484 matches
-
sale și pe țancurile căruia crește floarea de colț și cimbrișorul de munte. Pe plaiurile localităților Călimănești, Sălătrucel, Berislăvești și Brezoi se află Parcul Național Cozia cu o floră și faună bogată din care nu lipsesc ciuta, cerbul și ursul carpatin”. ( capitolul „Un plai de vis din nordul Olteniei” Apoi domnul Ion Nălbitorul ne ia de mână și ne conduce pe sub munții Olteniei încântându-ne și ochiul și sufletul cu imaginile superbe ale locurilor pe unde ne calcă pașii. În defileul
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
rămână, Zeii lumii au fost bacii Ce-au scornit limba română. Având stea dumnezeiască, Neamul nostru grăitoriu De vorbire strămoșească A adus din purgatoriu Sfânta limbă românească. Nu puțini o simt rușine Și-și ascund în lume slova Din meleaguri carpatine, Din Ardeal, Banat, Moldova, Și vorbesc doar limbi străine... Dar mai mulți suntem aceia Iubitori de neam și limbă, Cum și tu, fiică de lei a Leilor ce-n lei se schimbă Și vor scăpăra scânteia...! Încă-i vremea să
LIMBA TA, FIICĂ DE LEI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379513_a_380842]
-
ca cel Dacoromân se asumă imanent și transcendent ca natură spirituală, profetic-ortodoxă, ca vocație creștin-jertfitoare. Mihail Eminescu și-a trăit existența sa creștină ca pe o răsfrângere asupra Familiei divine a Neamului său nemuritor. Prin realitatea sa fizică a spațiului Carpatin, a parcurs transcendentul metafizic, întrupându-se în duhul cosmic al Ortodoxiei creatoare. Prin cele două realități trăite: fizică și metafizică, Mihail Eminescu a moștenit obârșia Tradiției sacre, natura Suferinței Neamului, idealul și lupta sa atotmilenară, înfrângerile suferite grație trădătorilor, dar
LUCEAFĂRUL NEAMULUI ROMÂNESC de MIRON IOAN în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381215_a_382544]
-
dace, din lacrima de azur a poetului și cântecul din zori al rugii, din oblăduirea serafică a mamelor și dumbrava primăverilor copilăriei, din doinele bunicilor și legendele nepoților haiduci, din liniștea sihăstriei și sfintele răzvrătiri ale duhului dreptății. Cuvintele noastre carpatine sunt Magii de lumină care-nsoțesc alaiul de nuntă al Limbii noastre dacoromâne, gătită în princiarele sale straie populare: toarse din aurul duhului, urzite din azurul agoniselii, țesute din argintul rugii și brodate pe purpuriul jertfei. Limba cuvântului, ca un clopot
LIMBA NOASTRA IN GRAI DULCE SI SFANT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380940_a_382269]
-
o visătoare și o romantică inconfundabilă. Ce ziceți îmi acordați plăcerea de a vă avea parteneră la o cină diseară? - Domnule profesor, vă ofer posibilitatea să serviți un prânz la aceeași masă dacă vă face plăcerea, chiar acum la "Cerbul Carpatin"unde ne conduceți pentru masa de prânz și de încheiere a cursurilor. Referitor la o nouă întâlnire, dați timpului timp, nu este nicio grabă de a forța timpul. Câmpina nu este așa departe de Brașov sau invers. Cine ne poate
INCERCARI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371267_a_372596]
-
îmi doresc un nou mariaj. Fata mea nu este de acord dar, uitați-vă, am rămas foarte singur, și e prea devreme. Unde lucrați, domnule Sorescu? întrebă Delia. — La Institutul de Proiectări de pe Mihai Viteazul. Vă invit la restaurantul Cerbul Carpatin, să luam prânzul. Dana se uită la ceas. — O, dar e târziu! Când a trecut timpul? Eu vă mulțumesc pentru invitație dar mă întâlnesc cu o veche prietenă pe care nu am văzut-o de ceva ani! Vă doresc poftă
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374998_a_376327]
-
într-un viitor apropiat va fi acceptată în spațiul Schengen și trecerea la moneda europeană, euro, românul în dorința de evadare după o perioadă de totalitarism, se depărtează tot mai mult de spiritualitatea românească, uitând de valorile născute pe meleagurile carpatine la nord de Dunăre. Dacă unii își mai aduc vag aminte de personalități marcante născute pe plaiurile mioritice, recunoscute pe plan mondial, de altele nici măcar n-au auzit. Astfel sunt cunoscute nume devenite celebre ca: Emil Racoviță - savant și explorator
MÂNDRIA DE A FI ROMÂN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371951_a_373280]
-
un vis și că în el era vorba de ceva ce nu poate exista pe cuprinderea pământului ... Și pentru că se leagă cumva de “crochiul prozaic” “scanat” mai sus - cu tristețe și ironie amară din amintirile cu țărani vii de pe plaiuri carpatine - să vedem din ce trăiesc cei peste o jumătate de million de locuitori ai orașului și cu ceilalți restul de până la 1,7 milioane din împrejurimi. Nu are suburbii în înțelesul european al termenului, dotările urbane sunt peste tot, “tehnologia
CU DOTĂRILE ELECTRONICE DI L.V. CEAŞCĂ AR FI CĂZUT LA...PAŞTELE CAILOR! (IX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372790_a_374119]
-
o carte a trecutului imediat a țării noastre, a prezentului aflat “pe nisipurile mișcătoare” ale nesiguranței și al viitorului incert. În acest titlu, “România moluscă”, se ascunde și toată durerea autorului, patriot roman adevărat, nevoit să asiste la transformarea ursului carpatin într-o viețuitoare ce și-a pierdut verticalitatea coloanei vertebrale și s-a retras, resemnat, ca o moluscă, în marea disperare. Și totuși, într-un Post Scriptum, “Speranța nu moare în zori”, nici la generalul (r) Mircea Chelaru. Acesta invocă
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
o carte a trecutului imediat a țării noastre, a prezentului aflat “pe nisipurile mișcătoare” ale nesiguranței și al viitorului incert. În acest titlu, “România moluscă”, se ascunde și toată durerea autorului, patriot roman adevărat, nevoit să asiste la transformarea ursului carpatin într-o viețuitoare ce și-a pierdut verticalitatea coloanei vertebrale și s-a retras, resemnat, ca o moluscă, în marea disperare. Și totuși, într-un Post Scriptum, “Speranța nu moare în zori”, nici la generalul (r) Mircea Chelaru. Acesta invocă
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
stânca cu pricina. Când ajunse sus și ridică privirea, descoperi că de fapt acea pată mare și neagră era o grotă în munte. - Măi să fie! - exclamă stupefiat. Atâta muncă pentru o cavernă!... Dar dacă aici sălășluiește vreun moș Martin Carpatin uitat de Dumnezeu? Vai de pielicica mea! Fuga înapoi până nu se trezește domnia sa! Dar înainte să pună în practică planul de refugiu, aruncă instinctiv încă o privire de ansamblu și observă cu surprindere că în peretele stâncos erau săpate
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
stânca cu pricina. Când ajunse sus și ridică privirea, descoperi că de fapt acea pată mare și neagră era o grotă în munte. - Măi să fie! - exclamă stupefiat. Atâta muncă pentru o cavernă!... Dar dacă aici sălășluiește vreun moș Martin Carpatin uitat de Dumnezeu? Vai de pielicica mea! Fuga înapoi până nu se trezește domnia sa! Dar înainte să pună în practică planul de refugiu, aruncă instinctiv încă o privire de ansamblu și observă cu surprindere că în peretele stâncos erau săpate
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
și alte cărți. M.C.: Ce reprezintă scriitorul roman în opinia dvs.? V.D.: În primul rând, clasicii învățați la școală: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, Calistrat Hogaș. Aceștia au cunoscut cel mai bine sufletul omului de la munte din frumoasele zone carpatine, și nu numai. Sunt tot atâția luceferi ai spiritualității românești, tot atâtea comori ale expresiei literare românești. E greu să-ți faci un stil propriu, având ca idoli atâția scriitori talentați de-ai noștri. M.C.: O întâmplare care v-a
INTERVIU CU SCRIITORUL VIOREL DARIE DE MARIA CIOBOTARIU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347363_a_348692]
-
că, de fapt, ea e...(măcar) ceva mai în vârstă decât eroina pe care ne-o închipuim noi, de vreme ce fiica ei e deja studentă la o universitate din Transilvania. Iată, plusez eu, o fiică a acestor locuri studiază în cetatea carpatină, nucleul etnogenezei românești, cu membrana exterioară întinsă (spre răsărit) până dincolo de Nistru. O garanție în plus pentru perspectiva ADN-ului românesc în aceste margini zbuciumate de vatră strămoșească. Referință Bibliografică: FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare
FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346242_a_347571]
-
călătorie pe întreg parcursul vieții, deoarece rugăciunea este pavăză și zid de apărare împotriva potrivnicilor, a primejdiilor și a necazurilor. Pornind de la textul: „căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și toate celelalte vi se vor adăuga vouă”, Părintele Arhiepiscop Ioan Carpatinul își dovedește capacitatea de a selecta prioritățile care ar trebui să ne preocupe și pe care ar trebui să le abordăm în viață, dând întâietate valorilor nemuritoare, fără a neglija însă grija față de trup, ci dimpotrivă realizând un paralelism perfect
„PE CĂRAREA RAIULUI” – CONVORBIRI DUHOVNICEŞTI CU ÎNALTPREASFINŢITUL IOAN AL MUNŢILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376396_a_377725]
-
Acasa > Poezie > Imagini > CRISTIAN PETRU BĂLAN - POEME CU CERBI Autor: Cristian Petru Bălan Publicat în: Ediția nr. 2228 din 05 februarie 2017 Toate Articolele Autorului CERBUL CARPATIN Mugește cerbul de răsună munții Și boncănitul i se pierde-n cețuri: Anunță codrul că e timpul nunții - Ciopor de ciute-apare din verdețuri... Pășind spre cârd cu coarnele pe spate, El le adoră lung pe fiecare, Iar ciutele-l primesc
POEME CU CERBI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375190_a_376519]
-
-n căderi, din stâncă-n stâncă... Un vultur apăru din patru vânturi: De sus, plonjă și el peste ponoare. Privighetorile-au tăcut din cânturi Și-n nori se-ascunse-atunci mâhnitul soare. CERBUL DIN CARPAȚI (simbol al poporului român) Bolnav, stă Cerbul Carpatin și zace Printre răzleții brazi din codrul defrișat. El geme-ncet având priviri posace Și nu mai este-n codru împărat. Prin văi, hăitașii-l caută și zbiară Urcând printre hățișuri să-l găsească; Se simte-adulmecat de orice fiară Și
POEME CU CERBI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375190_a_376519]
-
ÎN ZADAR... Eu răsfoiesc ”Istoria poporului român”: Când o deschid, țâșnește-un roșu râu de sânge, Ies tunete și flăcări pe unde calc, stăpân, Din veacuri până azi, aud cum Țara plânge... Văd șoimi și vulturi sfâșiind năpârci, Din vârfuri carpatine, ei au țâșnit puhoaie; Când noi am vrut, pieiră gepizi, avari și turci, Căci Dumnezeu ne-a fost Strategul din războaie ! Demult știam că suntem viteji și neschimbați, Doresc să fim și azi precum odinioară; De-aceea strig: Străinii ne
TROIENE DE SPERANŢĂ (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375181_a_376510]
-
par clipe zburătoare.Pe unii cu prisosuri îi fericești pe loc,În timp ce calci cadavrul celor ce n-au noroc...... V. CRISTIAN PETRU BĂLAN - POEME CU CERBI, de Cristian Petru Bălan, publicat în Ediția nr. 2228 din 05 februarie 2017. CERBUL CARPATIN Mugește cerbul de răsună munții Și boncănitul i se pierde-n cețuri: Anunță codrul că e timpul nunții - Ciopor de ciute-apare din verdețuri... Pășind spre cârd cu coarnele pe spate, El le adoră lung pe fiecare, Iar ciutele-l primesc
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
după modele capitaliste umplu galantarele, prăfuindu-se. Crește, în schimb, simpatia pentru valorile naționale perene, cum sunt festivalurile folclorice, rețetele și remediile naturale, din bătrâni, agricultura ecologică. Apar personaje literare relaxate, ne amuzăm distanțat pe seama caraghioșilor noștri (genial personajul ”maimuța carpatină”!), sau ai celor din afară (haioase sunt comentariile personajului ”iepurele mizantrop”). Pe scene și pe ecrane se impune cererea de spectacole cu substrat optimist, inclusiv al celor cu tentă naiv-educativă. Apar lideri informali, numai buni de modele de urmat, cum
ROMÂNIA ÎN VIGOARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375278_a_376607]
-
fără îndoire, neîndoit, neaplecat, neabătut bizjilenqiro adj. m. fără acte/documente bizlovenqiro adj. m. fără bani bisparnăqiro adj. m. fără [un] bănuț (parni = copeica, bănuț) bisplodno adj. m. fără rod, nerodnic, fără fruct, infertil bispomośno adj. m. fără ajutor, neajutorat carpatini rromvlahi (Dumbrăveni - Sibiu) biskerel vb. a descoase, a desface, a desfășura biskerdo adj. m. desfăcut, desfășurat biskerdǒl vb. a se depana (firul) bispatărel vb. a descoperi, a dezveli, a dezvălui, a afla, a pătrunde (o taină) bispajtralo adj. m. desfrunzit
PREFIXELE PRIVATIVE BIS-/BIZ- ŞI DES-/DEZ- de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372652_a_373981]
-
cu care nu se confunda. Nici Grecia, nici Iugoslavia - scria N. Iorga - nu sunt țări balcanice nici din punct de vedere istoric, nici din punct de vedere geografic și nici din punctul de vedere al civilizației, în general. „Românii sunt carpatini, iar nu balcanici”. „Noi suntem - sublinia N. Iorga - un element de legătură în Balcani, din care nu facem parte”. Totuși, legăturile seculare între popoarele din sud-estul european obligă pe istoric să abordeze istoria lor în bloc: peste toată această regiune
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în restriște, aruncă blesteme împilatorilor străini. În pofida sentimentelor frumoase care le animă, poeziile sunt artificioase, prolixe, prozaice și stârnesc ironia lui Titu Maiorescu, criticul junimist considerându-le de-a dreptul rizibile. Dintr-o perioadă de junețe datează și romanul Nopțile carpatine sau Istoria martirilor libertății, tipărit la Pesta, în 1867. În încercarea de a-și mobiliza contemporanii, autorul evocă momente semnificative din istoria Transilvaniei, precum răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan. De fapt, în „roman” sunt dispuse succesiv mai multe povestiri
DRAGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286848_a_288177]
-
Pesta, în 1867. În încercarea de a-și mobiliza contemporanii, autorul evocă momente semnificative din istoria Transilvaniei, precum răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan. De fapt, în „roman” sunt dispuse succesiv mai multe povestiri, rememorări înscenate romantic pe parcursul câtorva „nopți carpatine”. Episoadele narative devin însă pretexte pentru niște discursuri emfatice, cu frază pletorică, chestiunea viabilității eroilor neintrând aici în discuție. Târziu, în 1903, mai apare culegerea de nuvele Dezmoșteniții, iar în 1913, Pro Patria, o povestire ce romanțează vremea colonizării romane
DRAGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286848_a_288177]
-
cultivă relații cu oameni politici și publiciști italieni, trece în limba italiană fragmente de poezie populară românească. A tradus un cânt din Infernul de Dante (în „Familia”, 1877) și a mai a publicat broșura Publiu Ovidiu Nasone (1887). SCRIERI: Nopțile carpatine sau Istoria martirilor libertății, Pesta, 1867; Amor și Patria, Torino, 1869; Doruri și speranțe, Torino, 1871; Martirii libertății, Râmnicu Sărat, 1884; Publiu Ovidiu Nasone, Constanța, 1887; Iluzii și dezamăgiri, Constanța, 1891; Dezmoșteniții, București, 1903; Pro Patria, Craiova, 1913. Repere bibliografice
DRAGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286848_a_288177]