KorAP: Find »[drukola/base=cardie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...16 >

379 matches

Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123

este mai scurtă, dar pot apărea probleme ventilatorii datorate frenotomiei. Abordul abdomenului prin frenotomie creează dificultăți de manevrare gastrică, duodenală. Nu există o opțiune unanimă dreaptă - stângă. În China se preferă toracotomie posterolaterală stângă pentru tumorile sub arcul aortic sau cardia. Avantajele toracotomiei posterolaterale stângi: o singură incizie nu necesită schimbarea poziției se poate extinde abdomenul expunere bună - joncțiunea eso-gastrică și abdomenul stâng superior expunere bună a aortei, bronhia stângă și abdomenul stâng superior pentru aprecierea rezecabilității rapide și corecte. Abordarea

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
nervilor recurenți și pleurei. Mulți chirurgi limitează indicația acestui abord la cancerele hipofaringelui și a esofagului cervical, tumorilor esofagului toracic care nu au depășit peretele esofagian și contraindicațiile toracotomiei (aderențe pleurale importante, vârstnici, insuficiență respiratorie severăă și uneori în cancerele cardiei. Alții consideră o intervenție de principiu abordul transhiatal fiind mai puțin agresivă și fără avantaje certe în evoluția bolii, esofagectomiile rămânând operații paleative în cele mai frecvente cazuri. Când este necesar abordul cervical, incizia clasică este o cervicotomie laterală stângă

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
multiple avantaje funcționale, datorită arhitectonicei vasculare, prin lipsa unei artere marginale adevărate, vascularizația având un caracter segmental care limitează în multe cazuri lungimea ansei necesare, este folosit mai ales în interpoziții de segmente scurte după rezecții ale esofagului distal sau cardiei. Când după rezecția esofagului se păstrează un segment în torace, organul de înlocuire este situat în mediastinul posterior iar anastomoza trebuie efectuată cu mare grijă evitându-se tensiunea, printr-o sutură într-un singur plan. Dacă anastomoza se face la

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
toracotomie dreaptă. Poate fi folosită și calea stângă prin toraco frenotomie sau toracotomie stângă asociată laparotomiei. Cancerele joncțiunii esofago-gastrice Adenocarcinoamele situate la nivelul joncțiunii esofagogastrice sunt dificil de clasificat din punctul de vedere a originii: din esofagul inferior cilindric, din cardia propriu zisă sau din corpul sau fundusul gastric care s-a extins la esofag. Societatea Japoneză pentru bolile esofagului a clasificat carcinoamele joncțiunii ca E=C dacă tumora cuprinde egal esofagul și stomacul și fie EC sau CE în funcție de prinderea

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
fie considerată gastrică și dacă depășește 50% în esofag să fie considerată esofagiană, iar atunci când tumora cuprinde egal cele două organe să fie clasificată după histologie, esofagiene (pavimentoase, nediferențiateă sau gastrice (adenocarcinoameă. Această clasificare a fost considerată imprecisă, nedefinind tumorile cardiei propriu zis. Siewert și Stein au propus o clasificare bazată pe cele 3 origini ale tumorii. Tipul I, adenocarcinomul esofagului distal, cu centrul tumorii la 1-5 cm deasupra cardiei; tipul II este adevăratul cancer al cardiei cu centrul situat între

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
sau gastrice (adenocarcinoameă. Această clasificare a fost considerată imprecisă, nedefinind tumorile cardiei propriu zis. Siewert și Stein au propus o clasificare bazată pe cele 3 origini ale tumorii. Tipul I, adenocarcinomul esofagului distal, cu centrul tumorii la 1-5 cm deasupra cardiei; tipul II este adevăratul cancer al cardiei cu centrul situat între 1 cm deasupra și 2 cm sub cardia anatomică; tipul III, cancerul gastric cu centru între 2 și 5 cm sub cardia. Argumentul autorilor că cele 3 tipuri de

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
considerată imprecisă, nedefinind tumorile cardiei propriu zis. Siewert și Stein au propus o clasificare bazată pe cele 3 origini ale tumorii. Tipul I, adenocarcinomul esofagului distal, cu centrul tumorii la 1-5 cm deasupra cardiei; tipul II este adevăratul cancer al cardiei cu centrul situat între 1 cm deasupra și 2 cm sub cardia anatomică; tipul III, cancerul gastric cu centru între 2 și 5 cm sub cardia. Argumentul autorilor că cele 3 tipuri de tumoră necesită un abord chirurgical diferit, pentru

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
o clasificare bazată pe cele 3 origini ale tumorii. Tipul I, adenocarcinomul esofagului distal, cu centrul tumorii la 1-5 cm deasupra cardiei; tipul II este adevăratul cancer al cardiei cu centrul situat între 1 cm deasupra și 2 cm sub cardia anatomică; tipul III, cancerul gastric cu centru între 2 și 5 cm sub cardia. Argumentul autorilor că cele 3 tipuri de tumoră necesită un abord chirurgical diferit, pentru a se obține margini indemne și datorită diferenței de metastazare ganglionară care

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
cu centrul tumorii la 1-5 cm deasupra cardiei; tipul II este adevăratul cancer al cardiei cu centrul situat între 1 cm deasupra și 2 cm sub cardia anatomică; tipul III, cancerul gastric cu centru între 2 și 5 cm sub cardia. Argumentul autorilor că cele 3 tipuri de tumoră necesită un abord chirurgical diferit, pentru a se obține margini indemne și datorită diferenței de metastazare ganglionară care necesită o limfadenectomie diferită. Extinderea limfatică din leziunile de tip I se face cefalic

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
acestora (percuții și vibrații la nivelul cutiei toraciceă; 6. ameliorarea performanței respiratorii se poate obține prin spirometrie incitativă ce determină o inflație pulmonară optimă, o distribuție adecvată a ventilației, o tuse eficientă, prevenind totodată retenția de secreții și atelectaziile. Evaluarea cardio vasculară preoperatorie Importanța clinică: 1. stabilirea riscului cardio vascular și în funcție de acesta alegerea tehnicii anestezice optime; 2. identificarea pacienților ce pot beneficia de pregătire cardio vasculară preoperatorie în vederea reducerii riscurilor de apariție a unor accidente coronariene majore în perioada perioperatorie

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
6. ameliorarea performanței respiratorii se poate obține prin spirometrie incitativă ce determină o inflație pulmonară optimă, o distribuție adecvată a ventilației, o tuse eficientă, prevenind totodată retenția de secreții și atelectaziile. Evaluarea cardio vasculară preoperatorie Importanța clinică: 1. stabilirea riscului cardio vascular și în funcție de acesta alegerea tehnicii anestezice optime; 2. identificarea pacienților ce pot beneficia de pregătire cardio vasculară preoperatorie în vederea reducerii riscurilor de apariție a unor accidente coronariene majore în perioada perioperatorie; 3. în condițiile în care pacientul se află

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
distribuție adecvată a ventilației, o tuse eficientă, prevenind totodată retenția de secreții și atelectaziile. Evaluarea cardio vasculară preoperatorie Importanța clinică: 1. stabilirea riscului cardio vascular și în funcție de acesta alegerea tehnicii anestezice optime; 2. identificarea pacienților ce pot beneficia de pregătire cardio vasculară preoperatorie în vederea reducerii riscurilor de apariție a unor accidente coronariene majore în perioada perioperatorie; 3. în condițiile în care pacientul se află sub un tratament, aprecierea eficienței acestuia în controlul simptomatologiei și identificarea unor posibile interferențe medicamentoase cu drogurile

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
în condițiile în care pacientul se află sub un tratament, aprecierea eficienței acestuia în controlul simptomatologiei și identificarea unor posibile interferențe medicamentoase cu drogurile anestezice; 4. permite aprecierea complexității monitorizării cardio-vasculare intra și post operatorii. Complexitatea metodelor utilizate în evaluarea cardio vasculară preoperatorie depinde în principal de elementele obținute în urma unei anamneze atente, de vârsta bolnavului, de existența unor afecțiuni cardio -vasculare în antecedente. Din anamneză și examenul clinic, informațiile cele mai importante în evaluarea preoperatorie sunt: 114 1. toleranta la

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
interferențe medicamentoase cu drogurile anestezice; 4. permite aprecierea complexității monitorizării cardio-vasculare intra și post operatorii. Complexitatea metodelor utilizate în evaluarea cardio vasculară preoperatorie depinde în principal de elementele obținute în urma unei anamneze atente, de vârsta bolnavului, de existența unor afecțiuni cardio -vasculare în antecedente. Din anamneză și examenul clinic, informațiile cele mai importante în evaluarea preoperatorie sunt: 114 1. toleranta la efort / modificarea tolerantei la efort în ultima lună; 2. prezența anginei pectorale, tipul crizelor, gradul de control al acestora prin

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
însoțesc de aceleași riscuri majore: hipoxemia severă intraoperatorie și instabilitatea cardio-vasculară. • Din punctul de vedere al procedeului chirurgical se pot întâlni următoarele situații: bolnav în decubit dorsal cu toracele închis situație întâlnită pe tot parcursul intervenției chirurgicale (în intervențiile asupra cardiei și esofagului inferior pe cale abdominală sau în esofagectomiile fără toracotomieă sau ca primă etapă pentru unele tipuri de intervenții cu toracotomie; modificările induse de această situație sunt minore, identice cu cele produse de orice anestezie generala (scăderea moderată a capacitații

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
postoperatorii la nivelul aparatului respirator și consecințele acestora Durerea postoperatorie după intervențiile chirurgicale în regiunea abdominală superioară și toracică au o intensitate mare și necesită tratament prompt pentru a combate efectele negative ale acesteia, în special la nivel respirator și cardio vascular. Tehnicile cele mai folosite de analgezie postoperatorie în acest tip de intervenții chirurgicale sunt: a. tehnici de analgezie regională: administrarea locală, la nivelul inciziei operatorii, a unei doze unice de anestezic loca (bupivacaina 0,25% fără adrenalinăă deși este

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
stomacul este secționat de-a lungul unei linii la 10 cm sub tumoră reprezentând cea mai mare parte a micii curburi dar numai 1/3 din marea curbură. Se disecă esofagul sub arcul aortei și cervical pentru anastomoză. Pentru adenocarcinomul cardiei se face gastrectomie totală și esofagul este secționat la 10 cm proximal de limita tumorii. Reconstrucția se face cu intestin subțire sau colon, cu anastomoză intratoracică. Pentru rezecția în bloc a neoplasmului din 1/3 medie și superioară se face

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
gastric Tehnica rezecției gastrice cu limfadenectomie D2 Vom prezenta, fără a intra în detalii tehnice, principalii timpi ai intervenției recomandate de McCull și Craven, pe baza Centrului Național de Cancer din Tokyo. a. Incizia și stadializarea intraoperatorie Leziunile localizate sub cardia pot fi rezecate prin incizie mediana supraombilicală, la nevoie prelungită subombilical, la obezi sau la cei cu constituții mai robuste, pentru o expunere și un câmp operator mai larg. În leziunile cardiei sunt preferabile incizii taraco abdominale (noi preferăm incizia

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
a. Incizia și stadializarea intraoperatorie Leziunile localizate sub cardia pot fi rezecate prin incizie mediana supraombilicală, la nevoie prelungită subombilical, la obezi sau la cei cu constituții mai robuste, pentru o expunere și un câmp operator mai larg. În leziunile cardiei sunt preferabile incizii taraco abdominale (noi preferăm incizia McNeiră care permite o excizie oncologică, peste 5 cm a esofagului toracic inferior (figura 25Ă. Chirurgii cu experiență obțin aceleași condiții pe cale exclusiv abdominală cu abordul mediastinal transhiatal după excizia pilierilor, a

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
origine (figura 28Ă .* Micul epiploon este secționat de-a lungul reflectării pe capsula hepatică. O arteră hepatică stângă accesorie, posibil întâlnită în micul epiploon se leagă aproape de ficat. Disecția se continuă până la joncțiunea eso-gastrică, incluzând ligamentul eso-frenic, iar în cancerele cardiei o parte din diafragm. Se continuă cu peritoneul de pe ligamentul hepato-duodenal până la marginea superioară a duodenului. 141 * Dacă tumora este localizată în ½ distală, și în special dacă se constată că invadează ganglionii suprapilorici sau ai hepaticei comune, se recomandă disecția

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
stângi pentru a putea permite disecția țesutului ganglionar cardial stâng de pe pilierul stâng. Ramul subfrenic stâng va fi secționat la nivelul diafragmului, curățind țesutul de pe fața stângă a joncțiunii eso-gastrice. Trebuie să ținem cont de faptul că în această zonă cardia este retroperitoneală și rezecția trebuie să includă tot țesutul dintre marginea superioară a cozii pancreasului, pilierul stâng și polul superior al splinei. După secționarea vagilor și vaselor mici din jurul esofagului inferior, stomacul rămâne atașat numai de esofag. Lungimea esofagului mobilizat

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
că tumorile în Japonia ar fi mai puțin agresive decât cele din vest. Nu s-au cristalizat diferen studiul markerilor în leziuni comparabile în cele două regiuni. Totuși, este evident că în occident există recent o creștere importantă a adenocarcinoamelor cardiei și esofagului inferior într o propor Japonia. Sistemele de stadializare ale cancerului gastric au fost întotdeauna diferențe între Japonia și vest, dar s-au făcut eforturi pentru a le apropia în raportările recente și prin popularizarea în limba engleză a

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
o supraviețuire la 5 ani de 19% Esofagectomia radicală („în bloc”Ă Procedeul a fost criticat datorită morbidității și mortalității crescute raportat la lipsa unui avantaj aparent în supraviețuire. Prima comunicare a lui Skinner pe 80 pacienți cu cancer de cardia înregistra o mortalitate operatorie de 11% cu o supraviețuire la 5 ani de numai 18%. În serii recente mortalitatea a scăzut la 2-7%, cu supraviețuiri etastaze ganglionare și că bolnavii în stadiul III au u T3 și cu până la 5

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
rezecția în bloc în experiența lui Altorki sunt categoric mai mici decât cele observate după rezecțiile transhiatale sau standard. Esofagectomia transhiatală Cel mai convins susținător al procedeului, Orringer a raportat 800 de esofagectomii transhiatale pentru cancere ale esofagului toracic și cardiei din care 69% au fost pavimentoase și 28% adenocarcinoame. În acest studiu, care reprezintă experiența Universității din Michigan mortalitatea 7%, infecția plăgii 3%, com Peste 90% din bolnavi au fost externați în 21 zile iar supraviețuirile la 2,3 și

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
J Ultrasound 1999;10:127. 8. Blot WJ, McLaughlin JK. The changing epidemiology of esophageal cancer. Semin Oncol 1999;26:2. 9. Blot WJ, Devesa SS, Kneller RW, Fraumeni JF Jr. Rising incidence of adenocarcinoma of the esophagus and gastric cardia. JAMA 1991;265:1287. 10. Bonenkamp JJ, Hermans J, Sasako M et al. Extended lymph-node dissection for gastric cancer. The New Eng J of Med 1999, 340:908-914. 11. Boku T, et al. Prognostic significance of serosal invasion and free

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]