217 matches
-
semn dinainte știut, soldații lui omorîră pe toți senatorii și pe oamenii cei mai bogați ai cetății. Aceștia fiind uciși, el ocupă și guvernă prin forță orașul, fără nici o luptă civilă. Și cu toate că a fost de două ori învins de cartaginezi, iar la urmă asediat de ei, nu numai că a putut să-și apere cetatea, dar, lăsînd acolo o parte din oameni, care trebuiau să reziste mai departe asediului, cu cealaltă parte a atacat Africa și, în scurtă vreme, a
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
numai că a putut să-și apere cetatea, dar, lăsînd acolo o parte din oameni, care trebuiau să reziste mai departe asediului, cu cealaltă parte a atacat Africa și, în scurtă vreme, a despresurat Siracuza și i-a adus pe cartaginezi într-o situație desperată, încît au fost nevoiți să ajungă la o înțelegere cu el, mulțumindu-se cu stăpînirile lor din Africa și lăsîndu-i lui Agatocle Sicilia. Cel care ar analiza, așadar, faptele și însușirile acestuia, ar constata că nimic
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
tiran ieșit dintre cetățenii ei, decît o republică nevoită să folosească armatele străine. Roma și Sparta au fost multe secole state înarmate și libere. Elvețienii au armată foarte bună și sînt oameni liberi, în ce privește armatele mercenare din antichitate, avem exemplul cartaginezilor care, după ce au sfîrșit primul război cu romanii, au fost pe punctul de a fi doborîți de soldații lor mercenari, deși aveau drept comandanți pe propriii lor cetățeni. După moartea lui Epaminonda, tebanii l-au ales pe Filip al Macedoniei
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mai trebuie și să-l convingi de falsitatea și de reaua credință. În primul rînd, nu este adevărat, cum susține Machiavelli, că Agatocle s-a bucurat în pace de roadele crimelor sale; el a fost aproape continuu în război cu cartaginezii, odată fiind obligat chiar să-și abandoneze armata în Africa, armată care, după plecarea lui, îi masacra copiii. A murit el însuși dintr-o băutură otrăvită pe care i-a dat-o nepotul lui. Oliverotto da Fermo a pierit din cauza
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
autoritatea Didonei și nici a locastei nu trebuie împrumutate într-un tratat de politică; aici trebuie exemplul oamenilor mari și al celor virtuoși. Politicianul recomandă în special severitatea față de trupe; el opune indulgența lui Scipio severității lui Hannibal, preferîndu-l pe cartaginez romanului și conchide că rigoarea este mobilul ordinii și al disciplinei și, prin urmare, al triumfului unei armate. Machiavelli nu procedează cu bună-credință în această ocazie; căci îl alege pe Scipio, cel mai moale dintre generali în privința disciplinei, pentru a
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
să eviți Caribda, te aproprii prea mult de Scylla și cum filosofii se împing reciproc în prăpastia absurdității, în vreme ce teologii se duelează pe întuneric și se blestemă cucernic din milă. Aceste tabere se luptă între ele cam așa cum o făceau cartaginezii și romanii. Cînd exista temerea de a vedea trupele romane în Africa, flacăra războiului era dusă în Italia; iar cînd la Roma s-a dorit să se scape de Hannibal, de care romanii se temeau, a fost trimis Scipio în
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
funcționarul public, și, repetând integral gândirea acestuia, sfântul Maxim spunea că: Nu este rău să-ți asumi o funcție publică, însă e rău să administrezi o funcție publică ca și cum s-ar administra ceva ce ar aparține propriei familii. Asemenea sfântului cartaginez, aprecia și elogia legea care stabilea un stipendiu soldaților, privându-i de scuza că trebuie să fure pentru a putea trăi. Maxim rostește regula principală a creștinului, potrivit căreia: În toți creștinii prima cinste, trebuie să fie serviciul militar, și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
se deschide, doar domul cu măreția lui sparge liniștea, se ivește semeț cu iz de cuceritor, și are și de ce. Catedrala creștină, ridicată peste locul unde, odinioară, grecii i-au înălțat Atenei templu, drept mulțumire pentru sprijinul în lupta împotriva cartaginezilor, povestește la toată lumea cum ea, ține, închis între zidurile sale, simbolul altor credințe, și duce mai departe nădejdile oamenilor, în felul său, și uitând de zeița atotputernică pe vremuri. Dar nici ele, zeițele, nu se lasă cu una cu două
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
inclusă în Patrimoniul mondial UNESCO din anul 2000. Plantația numără azi peste 11.000 palmieri, în cea mai mare parte curmali, unii cu vârste de până la 300 ani. Palmierii se pare că au fost plantați din secolul 5 dHr de către cartaginezii care s-au stabilit în sudul Spaniei și au supraviețuit ocupației maure și romane. În secolul XVIII plantația număra peste 200.000 palmieri. Atractivitatea zonei Elche este sporită și de valoarea culturală a acesteia, printre obiectivele de interes turistic numărându
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
fiind o destinație renumită pentru milionarii din state din nordul Europei, din UK, Irlanda, Germania. Orașul numără azi 124.332 locuitori (2006). Cu urme de locuire încă din paleolitic și neolitic, așezarea se remarcă și prin vestigiile pe care fenicienii, cartaginezii sau romanii le-au lăsat. Și stăpânirea islamică este vizibilă în peisajul arhitectural al Marbellei, musulmanii construind aici un castel precum și zidurile apărare. Nerja, un alt centru important din salba de stațiuni din Costa del Sol, are o populație de
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
ci și „în exterior”. Henry S. Commager apreciază cu resemnare că „istoria este verdictul națiunii învingătoare”. Secole de-a rândul, remarcă el, istoria a fost scrisă de învingători, și nu de învinși. Romanii au scris istoria războaielor punice, și nu cartaginezii; creștinii au înregistrat triumful creștinismului asupra păgânismului, și nu păgânii; spanioliiauspus povestea cuceririi statelor Mexic și Peru, și nu aztecii sau incașii (Commager, 1966). Asupra acestor aspecte nu este cazul să se insiste mai mult. Un fenomen nou ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și au utilizat și dezvoltat infrastructura portuară moștenită de la civilizațiile antichității. Au folosit porturile din estul Mediteranei întemeiate încă de fenicieni: Byblos (actualul port Jubail), Sidon (actualul Saida), Tyr, Tripoli (din Levant); porturile egiptene (Alexandria, Cairo); porturile nord-africane construite de cartaginezi, romani și fenicieni (Cartagina - ulterior Tunis, Alger, Tanger); porturile de pe coasta iberică mediteraneeană (Cartagena, Malaga, Tarragona). Chiar și după preluarea hegemoniei asupra Mediteranei de către turci (în al doilea ciclu al Islamului - cel otoman), precum și după mutarea centrului de greutate al
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
și, ocupând cetatea, și-au extins aria de influență pe uscat și pe marea pe care o iubeau ca și grecii și romanii. Conștienți de capacitatea lor, etruscii s-au unit cu energicii toscani dar și cu bogații și inteligenții cartaginezi, de peste mare, pe întinderea căreia se întâlneau recunoscându-și reciproc interesele și calitățile. În felul acesta, orizontul etrusc de cunoaștere și acțiune a ajuns destul de întins până când romanii și celții i-au învins. Unii istorici îi cred veniți în peninsulă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
textual, în condamnarea lor la adresa teatrului, argumentele lui Tertulian. Bossuet și Nicole, vom vedea mai târziu, în ciuda apartenenței lor diferite, unul la catolicism, celălalt la jansenism, vor avea, referitor la acest subiect, un punct de vedere identic. Sfântul Augustin (354-430), cartaginez ca și Tertulian, se întreabă cu privire la caracterul paradoxal al plăcerii pe care-l creează spectacolul tragediei. Cum poate simți omul plăcere la vederea nefericirii? În Cartea III a Confesiunilor sale, el vede în asta, ca și Platon, o plăcere nesănătoasă
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
moare, dar care poate să se transforme ritualic dintr-un mort simplu Într-un strămoș și să se bucure de un cult din partea celor care Îi supraviețuiesc. 3. EPOCA FIERULUITC "3. EPOCA FIERULUI" 1. Fenicienii și cartagineziitc "1. Fenicienii și cartaginezii" Popoarele feniciene, așezate pe coasta mediteraneană Într-o mulțime de cetăți portuare cu un spațiu limitat, reprezintă din punct de vedere cultural elementul cu cea mai mare continuitate În istoria Siriei și Palestinei. Cetățile lor (Îndeosebi Biblos) sunt atestate Începând
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
203 Abrevieri 206 Bibliografie 207 Religiile Siriei și Palestinei (Paolo Xella) 211 1. Introducere 211 2. Epoca bronzului 214 1. Ebla 214 2. Mari și amoriții 217 3. Emar 219 4. Ugarit 220 3. Epoca fierului 227 1. Fenicienii și cartaginezii 227 2. Arameii 233 4. Statele naționale: amoniți, moabiți, edomiți, filisteni 242 1. Amoniții 242 2. Moabiții 245 3. Edomiții 246 4. Filistenii 247 Abrevieri 248 Bibliografie 249 LUMEA CLASICĂ Religiile preelenice din Creta și micene (Paolo Scarpi) 257 1
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Judith I (1901) a lui Klimt oferă această imagine a unei tensiuni extraordinare resimțită nu numai la nivelul personajului principal, dar și în compoziția tabloului. Judith este aici mai puțin eroina care și-a salvat poporul decapitându-l pe generalul cartaginez Holofern, o figură justițiară transformându-și sexualitatea într-o armă redutabilă, cât o ipostază a unei feminități devorante, dirijate de propriile instincte și nu de comandamente patriotice. Contextul istoric se îndepărtează tot mai mult în fundal, constituind doar pretextul, scena
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]