787 matches
-
de CHC [31]. Într-o zonă endemica pentru infecția VHB din Africa de vest și cu aport ridicat de produse contaminate cu aflatoxină s-a evidențiat existența unei acțiuni sinergice a mai multor polimorfisme genetice ale enzimelor de metabolizare ale carcinogenilor (GSTM1, GSTT1, eHM) și a genelor de reparare ADN (XRCC1). Prezenta genotipului de risc înalt GSTM1 nul, HLY*2 (HY/HH) și XRCC1 (AG/GG) determina o creștere a riscului de CHC de 15 ori [32]. ALCOOL DEHDROGENAZA (ADH) ȘI
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92130_a_92625]
-
HY/HH) și XRCC1 (AG/GG) determina o creștere a riscului de CHC de 15 ori [32]. ALCOOL DEHDROGENAZA (ADH) ȘI ALDEHIDDEHIDROGENEZA (ALDH) Alcoolul este oxidat la acetaldehida sub acțiunea ADH și aceasta în acetat, reacție catalizata de ALDH, rolul carcinogen al acetaldehidei fiind crescut [33]. Subiecții homozigoți pentru alela ALDH2*2 sunt lipsiți de activitatea enzimatica a aldehiddehidrogenazei iar heterozigoții pentru alela normală și varianta (ALDH2*1/2) au numai 1/16 din activitatea enzimatica a homozigoților ALDH2*1 [34
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92130_a_92625]
-
XRCC1 și hOGG1 crește semnificativ riscul de CHC pentru genotipurile XRCC1 Arg280His și Cys326Cys a hOGG1 (OR 3,97). Calea NER Procesul de reparare NER (nucleotide excesion repair) are rolul de a elimina leziunile determinate de diferiți factori exogeni: iradiere, carcinogeni care formează compuși DNA și leziuni oxidative [69]. Calea NER cuprinde mai multe polimorfisme ale genelor XPD, XPA, XPC, XPE, ERCC1, ERCC3, ERCC5 și MMS19L. Procesul de reparare pe calea NER este un proces în trepte, care presupune o recunoaștere
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92130_a_92625]
-
anumite boli ale pancreasului: pancreatita cronică, pancreatita tropicală, obezitatea, diabetul zaharat, alte condiții medicale: colita ulcerativă și boala Crohn, boala periodontală, alergii, alte cancere în antecedentele personale patologice, fibroza chistică, anemia Fanconi) și în factori de mediu exogeni (fumatul, alimentația, carcinogeni de mediu, infecția cu Helicobacter pylori, virusul B și virusul C, antiinflamatoarele nonsteroidiene). Factorii demografici Incidența cancerului de pancreas variază în funcție de vârstă și sex. Boala este rară înaintea vârstei de 45-50 de ani, crescând vertiginos după această vârstă, mai mult
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
formă de mezeluri), combinată cu creșterea conținutului caloric și a cantității de grăsimi din alimentație s-a dovedit a fi în legătură direct cu creșterea riscului de cancer pancreatic [173-180]. Din carnea preparată termic rezultă amine aromate heterociclice cu proprietăți carcinogene și mutagene. În contrast, consumul de fructe și legume poate reduce acest risc [179,181-183]. Efectul protectiv al unei diete sănătoase s-a observat mai ales în cazul pacienților supraponderali, pe când în cazul celor normoponderali efectul a fost mai puțin
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
de 1,13 la marii consumatori de cafea față de cei cu consum scăzut, dar după ajustarea datelor prin eliminarea contribuției fumatului la aceste date, riscul relativ între marii consumatori de cafea și cei cu consum mic a devenit nesemnificativ [194]. Carcinogenii de mediu Contribuția carcinogenilor din mediu în cazul pacienților expuși profesional (industria chimică, petrochimică a cauciucului - hidrocarburi clorinate, formaldehidă, benzen, metilnitrosouretan, organoclorhidrice, pesticide, derivați de gudron, metilcolantren, nichel, crom) este mică, probabil sub 5% [195-202]. Infecțiile cu Helicobacter pylori, virusul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
marii consumatori de cafea față de cei cu consum scăzut, dar după ajustarea datelor prin eliminarea contribuției fumatului la aceste date, riscul relativ între marii consumatori de cafea și cei cu consum mic a devenit nesemnificativ [194]. Carcinogenii de mediu Contribuția carcinogenilor din mediu în cazul pacienților expuși profesional (industria chimică, petrochimică a cauciucului - hidrocarburi clorinate, formaldehidă, benzen, metilnitrosouretan, organoclorhidrice, pesticide, derivați de gudron, metilcolantren, nichel, crom) este mică, probabil sub 5% [195-202]. Infecțiile cu Helicobacter pylori, virusul hepatitic B și C
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
fază I Membrii enzimelor de fază I, cu rol prezumtiv în cancerul pancreatic, sunt reprezentați de CYP1A1 și CYP1A2, care fac parte din superfamilia enzimelor citocromului P450 și au un rol în bioactivarea xenobioticelor, rezultând producerea de substanțe cu rol carcinogen. Gena citrocromului CYP1A1 este localizată pe cromozomul 15q22-24 și codifică arilhidrocarbon hidroxilaza, care are rol în activarea unor carcinogeni derivați din tutun: hidrocarburi aromatice policiclice, nitrozamine, amine aromatice. S-au identificat patru polimorfisme CYP1A1:CYP1A1 m1, care constă în substituția
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
care fac parte din superfamilia enzimelor citocromului P450 și au un rol în bioactivarea xenobioticelor, rezultând producerea de substanțe cu rol carcinogen. Gena citrocromului CYP1A1 este localizată pe cromozomul 15q22-24 și codifică arilhidrocarbon hidroxilaza, care are rol în activarea unor carcinogeni derivați din tutun: hidrocarburi aromatice policiclice, nitrozamine, amine aromatice. S-au identificat patru polimorfisme CYP1A1:CYP1A1 m1, care constă în substituția T→C la nivelul regiunii 3’ necodante a genei CYP1A1;CYP1A1 m2, care rezultă din sustituția A→G la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
crescut de CP la femei,subliniindu-se raportul factori geneticifactori de mediu, dar și importanța interacțiunilor între diferite gene, în acest caz efectul sinergic al celor două SNP. Enzimele de fază II Cuprind mai multe familii enzimatice, implicate în detoxifierea carcinogenilor:familia glutationtransferazelor;acetiltransferazele (NAT1 și NAT2);uridin 51-difosfoglucuronazil transferaza 1(UGT1 A7), care au rol potențial în carcinogeneza pancreatică [16-18]. Glutation S-transferazele (GST) Reprezintă o familie, care cuprinde mai multe gene, al căror produs enzimatic localizat în citozol este implicat
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
NAT2);uridin 51-difosfoglucuronazil transferaza 1(UGT1 A7), care au rol potențial în carcinogeneza pancreatică [16-18]. Glutation S-transferazele (GST) Reprezintă o familie, care cuprinde mai multe gene, al căror produs enzimatic localizat în citozol este implicat în metabolizarea xenobioticelor, inclusiv a carcinogenilor derivați din tutun, care se detoxifică prin conjugarea cu glutation, devin hidrosolubile și se elimină prin bilă sau urină [19, 20]. Dintre cele opt familii de GST solubile, majoritatea studiilor s-au focalizat asupra polimorfismelor GSTT1. Deleția homozigotă a genei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
elimină prin bilă sau urină [19, 20]. Dintre cele opt familii de GST solubile, majoritatea studiilor s-au focalizat asupra polimorfismelor GSTT1. Deleția homozigotă a genei GSTT1 (genotipul nul) se asociază cu pierderea activității enzimatice față de o mare varietate de carcinogeni și agenți antineoplazici [19] și cu o creștere a susceptibilității la modificări citogenetice. GSTT1 Deleția genei GSTT1 (genotipul nul) rs 737497 conferă un risc crescut pentru CP la purtătorii acestui genotip, evaluat prin SAOR (sex adjusted odds ratio) la 4
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
caucazieni cu variante genetice de GSTT1 și 34% la pacienții cu genotip nul GSTT1 ar putea fi Deleția genei GSTM1 (genotipul nul) se asociază cu o foarte scăzută activitate enzimatică și cu o scădere importantă a proceselor de detoxifiere a carcinogenilor [26]. O metaanaliză recentă neagă însă asocierea polimorfismelor GSTM1 cu CP la subiecții caucazieni [25]. GSTP1 Varianta genetică GSTP1xC ar avea un efect protector față de cancerul pancreatic. N-acetiltransferazele (NAT) Cele două N-acetiltransferaze: NAT1 și NAT2 catalizează reacțiile de acetilare ale
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
ale aminelor aromatice și aminelor heterociclice. Genele NAT1 și NAT2 sunt localizate pe cromozomul 8p23.1-p21.3 și respectiv 8p22 [27]. Ele conferă calitatea de acetilator rapid (NAT1) sau acetilator lent (NAT2) și în consecință o detoxifiere diferențiată hepatică a carcinogenilor. Se presupune că acetilatorii lenți NAT2 au o detoxifiere deficitară a carcinogenilor, iar acetilatorii rapizi NAT1 ar favoriza formarea de specii înalt reactive, care interferează cu, și produc alterații ale ADN-ului [14]. Studiile de epidemiologie moleculară au evidențiat un
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
pe cromozomul 8p23.1-p21.3 și respectiv 8p22 [27]. Ele conferă calitatea de acetilator rapid (NAT1) sau acetilator lent (NAT2) și în consecință o detoxifiere diferențiată hepatică a carcinogenilor. Se presupune că acetilatorii lenți NAT2 au o detoxifiere deficitară a carcinogenilor, iar acetilatorii rapizi NAT1 ar favoriza formarea de specii înalt reactive, care interferează cu, și produc alterații ale ADN-ului [14]. Studiile de epidemiologie moleculară au evidențiat un risc semnificativ crescut (1,5 ori) pentru CP la subiecții cu genotipul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
acetilatoare: NAT1x10 și NAT1x11 au risc crescut pentru cancer cu diferite localizări: vezică urinară, colon, sân,prostată, dar și pentru CP. Creșterea riscului de CP la acetilatorii rapizi este implicată în statusul fumător/ nefumător, prin procesele de activare metabolică a carcinogenilor din tutun și producere de specii reactive cu acțiune asupra ADN la fumători, în timp ce la nefumători ar putea fi implicați alți carcinogeni de mediu, diferiți de cei de derivați din tutun [14]. S-a semnalat o interacțiune genă-genă cu un
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
riscului de CP la acetilatorii rapizi este implicată în statusul fumător/ nefumător, prin procesele de activare metabolică a carcinogenilor din tutun și producere de specii reactive cu acțiune asupra ADN la fumători, în timp ce la nefumători ar putea fi implicați alți carcinogeni de mediu, diferiți de cei de derivați din tutun [14]. S-a semnalat o interacțiune genă-genă cu un efect sinergic la subiecții cu polimorfisme asociate CYP1A2 x1F și NAT1 nefumători (AOR 2,9) și femei (AOR 2,5). Riscul de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
interne cu melene, anemia, unele boli de piele și pierderi rapide În greutate. Adenocarcinomul gastric este o afecțiune gravă, strâns legată de infecția cu Helicobacter pylori, existând dovezi sigure asupra riscului de apariție a cancerului gastric, considerat ca un factor carcinogen de prim ordin. Limfomul gastric MALT (țesut limfoid asociat mucoaselor) se prezintă sub forma unor formațiuni tumorale de dimensiuni mai mari decât adenocarcinoamele. Acestea se dezvoltă pe o inflamație cronică provocată de Helicobacter pylori ce s-a malignizat În urma unor
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
În forma de ―limită plastică neoplazicăă care transformă stomacul Într-un tub rigid. Adenocarcinomul gastric este o afecțiune gravă, strâns legată de infecția cu Helicobacter pylori, existând dovezi sigure asupra riscului de apariție a cancerului gastric, considerat ca un factor carcinogen de prim ordin. Inflamațiile cronice ale țesuturilor favorizează leziunile epiteliale și proliferarea celulelor stem, la nivelul cărora apar mutații oncogene, induse de radicalii liberi. Riscul de carcinom gastric crește În cazul folosirii unei terapii antiacide pe termen lung, care este
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
anomaliilor sale de structură; aspecte ale carcinogenezei fizice, chimice și virale, relația cancer-imunosupraveghere, precum și o incursiune istorică în oncovirusologie ș.a.). În partea specială, ne-am străduit să selectăm esențialul din multitudinea de informații care privesc acțiunea transformantă și în final carcinogenă a diferitelor virusuri oncogene umane. Există, evident, un arsenal uriaș de date care se referă la implicarea unor asemenea virusuri și în patologia veterinară, dar acest aspect, care, fără îndoială, ar fi îmbogățit viziunea general biologică asupra fenomenului carcinogenetic, nu
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
și vor fi primite cu bunăvoință de către colegi. Autorii aduc mulțumiri doamnelor dr. Emilia Voinovschi și Doina-Ștefania Saucă, implicate ideatic și tehnic în realizarea acestei lucrări. O înțelegere satisfăcătoare a complexității procesului neoplazic (care să ia în considerație atât agenții carcinogeni cât și efectul lor asupra țintei celulare) nu se poate realiza decât urmărind treptele istorice pe care mintea omenească le-a urcat, fiind nevoită să aleagă filonul prețios din puzderia de luciri false, înșelătoare. Iar dacă scopul final al căutărilor
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
factorii fizici, chimici, patoereditari și infecțioși în respectivul proces; c) drumul către o teorie edificatoare, plurifactorială și pluri stadială a carcinogenezei (după 1980). Evident, în expunerea noastră nu vom ține seama de o cronologie dogmatică, deoarece descoperirile legate de factori carcinogeni nu numai că se integrează firesc în teoria sintetică a oncogenezei, dar se îmbogățesc sub ochii noștri. Este cazul in spe al virusurilor carcinogenice. Descoperite inițial la animale (începând din 1911), ele sunt depistate și la specia om cu o
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
boli neoplazice transmise vertical, dar și de la o multitudine de descoperiri care au dat un net câștig de cauză teoriei celulare a cancerului. Aportul geneticii celulare și moleculare la înțelegerea mecanismelor carcinogenezei Indiferent de natura factorilor care acționează în sens carcinogen asupra celulelor (fizici, chimici, ereditari, infecțioși etc.), în respectivul proces este implicat genomul celular, mai exact, modificări ale acestuia. În acest sens, întreaga istorie a geneticii celulare este implicit legată nu numai de cunoașterea multiplicării normale a celulei vii, ci
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cromozomilor uriași din glandele salivare care prezintă un model natural de benzi și interbenzi, generat de organizarea cromatinei, a permis întocmirea primelor hărți genetice ale cromozomilor Drosophilei de către Calvin Bridges. Mutațiile, atât de des întâlnite și în procesele de transformare carcinogenă cu virusuri oncogene, au constituit o preocupare prioritară a cercetătorilor echipei de la Columbia University condusă de Th. H. Morgan. Respectiva echipă a reușit mai întâi să demonstreze că genele sunt purtate de cromozomi, iar aceștia reprezintă baza mecanismului de transmitere
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
în structura și funcțiunile „țintei“, respectiv în celula agresată și în organism - privit ca un tot unitar susceptibil. Abia după 1970, cercetătorii au restabilit echilibrul aprecierilor asupra procesului carcinogenetic, dând importanța cuvenită atât etiologiei cât și efectelor produse de factorii carcinogeni (fizici, chimici, infecțioși) asupra diferitelor componente ale celulei, agresată de aceștia. Pornită încă din 1902, o a patra viziune asupra carcinogenezei, teoria cromozomială Boveri-Sutton se va dezvolta folosind din plin cuceririle geneticii celulare și ulterior (după 1965) moleculare. Respectiva teorie
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]