2,375 matches
-
salive semantice" (ibidem). Cititorului nu-i poate scăpa factura sceptic-glumeață a acestor corespondențe, adică teatralitatea lor. Ironia se amplifică atunci cînd e pusă în cauză "moartea literaturii", sloganul fundamental al avangardei, afirmat și totodată infirmat prin coborîrea lui în codul caricaturii: "noi sîntem scriitori pentru urechi, sîntem artiști ai pupilei, noi înfiorăm creierul, noi nu scriem nimic. noi căzusem într-o zare unde viziunile ne încleștaseră gura. atunci a năvălit mam' mare: maică, săriți că moare literatura" (ibidem). Subtextul acestui discurs
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
inducîndu-mi perspectiva lui asupra piesei. Am tăcut și m-am bucurat de privilegiul de a vedea această unică reprezentație. Prin ochelarii lui Mrozek (chiar titlul rubricii sale ținute săptămînal în Przekrój între 1953 și 1968), lumea se vede ca o caricatură. Cu bunele și cu relele, cu erorile și stupizeniile, ridicolă și absurdă, bîntuită de sublim și derizoriu, reprezentînd ironic sau satiric în desen prin acele linii care subliniază tenta negativă. Tango, una dintre cele mai jucate piese a lui Mrozek
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
acele linii care subliniază tenta negativă. Tango, una dintre cele mai jucate piese a lui Mrozek este mai mult decît atît. Ea conține comentariul cinic și revoltat al însuși autorului, derulat pe zeci de pagini, ca explicație la imagine, dedesubtul caricaturii. Sînt mai multe chei care îți îngăduie accesul în codul lui Mrozek. Evident, nu toate cheile pe care le încearcă regizorii se și potrivesc. Și nu toți cei acceptați pătrund prin același loc. Astfel încît nu văd aceleași lucruri, nu
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
urîțenia. Inutil de precizat că e o urîțenie trucată prin ochelari cu rame oribile, tone de gel care să distrugă complet aspectul părului, haine urîte, sprîncene neîngrijite și un machiaj pe măsură. Personajul are, la prima vedere, un aspect de caricatură - iar dacă-l privești 5 minute, impresia nu dispare. Evident că, în finalul serialului, Betty cea urîtă intră pe mîna unor stiliști și devine o frumusețe, deși, fiind modestă din fire, tot între urîte se consideră. Aici serialul se încheie
La anu' plecăm de Acasă by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15621_a_16946]
-
o anumită logică și după ce s-au încheiat reformele! Cu ce drept ne dictează ce avem de făcut, nouă, care le știm pe toate atît de bine? De ce se amestecă în treburile noastre europene? De ce se bagă? Cu doza de caricatură de rigoare, cam acestea sunt ideile ce răzbat din declarațiile liderilor politici, de opinie sau ale simplilor componenți ai norodului. Prilejul l-a constituit inițiativa - în fine favorabilă nouă! - a ministrului de externe francez, Vedrine: și anume, ca România și
Europa are urechile înfundate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15688_a_17013]
-
toate faptele și întâmplările legate de ea, să-i refac în minte trăsăturile feței, gesturile. La unii constat că am foarte multe lucruri de spus, la alții foarte puține sau deloc." (p. 82) Savoarea acestor portrete în cuvinte egalează hazul caricaturilor din linii și culoare ale lui Ștefan Popa-Popas. Cu deosebirea că aici efectul nu se diminuează dacă nu cunoști persoana în cauză. Portretele contemporane sunt, de fapt, personaje care au populat spațiul nedefinit dintre viața și ficțiunea scriitorului Costache Olăreanu
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
din aproape în aproape, că scriitorii nu sînt decît niște inși care se înjură, care fac parte din bisericuțe și că Uniunea, care prin cîțiva dintre membrii ei a însemnat rezistența prin cultură din România totalitară, nu e decît o caricatură. Această Uniune care pe vremea lui Ceaușescu era atacată, în reprezentanții ei, de Scînteia sau de Săptămîna, foaia neoficială a Securității, a devenit, după '89, ținta celui mai nemilos tir al presei. Un fel de răzbunare a ziariștilor care au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16199_a_17524]
-
avec la Russie telle qu'elle est, scrisă de contele Walewski, fiul lui Napoleon Bonaparte - din cea mai mediatizată aventură amoroasă a acestuia - și, la acea vreme, ministru de Externe al Franței. În textul cărțuliei se mai afla și o caricatură, pe care parcă o am în fața ochilor: un cazac călare, trăgând cămeșoiul de pe un țăran pe cale de a rămâne despuiat. Textul suna: "Encore ce petit sacrifice, mon cher Moldo-valaque, et je m'en vais." Se referea la acea ocupație rusească
Cu istoria nu-i de glumit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16203_a_17528]
-
am avut - am fost crescut numai de femei. Încerc eu acum să scriu un roman cu bărbați, dar nu știu dacă reușesc. În orice caz, lumea nouă este bine feminizată... Bărbăția a devenit un fel de clișeu exagerat, ca o caricatură a lui Hemingway... vînătoarea... cruzimea... războiul etc. Cele mai bune valori ale democrației sînt feminine: cooperarea, negocierea, soluționarea prin discuție, intimitatea, mîngîierea, atingerea, emoția. De ce e atît de importantă Bunica? Fiindcă făcea totul... tăia capul găinei... îmi prăjea ficatul... mă
Andrei Codrescu despre Scris, citit și supremația bunicii by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/16218_a_17543]
-
sensibile, se schimbă ca rezultat al interacțiunii dintre ele, pe când vocea autorului alunecă mai în spate. Changing Places și Small World au fost gândite de la bun început ca "romane comice" - comedia domină structura și substanța ambelor, permițând o doză de caricatură în caracterizare și de farsă în intrigă. Nice Work și ce i-a urmat au elemente comice, dar nu le-aș descrie ca romane comice. Ele sunt pur și simplu romane în sensul de literatură. Nu sunt sigur ce vrea
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
cei cîțiva auditori, amabili, încetaseră să mai execute gestul convențional de aprobare... Nu se știe ce pățise tînărul pictor sectant pentru prima dată invitat la cei doi soți atît de primitori, care stîrnise rumoare printre invitați după ce le făcuse cîteva caricaturi. Și care, sectant cum era, citise mult. De pildă despre teoria fundamentului, a bazei civilizațiilor umane, de la asirieni pînă la monoteiști. Creștini, caldeeni, iudei și la politicile... Nu spusese totalitare. Spusese "cele mai moderne", și nu le numise, fascismul, comunismul
Vizuina cu hoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16301_a_17626]
-
și John Lennon, sau despre Fusion-ul rezultat din ciocnirea violentă a jazz-ului și rock-ului prin anii '60. Și cîte și mai cîte. Redactorul-șef nu-și dezminte umorul, semnînd o haioasă rubrică - Gogoși și Manele - ilustrată de o caricatură a lui Cristian Topan: un cetățean stă la rînd dinaintea unei toalete din lemn, ca la țară, cu o fereastră sub formă de inimă deasupra căreia scrie: Orar. Manele 15-20. Asta ne-aduce aminte că Mădălin Voicu a botezat manelele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16343_a_17668]
-
-și crea personajele, antologia de citate celebre care constituie unicul bagaj cultural al prolificului scriitor. E un fel de deconstrucție ironică a portretului scriitorului "de forță", care poate crea la nesfîrșit povești senzaționale din materialul aflat la îndemînă, e o caricatură a rețetei literaturii de succes. Povestirile sînt narate la persoana a treia, deși ele ar trebui să fie de fapt dialoguri, dramatizare. Pedro Camacho este în același timp actor, este un factotum al acestei industrii, un fel de om-computer (deși
Mătușa Julia și condeierul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16372_a_17697]
-
repetiții în vederea Marelui Spectacol ultim... * Artistul, se zice, se vrea mai mult admirat decît iubit. Dacă ar fi un demiurg veritabil, ar prefera iubirea. * Oricît de subtilă ar fi, vorba de spirit cuprinde și o notă de vulgaritate, precum orice caricatură. * Ciocnirea dintre două mari conștiințe literare produce o impresie de incest.
Din jurnalul lui Alceste (VII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16446_a_17771]
-
spectacolul lighioanelor acelora care se deformează și se refac fără încetare, trimițîndu-și membrele prin aer, decapitîndu-se și reîntregindu-se, descompunîndu-se și recompunîndu-se, cum putem face haz de această înfiorătoare dezagregare a unei imagini de ființă, cînd Mickey-Mouse-ul nu e, poate, decît caricatura propriei noastre mizerii și descompuneri trăite". Dacă ignorăm tonul acid, putem observa că avem de-a face cu o analiză extrem de reușită a desenului animat. Precizia descrierii ne arată receptivitatea extraordinară a acestui Noica interbelic. Fie că e vorba despre
Noica on air by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16465_a_17790]
-
devenit studentă la Drept), ne creează prilejul de a înțelege cum iubeau tinerii pe atunci (protagoniștii exemplificării fiind ea însăși și viitorul ei soț, compozitorul Pascal Bentoiu). înainte de instaurarea comunismului, în România se trăia cu adevărat. Era viață, nu o caricatură de viață, așa cum ne-a fost nouă dat să trăim. Iată, ca la lumina unui blitz, cum arăta insignifianta Oltenița, o localitate cu 9000 de locuitori: " Era un orășel bogat, cu o viață tihnită; mulți dintre locuitorii săi aveau pământ
Annie Bentoiu își amintește... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16481_a_17806]
-
din realitatea toxică, exasperantă. Almanahurile deveniseră un cadou predilect de Crăciun și monedă forte pentru "atenții", la concurență cu Kentul și săpunul Lux. Apăruseră și profesioniști în confecționarea acestor cărțulii compozite, în care intrau ca ingrediente obligatorii multe poze, anecdote, caricaturi, cuvinte încrucișate, "curiozități" mai mult sau mai puțin inventate, informații enciclopedice, traduceri din autori celebri. După '89, obiceiul editării de almanahuri a dispărut, ca și alte divertismente "de epocă" precum vizionarea în grup a filmelor pe casete video (ah, vocea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16516_a_17841]
-
mereu citată și invocată ca exemplu trist al minciunii și al neonestității. Universul, se laudă și Stelian Popește, a fost un ziar naționalist. Era, de fapt, mai mult decît atît. Era un ziar xenofob, de un antisemitism furibund, articolul sau caricatura antisemită nelipsind din nici un număr. Dezvolta ideea că evreii cotropesc țara sub raport economic și cerea, în ciuda Constituției din 1923 și a prevederilor tratatelor de pace de la Versailles și Trianon, ca evreilor să li se ridice cetățenia. Sigur că opiniile
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
lor relație tensionată generează apariția altor personaje - cele invocate în perorațiile individuale. Prietena din copilărie apare efectiv și în parametrii prezentului: o casnică rutinieră, cu trei copii și fără nici un orgasm la activ. Vasilica Oncioaia izbutește la debut o fină caricatură a tipului respectiv de feminitate "entuziastă". Defel ușoară nu a fost sarcina actrițelor desemnate a întrupa ipostaza ingenuă a fetițelor la vîrsta pubertății, a purității absolute, dar și a curiozității demonice și a revelațiilor celeste. Iscoditoare și întreprinzătoare, cu o
Călătorie în propria copilărie by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16561_a_17886]
-
pe datele ei secundare, slabe, nesistemice, se ajunge la un fel de concavitate, un cuib de direcții și energii latente, care pot accelera inovația. L-au preluat imediat optzeciștii (sau le-a fost dăruit) dar într-o formă simplificată până la caricatură, doar ca exercițiu stilistic. Analizat în rațiunile și traseele lui, cu o bună companie interdisciplinară, acest du-te vino între tehnicismul poeticilor moderne și ancorajul metafizic al poeticilor premoderne s-ar putea să fie una din principalele surse de viitor
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
Că intraserăm într-o situație cu neputință de dezlegat. Că omul, care trimisese totuși semnalele lui spre galaxii... destinul său măreț în atîtea și atîtea privințe luase în ultimul timp aspectul unei cămile străbătînd pas cu pas deșertul. Ca în caricatura americană din anul 1999 înfățișînd un arab cu turban alimentînd răbdătorul animal cu ulei marca X vărsat dintr-un bidon pe care scrie mare ENDE. Să nu rîdem. Ar fi un sfîrșit pitoresc numai, umoristic, de desen animat. Cînd am
Pe brânci by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16578_a_17903]
-
a destinului uman", deși, dimpotrivă, o dovedise cu asupra de măsură nu numai în filosofia sa, dar și în poezia și teatrul său. E adevărat că acestea ieșeau din discuție, când pe Dan Botta îl persecuta numai ceea ce el numea "caricatura deal-vale" ca simbol spațial. Dan Botta repetă, în concluzii, convingerile sale: prima - mioriticul și sentimentul destinului sunt "reflexe" ale studiilor sale și a doua - "opera domnului Blaga e un instrument de corupție publică, un pericol social". Ultima e de-a
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
în favoarea filmului e calitatea cinematografiei și ritmul accelerat al montajului, elemente nesurprinzătoare, având în vedere experiența lui Fincher în domeniul videoclipurilor. Pelicula nu anunță creativitatea din Fight Club, dar, pe de altă parte, Fincher a făcut și Panic Room, o caricatură de thriller. Poate că acest ciclu reprezintă versiunea postmodernă a existențialismului. Un existențialism feminin, pentru că, până și în ultimul film, cea care scapă e tot femeia. Doar ea experimentează situația-limită. Dacă nici acest ciclu de lungmetraje nu demonstrează că existența
Cafteala extratereștrilor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11913_a_13238]
-
ales în corpul de comandă. Sunt burtoși, greoi. Cu mutre strâmbe. Dacă au ochelari, ochelarii sunt ceva inimaginabil, o urățenie. De milițieni nu mai vorbesc. Acei agenți de circulație, cu fețe buhăite, însemnate de Dumnezeu însuși. Sunt buni numai de caricatură. Iar elita guvernamentală! S-au pus la costume, dar nu și-au schimbat ciorapii - se dau mari în șosete scurte de culoarea albăstrelelor. La noi toată corupția derivă din șosetele astea. Hoția e emblema lipsei de stil. Sau intelectualii: fac
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
perfecte". Și tot așa, defilează profesorul de filosofie, părintele Bartolomeu, un alt dascăl de română, un macedonean, descris mai amplu, dascălul de matematică ș.a.m.d. E evident în această galerie de portrete morale că se evită, cu folos estetic, caricatura, făcîndu-se loc surprinderii dimensiunii umane și a dramelor interioare. Acești dascăli, de fapt, sugerează autorul, s-au aplatizat de mediul provincial în care trăiesc, unde marile performanțe intelectuale nu sînt posibile. Și ni se induce, magistral, teama acută a autorului
Proustianul Anton Holban by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16033_a_17358]