseze valori morale, să urmeze reguli de conduită specifice mediului carceral. Personalul își reprezintă deținutul plecând de la o dinamică dublă: când este vorba să-l păzească și să-l țină închis, această dinamică vizează distanțarea și deci diferențierea față de condamnat; când este vorba de evaluarea transformărilor sale, este vorba de apropiere
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și pentru cazul său: el trebuie să-și reconsidere crima, situația prezentă raportată la valorile din afara penitenciarului și/sau din interior. În același timp, el răspunde obligației de a trăi în promiscuitate cu străinii și criminalii (adică să profeseze valorile carcerale și să se conformeze identității sale sociale). El trebuie să se conformeze așteptărilor personajului legate de conduita lui în spațiul carceral (să arate valorile și să adopte identitatea care i se impune), integrând astfel valori contradictorii (fiind prins între logica
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
În același timp, el răspunde obligației de a trăi în promiscuitate cu străinii și criminalii (adică să profeseze valorile carcerale și să se conformeze identității sale sociale). El trebuie să se conformeze așteptărilor personajului legate de conduita lui în spațiul carceral (să arate valorile și să adopte identitatea care i se impune), integrând astfel valori contradictorii (fiind prins între logica de opozant a deținuților și logica de conformare la cerințele personalului). Obligația de a trăi împreună îl determină pe deținut, în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
procure repere care să-i permită anticiparea realității și posibilitatea de a acționa în consecință” (Pollak, 1990, p. 267). Diferitele „du-te-vino” identitare ale condamnatului sunt efectuate într-un context instabil. Această instabilitate provine atât din mișcările continue care scutură universul carceral, cât și din faptul că deținutul ignoră data efectivă a eliberării sale. Mai întâi au loc o serie de transformări mentale, de vreme ce scurgerea timpului de pedeapsă îl face pe condamnat să-și schimbe progresiv valorile morale, urmate de mișcări fizice
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
nu drept o simplă sursă de câștigare a existenței. Stabilirea unor relații constructive cu deținuții trebuie să fie identificată ca o caracteristică fundamentală a acestei vocații. Promovarea unor astfel de relații va avea ca efect scăderea tensiunii inerente oricărui mediu carceral, va intensifica controlul și securitatea, va reduce sancțiunile, va crea un climat favorabil calității serviciilor de reabilitare psihosocială a deținutelor. Munca trebuie să constituie (reprezinte) unul dintre factorii de bază ai remodelării și socializării progresive a deținuților. Deținuții nu pot
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]