1,285 matches
-
ceasurilor „obosire“ aducătoare de „miros de flori“ («las vederea din lăuntru-mi / să se curbe de ninsori» - las, p. 41), dar se trezește și «fără idoli» (într-un de neevitat timp-doi ca de motor cu ardere internă), la umbra unui argintiu carpen (despre care nu poate fi vorba în textul achimesc de-aici, la o neatentă lectură de obosit receptor), arbore „tare“, „oțelit-fibros“, ce-i aduce în memorie celebrul îndemn horațian, carpe diem (îndemn din două vocabule latinești între care i-a
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
fi vorba în textul achimesc de-aici, la o neatentă lectură de obosit receptor), arbore „tare“, „oțelit-fibros“, ce-i aduce în memorie celebrul îndemn horațian, carpe diem (îndemn din două vocabule latinești între care i-a scăpat un -n ciber-culegătorului, carpen diem - p. 32 -, numai că pe lângă zero-timpul, doar hyperionic-eminescian „atins“, cel de dinainte de Geneză, n-ar prea avea cu cine „clipa să-și aleagă / culeagă / trăiască“), și fără «defăimătorii critici» (ce «au un ceva de spus», p. 36), și fără
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
pe suprafața lui. Speciile rare de garofița, darie, flămânzica, anghelina, floare de colț, pelin sau sângele voinicului sunt adevărate nestemate ale Retezatului. O treime din totalul speciilor de plante existente pe teritoriul României se găsesc în Retezat. Întâlnim păduri de carpen, gorun și tei în special pe versanții însoriți ai văii Râul Mare și bazinul Jiul de Vest, alături de arin. Locurile mai adăpostite dau naștere unei vegetații cu caracter termofil : sânziene, bărbișoara, trifoiul iepuresc, răsura, păduri de fag sau în amestec
PARCUL NATIONAL RETEZAT, O EXPERIENTA DE NEUITAT de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360990_a_362319]
-
Acasă > Cultural > Artistic > URECHEA DINTRE CELE DOUĂ CUVINTE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 309 din 05 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Povestire onirica de Al.Florin ȚENE URECHEA DINTRE CELE DOUĂ CUVINTE Toamnă coborâse în carpenul din fața ferestrei mele. Galbenul frunzelor îmi pătrundea prin perdea, odată cu razele soarelui. Țăcănitul mașinii de scris îmi răsună în urechi, ca o muzică interpretată la instrumente de percuție. Scriam la un „Studiu de lingvistică română” și înaintăm la el, asemenea
URECHEA DINTRE CELE DOUĂ CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348504_a_349833]
-
îmi este teamă de cuvinte. - Ești un laș, aud în ureche o șoaptă. ... Continui să scriu la mașina mea portativa „Rover”. - Ești un laș, aud iarăși în ureche o șoaptă. .... Continui să scriu la mașina mea portativa „Rover”. Guguștiucul din carpen începuse să. cânte. 0 vrăbiuța sarea de pe o creangă pe alta. în blocul de alături intraseră alergând cei de la SMURD. "larăsi a căzutpe scări bătrânul”. - Ești un laș! - aud din nou aceeași voce. - Cine ești dumneata, de mă jignești?! Nu
URECHEA DINTRE CELE DOUĂ CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348504_a_349833]
-
râul ce curgea leneș între munții cu coame rotunde, câteva căsuțe mici, din lemn și lut vălătucit, adăposteau oamenii aciuați aici din vremuri străvechi. Spuneau poveștile bătrâne că pe dealul cel mai semeț, undeva în adâncul pădurilor de fag și carpen, se aflau zidurile unei cetăți vechi în care trăiseră dacii conduși de Comanus cel Bun, strămoșii acelor oameni, dar erau departe și se spunea că erau păzite de spirite înfricoșătoare și numai ochii celor dăruiți de Dumnezeu le puteau vedea
LEURA ŞI URMĂNAŞ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366507_a_367836]
-
râul ce curgea leneș între munții cu coame rotunde, câteva căsuțe mici, din lemn și lut vălătucit, adăposteau oamenii aciuați aici din vremuri străvechi. Spuneau poveștile bătrâne că pe dealul cel mai semeț, undeva în adâncul pădurilor de fag și carpen, se aflau zidurile unei cetăți vechi în care trăiseră dacii conduși de Comanus cel Bun, strămoșii acelor oameni, dar erau departe și se spunea că erau păzite de spirite înfricoșătoare și numai ochii celor dăruiți de Dumnezeu le puteau vedea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
râul ce curgea leneș între munții cu coame rotunde, câteva căsuțe mici, din lemn și lut vălătucit, adăposteau oamenii aciuați aici din vremuri străvechi. Spuneau poveștile bătrâne că pe dealul cel mai semeț, undeva în adâncul pădurilor de fag și carpen, se aflau zidurile unei cetăți vechi în care trăiseră dacii conduși de Comanus cel Bun, strămoșii acelor oameni, dar erau departe și se spunea că erau păzite de spirite înfricoșătoare și numai ochii celor dăruiți de Dumnezeu le puteau vedea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
spre Măra. Până una-alta, fusul leapădă fir tors din caierul de lână țigaie al furcii prinsă în betele fotei tinerei femei care toarce de zor și adună în ghem alb și rotund, iar mai târziu, cârligele din lemn de carpen sau salcâm - meșeterite migălos cu briceagul cu prăsele de os - croșetează și împletesc firul pentru a-l spori în grosime și rezistență, pentru a-l îndupleca să ia „firul istoriei înapoi”, pentru a fi retrăită la valoarea pe care i-
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
intre duhul rău pe horn. Pe prima lucrare văzută era scrijelit, abia se observa un serafim cu șase aripi. Icoana de vatră reprezintă o sculptură în lemn, nu este pictură. Este făcută din lemn de esență tare (stejar, frasin, ulm, carpen, salcâm), rezistent la cald, rece, fum. Se execută după o tehnică specială. Lemnul este tratat cu ceară de albine. Pe lemn se trasează cu un cui conturul scenei religioase sau sfântului, care reprezintă în principiu protectorul casei. Se sparge butucul
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
Acasa > Poezie > Cantec > PUNE TOAMNĂ... LASĂ TOAMNĂ... Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1016 din 12 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Toamnă în păduri de carpen Unde-n frunze-ți plâng culori, Pune-mi luna-n trenul galben Să mă-ntorc la ursitori. Pune-mi cerul în vagoane Sprijină-l în păr la fete, Lasă-mi noaptea la peroane Pe băncuțe mai discrete. Pune toamnă-n
PUNE TOAMNĂ... LASĂ TOAMNĂ... de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352432_a_353761]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > ÎN JURUL FOCULUI Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 1753 din 19 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Foșnesc vlăstarii, cântă poezia la umbra unui carpen izolat, unde ne retrăim copilăria din când în când, câțiva bărbați din sat. Suntem puțini dar amintiri sunt multe, suntem adulți și totuși tot copii; se pleacă crengile încet, să ne asculte poveștile trăite-n zori de zi. Și ziua
ÎN JURUL FOCULUI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368203_a_369532]
-
se face seară și frunzele reintră în extaz; timpul își udă pana-n călimară și ne pictează riduri pe obraz. Teuzul curge liniștit, ca anii, pe lângă noi, urmând aceeași lege, iar noi părem haiduci de piatră, stranii și doar bătrânul carpen ne-nțelege. Referință Bibliografică: În jurul focului / Florin T. Roman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1753, Anul V, 19 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Florin T. Roman : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ÎN JURUL FOCULUI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368203_a_369532]
-
intre duhul rău pe horn. Pe prima lucrare văzută era scrijelit, abia se observa un serafim cu șase aripi. Icoana de vatră reprezintă o sculptură în lemn, nu este pictură. Este făcută din lemn de esență tare (stejar, frasin, ulm, carpen, salcâm), rezistent la cald, rece, fum. Se execută după o tehnică specială. Lemnul este tratat cu ceară de albine. Pe lemn se trasează cu un cui conturul scenei religioase sau sfântului, care reprezintă în principiu protectorul casei. Se sparge butucul
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
din centrele de rezistență de durată a fost în triunghiul Sălătruc-Arefu-Rudeni. Mulți săteni de pe valea Topologului și mai ales de la Suici s-au retras în catacombele naturale din apropierea satului Cîrpenișu, de pe pîrîul cu acelaș nume. Pădurea deasă de jugastru și carpen, în special, care a dat și numele împrejurimii, acoperea de minune aceste grote în care se ascundeau partizanii. Aici își făcuseră depozite de alimente și îmbrăcăminte. De aici plecau să aprovizioneze și alte locuri, cînd situația devenea precară acolo... Femeile
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
oamenii cei de demult, după ce s-au ospătat vânătorește la praznicul voievodal, au îngropat capul nefolositor al fiarei, părintele a înjghebat un ambient romantic pentru răgazul cel necesar trupului și minții, cu o masă și bănci încropite din leațuri de carpen. Și, în preajma Sfintei Sărbători a Paștelui, părintele își aștepta oaspetele basarabean și pe însoțitorii lui locali în acest loc cu reverberațiile vremurilor apuse. Adusese, împreună cu fiul său, seminaristul, un coș de nuci, colaci și vin din producția satului, nu spre
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > LUMINĂ CUANTICĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 453 din 28 martie 2012 Toate Articolele Autorului LUMINĂ CUANTICĂ Lumină cuantică, Cifră octanică, Apă freatică, Istorie antică, Operă carstică, Nesarcastică, Totuși plastică. Pădure de carpeni, Mulțime de oameni, Prinși în iubiri, Diverse povestiri, Uneori trăite, Dar nedefinite, Aștept noi uimiri, Cu noile trăiri, Ce vor consemna, Despre viața mea. Referință Bibliografică: Lumină cuantică / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 453, Anul II, 28
LUMINĂ CUANTICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357947_a_359276]
-
dahurica; R4149 - Păduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) cu Pulmonaria mollis; R4150 - Păduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) cu Festuca heterophylla; R4151 - Păduri balcanice mixte de cer (Quercus cerris) cu Lithospermum purpurocoeruleum; R4152 - Păduri dacice de cer (Quercus cerris) și carpen (Carpinus betulus) cu Digitalis grandiflora; R4153 - Păduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) și gârniță (Q. frainetto) cu Crocus flavus; R4154 - Păduri danubian-balcanice de gârniță (Quercus frainetto) cu Festuca heterophylla; 4155 - Păduri danubian-balcanice de gârniță (Quercus frainetto) și cer (Q. cerris
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
et al., 2005: 9280 Quercus frainetto woods): - Quercetum frainetto Păun 1964. 8. Tipuri de pădure (TP) - 7724 - Goruneto - ceret cu Glechoma - Geum; - 7114 - Ceret cu Glechoma - Geum; - 7135 - Ceret cu Genista - Festuca heterophylla; - 7111 - Ceret cu Lithospermum; - 7214 - Ceret cu carpen cu Arum - Brachypodium; - 6814 - Cereto - stejăret cu carpen cu Arum - Brachypodium; - 7414 - Cereto - gârnițet cu Glechoma - Geum; - 7432 - Cereto - gârnițet cu Poa - Carexpraecox; - 7435 - Cereto - gârnițet cu Genista - Festuca heterophylla; - 7535 - Gârnițet cu Genista - Festuca heterophylla; - 7514 - Gârnițet cu Glecoma
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
frainetto Păun 1964. 8. Tipuri de pădure (TP) - 7724 - Goruneto - ceret cu Glechoma - Geum; - 7114 - Ceret cu Glechoma - Geum; - 7135 - Ceret cu Genista - Festuca heterophylla; - 7111 - Ceret cu Lithospermum; - 7214 - Ceret cu carpen cu Arum - Brachypodium; - 6814 - Cereto - stejăret cu carpen cu Arum - Brachypodium; - 7414 - Cereto - gârnițet cu Glechoma - Geum; - 7432 - Cereto - gârnițet cu Poa - Carexpraecox; - 7435 - Cereto - gârnițet cu Genista - Festuca heterophylla; - 7535 - Gârnițet cu Genista - Festuca heterophylla; - 7514 - Gârnițet cu Glecoma - Geum; - 7532 - Gârnițet cu Poa - Carex praecox. 9
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
limita parcelelor plantate, preferând zonele umede, ripariene, iar mălinul american, mai repede, prin diseminarea fructelor cu ajutorul păsărilor. Liziera stejăretelor este frecvent conturată de salcâm (Robinia pseudoacacia). Pe văi, deci în zonele mai umede și mai umbroase, devine dominant și carpenul (Carpinus betulus). Și alte specii au fost plantate de-a lungul timpului, unele autohtone (e.g. gorunul), altele alohtone (cu potențial invaziv). Chiar dacă habitatul 91M0 nu constituie, în acest sit, un obiectiv de conservare menționat în FS al ariei protejate
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
în clasa a II-a (313,8 ha- 58%) și deficite în restul claselor de vârsta. Analizând "Situația sintetică pe specii" (15.2.3) se observă că specia majoritară în pădurile studiate este fagul care ocupa 35% din suprafata, urmat de molid-27% și carpen - 21% din suprafata, plopul termurător- 7%,mesteacan-5%, iar restul speciilor sunt reprezentate sub 5%. Compoziția nu este optimă, cel mai important aspect de semnalat fiind ponderea mare a carpenului si a diverselor specii moi (plop tremurator, salcie) în defavoarea specilor de
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298043]
-
studiate este fagul care ocupa 35% din suprafata, urmat de molid-27% și carpen - 21% din suprafata, plopul termurător- 7%,mesteacan-5%, iar restul speciilor sunt reprezentate sub 5%. Compoziția nu este optimă, cel mai important aspect de semnalat fiind ponderea mare a carpenului si a diverselor specii moi (plop tremurator, salcie) în defavoarea specilor de bază, in special a cvercineaelor, situație la care s-a ajuns in urma taierilor rase executate in pasunile impadurite, ce s-au regenerat natural, dar s-au instalat
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298043]
-
ha 0,4 Ponderea pădurilor din suprafața totală a fondului forestier este in procent mare: 99%. Clasa de producție medie poate fi îmbunătățită; ea va creste față de nivelul actual și în perspectivă - în momentul de față avem procent ridicat de carpen si alte specii provizorii cu o clasă de producție medie scazuta,care odată cu scăderea procentului de participare a lor și clasa de producție medie se va îmbunătății. În ceea ce privește creșterea curentă aceasta va ramine la nivelul actual ca
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298043]
-
corespunzatoare a structurii actuale pe specii a arboretelor. Direcția de urmat pentru viitor este cea a reducerii ponderii speciilor provizorii si majorare a speciilor de baza. ... b) Ponderea speciilor cu valoare ridicată: în prezent 36% din suprafață este ocupat de carpen, plop tremurător, salcie căprescă și de alte diverse. Această pondere va scade odată cu apropierea de compoziția țel. ... c) Ponderea arboretelor naturale cu structuri pluriene: asemenea arborete sunt dificil de creat. În cel mai bun caz structurile obținute vor fi
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298043]