38,574 matches
-
de violonist la 16 ani. La Oxford am ajuns abia la 25 de ani, și eram deja scriitoare. Au urmat stagii de experimentare a scrisului ca terapie (simultan cu studiul), apoi Poetryfest, interesul pentru aspectul internațional al scrisului și o carieră paralelă de cercetare. Și acum scriu, public țin prelegeri în diverse locuri despre scrisul ca terapie. Dar nu acolo e esența identității mele. Am acum o bursă de trei ani de cercetare la Oxford Brookes University ca să-mi scriu romanul
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
sută cincizeci de pagini consacrate lui Paul Morand și României se vor un studiu obiectiv al acestei secvențe importante din biografia celebrului scriitor, îndeajuns de controversat în țara lui din cauza adeziunilor politice de dreapta și a servirii, ca diplomat de carieră, a regimului instalat la Vichy sub ocupație germană această din urmă perioadă fiind, în parte, acoperită chiar de misiunea sa de ambasador la București, între iulie 1943 și aprilie 1944. Nu e deloc în intențiile cărții o "reabilitare" a protagonistului
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
a acționa, știind că puterea lui se va micșora. Tributul adus, în repetate rînduri, de William James lui Ralph Waldo Emerson nu se explică doar prin influența binefecătoare a Eseurilor asupra sa din perioada depresiunii nervoase ce i-a premers cariera de psiholog și filozof. Ca și John Dewey mai tîrziu, el a recunoscut în ele punctul de plecare al unei gîndiri preocupată mai puțin de adevăruri imuabile și mult mai dispusă să țină cont de cugetarea emersoniană potrivit căreia "viața
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
îl va așeza irevocabil în conștiința publică, în vreme ce Ion Andreescu, aproape iluminat în spațiul acestei expoziții, suporta revelația propriei vocații și umblă, apoi, pe valea Slănicului unde face nenumărate schițe de peisaj, pentru că o dată cu venirea toamnei să-și înceapă scurtă carieră de profesor la Gimnaziul Tudor Vladimirescu din Buzău. Deși se naște cu treizeci de ani mai tîrziu decît Grigorescu și cu optsprezece decît Andreescu, Ștefan Luchian este inseparabil de acești doi mari pictori, chiar dacă el face acum doar primii pași
Stefan Luchian (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13881_a_15206]
-
Gimnaziul Tudor Vladimirescu din Buzău. Deși se naște cu treizeci de ani mai tîrziu decît Grigorescu și cu optsprezece decît Andreescu, Ștefan Luchian este inseparabil de acești doi mari pictori, chiar dacă el face acum doar primii pași în viață, în vreme ce cariera lor este în plină desfășurare, iar opera într-o irepresibila expansiune. Înainte de a împlini zece ani, adică în cea mai vulnerabilă etapă a copilăriei, Ștefan își pierde tatăl și rămîne în grija exclusivă a mamei. După doar două clase făcute
Stefan Luchian (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13881_a_15206]
-
la Hotel Marriott, un interviu în exclusivitate și o lecție de cinema la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică - iată trei momente ale acestei vizite-eveniment, prilej unic de a retrasa, călăuziți de cineast, reperele unei vieți și ale unei cariere, cu adevărat de excepție. La început a fost Roman Liebling, un băiețel firav născut la Paris în 1933, pe 18 august, din părinți evrei: tatăl venit din Polonia, iar mama din Rusia. În 1936, tatăl care între timp își luase
Un cinema numit Polanski by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13908_a_15233]
-
cameră, unde contactul cu actorii este, și el, direct, aproape epidermic. Sorin Militaru ne oferă un spectacol matur, care se situează într-un fel de avantgardă față de ce se întîmplă frecvent prin teatre, cu trei actrițe nu tocmai la începutul carierei, dar care acceptă să intre și pe un alt fel de drum. Poate cea mai experimentată dintre ele în acest sens este Coca Bloos (Mariedl), care a lucrat cu Militaru și la Odeon. Grete este Dorina Lazăr, iar Erna, Emilia
“Să punem pe picioare iubirea aproapelui...” by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13907_a_15232]
-
Securiștii ăștia sînt vreo cîteva mii. Victimele lor sînt sute de mii, începînd din anii ^50, cînd a fost înființată Securitatea, sabia tăioasă a dictaturii proletare. Să nu mi se spună că cine se băga în Securitate visa la o carieră de Maica Tereza. Să nu mi se spună cît erau de patrioți securiștii și ce conștiință a binelui pe care îl făceau țării era în capul lor. Dacă e așa, de ce nu recunosc ei, azi, că au făcut poliție politică
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13944_a_15269]
-
care îi puteau strivi oricînd sub talpă? Dacă le cășuna pe cineva, îl sau o puteau nenoroci pentru cîteva vorbe sau pentru că avea "colțul mare". De vreo două luni încoace, Andreea Pora, jurnalista căreia îi aparține întrebarea care a făcut carieră în presa autohtonă "După 22, cine-a tras în noi?" a început la Europa Liberă un serial despre oameni obișnuiți care au avut de-a face cu Securitatea. Și asta nu pe simple povești. Oamenii ăștia au ca probe, dosarele
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13944_a_15269]
-
Securiștii ăștia sînt vreo cîteva mii. Victimele lor sînt sute de mii, începînd din anii ^50, cînd a fost înființată Securitatea, sabia tăioasă a dictaturii proletare. Să nu mi se spună că cine se băga în Securitate visa la o carieră de Maica Tereza. Să nu mi se spună cît erau de patrioți securiștii și ce conștiință a binelui pe care îl făceau țării era în capul lor. Dacă e așa, de ce nu recunosc ei, azi, că au făcut poliție politică
Secretoasa elită de ieri a României by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13943_a_15268]
-
care îi puteau strivi oricînd sub talpă? Dacă le cășuna pe cineva, îl sau o puteau nenoroci pentru cîteva vorbe sau pentru că avea "colțul mare". De vreo două luni încoace, Andreea Pora, jurnalista căreia îi aparține întrebarea care a făcut carieră în presa autohtonă "După 22, cine-a tras în noi?" a început la Europa Liberă un serial despre oameni obișnuiți care au avut de-a face cu Securitatea. Și asta nu pe simple povești. Oamenii ăștia au ca probe, dosarele
Secretoasa elită de ieri a României by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13943_a_15268]
-
Liana Tugearu Liana Tugearu: Domnule Mihai Mihalcea, vă urmăresc cariera de cînd erați încă elev al Liceului de Coregrafie "Floria Capsali": Ați fost șef de promoție și erați pregătit pentru a deveni un bun clasician. Cum s-a petrecut convertirea d-voastră la dansul contemporan? Mihai Mihalcea: Consider că nu
Mihai Mihalcea - Prietenul meu elefantul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13935_a_15260]
-
neașteptat în Franța al cărților lui C.V. Gheorghiu și episodul traducerii romanului Ora 25 în franțuzește, fuga lui Petru Dumitriu în Occident și polemicile care i-au succedat privitoare la opera sa, profilul moral și dilemele existențiale ale Marthei Bibescu, cariera autoritară a Monicăi Lovinescu și grava agresiune instrumentată de Ceaușescu personal căreia i-a căzut victimă și multe altele; cititorii vor gusta cu deliciu nu numai amploarea și rigoarea documentației, dar și capacitatea sugestivă a formulărilor, culoarea scenelor evocate cu
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
pas înainte al extremiștilor din UDRM, extremiștii din PRM vor exulta. Dar nu cumva vor face asta pornind de la complicitatea nu se știe cît de involuntară a udemeriștilor cărora nu le-a mai rămas decît extremismul pentru a-și continua cariera politică?
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
ar putea avea la origine o străbunică pe linie paternă, Anna Lebel ( sau Lindenberg). Oricum, așa cum precizează Marie-France Ionesco, faptul că autoritățile române din vremea lui Antonescu i-au eliberat scriitorului un certificat de etnie română ( necesar la vremea respectivă carierei sale diplomatice) demonstrează că eventuala sa origine evreiască era atît de vagă și de îndepărtată în timp încît nu mai putea fi luată în seamă de nimeni. De aceea, autoarea consideră aberantă explicarea atitudinii violent antilegionare a lui Ionesco prin
Ionesco după Ionesco by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13978_a_15303]
-
Despre aceeași perioadă este vorba și despre aceeași ambianță a Clujului post-decembrist, dar acea viață concretă pătrunde acum în roman în mai mare măsură, cu formele și ritmurile ei, răsfrângând noile procese și noul climat social. Este o vreme a "carierelor fulgerătoare", a marilor averi făcute rapid, a "numelor noi ce urcă furtunos pe «cerul public»". Pus pe mari fapte, în contextul acesta de ebuliție, unul din eroii romanului remarcă surescitat: "Asta e viață sută la sută, dinamită socială, cum apare
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
acelui moment se încheagă din aspecte caracteristice. Lumea universitară din marele oraș transilvan, și cu atât mai mult lumea redacțiilor de ziare, intră iute în rezonanță cu tot ce se întâmplă semnificativ în jur, în anii aceia tumultuoși, "balzacieni". Anii "carierelor fulgerătoare", într-adevăr, făcute de multă lume, dar mai cu seamă de cadrele prompt reciclate ale fostului regim abia prăbușit, anii fulminantelor lovituri bănești ("inginerii financiare"), cu nenumărate victime printre naivi (aluziile la "fenomenul Caritas" nu lipsesc), anii în care
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
linia națională moderată, centristă. Dar acționând în felul acesta, cântărind tot timpul consecințele fiecărui gest, verificând cu minuție soliditatea fiecărei porțiuni de teren cucerite, eroul riscă altceva: să se înfunde în mediocritate. Ar putea cel mult să facă o frumoasă carieră banală. Aceasta până când intră în scenă celălalt personaj, personajul-pereche al lui Amedeu, neînsemnatul în aparență Mârzea, el fiind acela despre care am spus mai înainte că este o prezență memorabilă a romanului. Poate fi așezat în rând cu Grobei, cu
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
vorbește despre comisoane care ar fi scandalizat străinătatea, dar și de atenții obligatorii care trebuie plătite în stînga și în dreapta pentru afaceri autohtone. Puroiul din această bubă tot crește, iar cînd buba se va sparge s-ar putea să ruineze cariere politice impozante.
Corupția după Guest by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13997_a_15322]
-
mai acum cîteva zile. Orgolioasa Mona a jucat cartea negării pînă la capăt, în pofida evidențelor, fiindcă știa că pentru ea nu mai era loc de întoarcere. Personajul de o totală verticalitate pe care și l-a construit sclipitor într-o carieră politică începută de la identificarea deloc politică "fata aia frumoasă de la PAC", a obligat-o să nu-și ofere portița de scăpare pentru cei slabi. Sau recunoașterea fără eschive a greșelii, de care nu sînt în stare decît cei extraordinar de
Dana a ucis-o pe Mona by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10361_a_11686]
-
tetralogiei, cele patru spectacole ale acesteia - Aurul Rinului, Walkiria, Siegfried, Amurgul zeilor - fiind regizate de cunoscutul om de cultură, de octogenarul Tankred Dorst, poet, dramaturg, de data aceasta director de scenă, personalitate artistică interesantă, care inaugurează cu acest prilej o carieră deloc promițătoare de regizor de operă. Marile publicații germane - atât ,Spiegel" cât și ,Süddeutsche Zeitung" - au remarcat, deja, caracterul static, lipsa de imaginație privind acțiunea scenică, totala libertate de mișcare acordată cântăreților actori. Este comentată, de asemenea, intenția privind marginalizarea
La Radio România Muzical - Festivalul de la Bayreuth by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10396_a_11721]
-
Bătuta, cu viorile țiganilor unguri din Ardeal, cu sunetele ample ale Fanfarei Șukar din Moldova, cu Gorki și Eric Lacascade, în numărul următor. Pe îndelete. CE AM MAI V|ZUT? Iliada cîntul XXIII, spectacolul-studiu făcut de Vassiliev după Homer, la Cariera de la Boulbon, VSPRS, un spectacol de teatru-dans al lui Alain Platel care m-a uluit prin goliciunea sofisticată, obraznică chiar a mesajului, Au monde a lui Joel Pommerat la Teatrul Municipal, un spectacol riguros, decupat secvențial, cinematografic, în stilul său
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
pricep ce anume a declanșat un ton atît de agresiv, neacoperit și nemotivat, al unor cronici. Polițe se plătesc peste tot. Am dormit o oră și la patru dimineața am traversat Avignon-ul amorțit ca să iau naveta și să ajung la Cariera Boulbon, la Lever de soleil al lui Bartabas. Acolo unde, acum exact zece ani, Danaidele lui Purcărete și-au spus istoria. Povestea este specială în sine, inedită și, evident, de neuitat. Sculatul, plecatul, luna, vîntul, cloșarii, mizeria din oraș, frigul
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
însă teribil de agitată. - Iartă-mă, zice, am vorbit atâta la telefon și am uitat să-ți cer voie să asiste la studiul nostru o soprană care cântă în teatrele germane, sperând s-o orientez eu pe drumul unei mari cariere. I-am spus să vină să vadă cum cântăm noi două și am uitat să-ți cer acordul! Și răspund: - Elisabeth, am venit să învăț și pot învăța odată cu mine o mie de persoane, nu una.... Schwarzkopf era fericită, lucrurile
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
nemeritate, e bine că se găsește cineva să încalce uzanța și să scrie adevărul. E vorba de un articol al dlui Michael Shafir din revista 22 (1-7 august) prilejuit de moartea lui Raoul Șorban. Temeinic informat, articolul arată că întreaga carieră (inclusiv didactică) și toată reputația (a unui Drept între Popoare, cum l-a declarat în 1987 Institutul Memoria Yad Vashem din Ierusalim) lui Șorban s-au bazat pe fals creat cu bună știință. Șorban n-a făcut parte din rețeaua
Ochiul MagicOchiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10383_a_11708]